România – victimă la modul absolut?

Continui să citesc volumul lui Larry Watts. O tînără absolventă de Istorie, venită să-mi dea un text pentru revistă, îmi dezvăluie, sub dudul de la BAR, că profesorii ei, distinşii noştri istorici, recomandă cartea tuturor studenţilor, masteranzilor şi doctoranzilor, drept una peste care nu se poate sări fără riscul de a trece drept semidoct.

Cele auzite mă descumpănesc.
Cum dracu’, ditamai specialiştii să cadă în fund la o asemenea întreprindere tendenţioasă?!

Înţeleg să rămîie impresionate coafezele de lux şi fătucele din presă.
Nu înţeleg să aflu de o asemenea trăire la ditamai profesorii de Istorie, care ştiu să deosebească între o broşură şi un studiu.

Ostilitatea mea faţă de această carte creşte de la o pagină la alta.
Înainte de a-şi croi drum prin păpurişul relaţiei dintre România şi ţările frăţeşti, Larry Watts îşi ia avînt, ocupîndu-se niţel de situaţiunea ţărişoarei noastre dragi în anii 1877-1878 şi 1916-1919.

Ce rezultă din scrierea domnului istoric?
Că ţărişoara noastră scumpă a fost ţinta îngenuncherii de către toate imperiile europene posibile.
Dacă ar fi să-l crezi pe Larry Watts România Mică şi-a croit drum spre România Mare dînd într-o parte şi-n alta cu mîinile şi picioarele pentru a nu prinsă şi violată de statele mai mari sau mai mici din jur.

***
Am dat gata cartea lui Larry Watts. Ajuns la ultima pagină, nu mi-am schimbat opinia izvorîtă din lectura primelor pagini.
O întreprindere tendenţioasă exemplar, în care uluitoarea bogăţie de documente e pusă să slujească o teză.

Asta nu înseamnă că nu voi face emisiunea dedicată cărţii.
Dincolo de teză, cartea oferă numeroase chestii interesante, unele chiar seducătoare pentru publicul nostru ahtiat după emisiuni despre Nicolae Ceaușescu.

Pagini: 1 2