Retragerea lui Florin Cîţu

Florin Vasile Cîţu este şeful executivului care guvernează România începând cu data de 23 decembrie 2020. Deşi au trecut deja cele şase luni de graţie de care beneficiază orice construcţie politică nou instalată la putere, guvernul Cîţu nu a livrat  populaţiei niciuna din promisiunile făcute în campania electorală.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, „Perla Coroanei” care ar fi trebuit să constituie baza fundamentală pentru demararea reformelor, a fost criticat deja de două ori până în acest moment de către specialiştii de la Bruxelles, iar o dată certă pentru aprobarea acestuia nu a fost încă comunicată.

Campania naţională de vaccinare bate pasul pe loc, iar gandiosul obiectiv – 5 milioane de vaccinaţi până la data de 1 iunie –  anunţat de către premier la debutul acestei campanii a fost ratat cu brio. Florin Cîţu susţine, însă, că este un succes, pandemia a fost eliminată, iar România va vinde vaccin mai multor ţări, Danemarca urmând să primească un milion de doze.

Împrumuturile de pe pieţele externe reprezintă, în continuare, singura viziune a guvernului, astfel că, între timp, datoria publică a ajuns la 50% din PIB (conform unei analize publicate de Ziarul Financiar). Pensiile speciale sunt în continuare o promisiune nerezolvată, iar în privinţa justiţiei, Raportul Comisiei Europene a indicat clar că guvernul condus de Florin Cîţu este repetent în privinţa bunei funcţionări a acestui domeniu cheie de care depinde ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare.

Dacă în privinţa performanţelor guvernamentale Florin Cîţu a demonstrat deja că haina de premier îi este puţin cam mare pentru capacităţile sale, la capitolul declaraţii controversate acesta excelează pe zi ce trece:

• „Există o campanie împotriva portului măștii în spațiul public. Există o campanie împotriva măsurilor de distanțare. Și există o campanie împotriva vaccinării. Vă spun că, din punctul meu de vedere, aceste acțiuni sunt similare cu acțiuni ale unor teroriști”
• „Prioritatea acestui Guvern o reprezintă investiţiile. Atunci când aloci mai multe resurse către investiţii, se întorc mai mulţi bani la buget şi nu invers. Prea mulţi ani de zile banii s-au dus către asistenţa socială. Nu dezvolţi o ţară, nu modernizezi o ţară alocând bani către asistenţa socială”.
• „Nu v-aţi civilizat în 30 de ani de zile. În orice ţară civilizată, declaraţii se dau într-un spaţiu normal”.
• „După 4 luni avem sume record investite în economie, dar şi venituri record. Acum trebuie să accelerăm ritmul creşterii economice”.
• „Parlamentarii Coaliţiei de guvernare nu vor vota mâine la moţiune. Dacă vor să participe, pentru divertisment, dar nu vor vota mâine la moţiune”.
• „Alimentele sunt ieftine, puterea de cumpărare creşte, creşte şi consumul. Românii sunt mai fericiţi”

Sunt doar câteva exemple de declaraţii care demonstrează că realitatea în care trăieşte Florin Cîţu este cu totul alta decât aceea în care trăiesc românii. Până la un punct, ieşirile în decor ale premierului pot fi explicate prin dorinţa acestuia de a produce ştiri, de a genera breaking news-uri pentru a demonstra că este un personaj care contează cu adevărat în ecuaţia puterii.

Declaraţia făcută în plenul Parlamentului, cu ocazia dezbaterii moţiunii de cenzură, în care premierul şi candidatul la funcţia de preşedinte al PNL, Florin Cîţu, a anunţat că „alegerile din PNL au fost tranşate”, ar fi trebuit să aibă drept consecinţă demisia urgentă a acestuia şi retragerea din cursa pentru şefia PNL.

Practic, Florin Cîţu a anunţat că viitoarea conducere a principalului partid de guvernare nu se va decide în mod democratic, prin votul participanţilor la Congresul din data de 25 septembrie, ci aceasta va fi rezultatul unor manevre oculte.

Tranşarea alegerilor înainte de termenul la care sunt programate a se desfăşura se poate face doar prin presiuni şi şantaj la adresa liderilor organizaţiilor judeţene şi a delegaţilor care vor participa la congres. Într-o democraţie funcţională, o asemenea declaraţie ar fi trebuit să genereze demisia lui Florin Cîţu. Sau cel puţin un uriaş scanal în mass-media.

De asemenea, acest anunţ ar fi trebuit să pună pe jar principalele structuri de securitate ale ţării. Florin Cîţu este membru de drept şi vicepreşedinte al Consiliului Naţional de Securitate al Ţării (CSAT), acesta fiind autoritatea administrativă investită, potrivit Constituţiei, cu organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor care privesc apărarea ţării şi siguranţa naţională.

În calitate de prim-ministru, Florin Cîţu este beneficiarul a numeroase informări secrete din partea serviciilor de informaţii. Este interesant de văzut cum vor reacţiona aceste structuri când Florin Cîţu, într-un exces de zel sau ca urmare a presiunilor pshio-emoţionale cărora un premier trebuie să le facă faţă, va face publice informaţii care pun în pericol siguranţa naţională a ţării.

Declaraţia lui Florin Cîţu nu a trecut, însă, neobservată de Ludovic Orban, actualul preşedinte al liberalilor şi principalul contracandidat al acestuia la şefia PNL care, în mod subtil, i-a transmis lui Klaus Iohannis să-l retragă pe acesta din cursă.

„L-am întrebat atunci dacă vrea să candideze la președinția PNL, și după ce mi-a răspuns că da, eu mi-am retras candidatura” – este declaraţia prin care Ludovic Orban i-a amintit lui Klaus Iohannis că are o datorie mai veche de achitat. Indiferent de răspunsul lui Iohannis un lucru este cert. Dacă Florin Cîţu nu se va retrage din cursă, Congresul liberalilor din data 25 septembrie va fi unul cu sânge pe pereţi.