Talk-show transmis în direct la TV.
E unsprezece dimineaţa, timp cu totul și cu totul contraindicat dezbaterilor despre deficitul bugetar.
Şi totuşi, în platou, moderatoarea şi invitatul ei – un subsecretar de stat de la Finanţe – discută despre măsurile pe care ar trebui să le ia guvernul pentru a reduce deficitul bugetar.
Pentru invitatul emisiunii e un moment ieşit din comun. Se află întîia oară într-un studio TV. A ajuns aici din întîmplare. Cel trimis, de regulă, să reprezinte ministerul la întîlnirea cu telespectatorii s-a învoit azi de la serviciu. A telefonat nevastă-sa la prima oră, că e bolnav. Are o gripă sau cam aşa ceva. N-a putut nici să se ridice din pat. În realitate, favoritul posturilor TV era plecat din Bucureşti. Se repezise pînă la Bodăieşti, satul natal, unde avea de făcut ceva foarte important:
Să tragă în butoaie noi, mai mici, vinul, care risca să se oţetească dacă mai era ţinut în butoiul de pînă acum, vechi şi mai mare.
Cum dintre toţi cei din birou, doar subsecretarul de stat se găsea în încăpere, ministrul adjunct la trimis pe el la talk-show-ul de la Scai Niuz. Dacă ar fi fost vorba de un talk-show în prime-time, s-ar fi dus el sau chiar ministrul. Dar aşa, la ora 11 dimineaţa, cînd la televizor nu se uită nici măcar găinile, ar fi fost o prostie să meargă.
Subsecretarul de stat se codise la început să accepte misiunea. Nu din acelaşi motiv ca şi ministrul adjunct. Pur şi simplu avea emoţii. Nu mai trăise pînă acum experienţa asta. E drept, cu ani în urmă, îl oprise pe stradă o echipă TV alcătuită dintr-o fetişcană voinică şi un operator pirpiriu. Era vorba însă de o anchetă de stradă, un vox, cum avea să afle el mai tîrziu că i se spune.
Reporteriţa îl întrebase dacă ţara noastră merge sau nu într-o direcţie greşită.
El înţelesese însă că reporteriţa se interesa dacă direcţia în care mergea ea, pentru a ajunge în Piaţa Palatului, era sau nu greşită. Pentru că nu îndrăznise să întrebe la ce la post TV lucrau cei doi şi, mai ales, la ce oră se va da reportajul, seara, la întoarcerea acasă, butonase pe toate canalele – inclusiv pe Animal Planet pentru a se vedea la televizor, dar nu găsise nimic. Nici azi nu e convins că grăsana sau pirpirși erau de la un post TV şi nu de la Serviciile Secrete.
Înainte de a urca în maşina ministerului (i s-a pus la dispoziţie, în chip excepţional, o maşină), subsecretarul a telefonat acasă, pentru a le spune alor săi c-o să apară la televizor. Acum, în timp ce abordează, cu patos şi competenţă, chestiunea măririi taxelor şi impozitelor – cea mai disputată, la acest moment – invitatul emisiunii se întreabă neliniştit, dacă nu cumva, pe parcursul intervenţiei sale, i s-a strîmbat cravata.
1 2
Lasă un răspuns