SUA, locul în care albii sunt discriminați

Dacă sunteți alb și faceți parte din clasa de mijloc, presiunea pentru „echitate” în domeniul sănătății vă poate ucide. Organizații medicale proeminente și administrația Biden fac presiuni pentru reguli care vor muta populațiile „dezavantajate” în prima linie pentru resursele medicale limitate, adică la medicamente, ventilatoare, tratamente cu anticorpi monoclonali. Asta înseamnă că toți ceilalți așteaptă mai mult, în unele cazuri prea mult. New York Post subliniază că, dacă publicul alb nu ripostează în curând, obținerea unui tratament corect în spital va deveni la fel de dificilă ca și admiterea la facultate sau angajarea pe baza propriilor merite.

Săptămâna trecută, The Post a relatat că grupul de lucru pentru incluziune și echitate rasială din New York City a prioritizat distribuirea kiturilor de testare COVID-19 în 31 de cartiere. În plus, North Shore din Staten Island, cu o mare diversitate rasială, a primit 13 locuri de testare, în timp ce South Shore, majoritar alb, nu a primit nimic. Între timp, Departamentul de Sănătate al statului a anunțat că puținele tratamente cu anticorpi monoclonali vor fi alocate pacienților în funcție de numărul de factori de risc pe care îi au, care includ vârsta, statutul vaccinal, afecțiunile medicale și, ați înțeles, „rasa non-albă sau etnia hispanică/latină”. Dacă acest scandal s-ar întâmpla doar în New York, remediile ar fi simple. Locuitorii din Gotham au scăpat deja de primarul Bill de Blasio, care a văzut practic totul prin niște „lentile” rasiale și woke. Dar oficialii federali din domeniul sănătății publice și aproape întreaga instituție medicală academică promovează „medicina reparațiilor”. Adică un rasism inversat, prin favorizarea non-albilor.

În timp ce națiunea se pregătea să lanseze vaccinurile, în toamna anului 2020, Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor au cerut statelor să își prezinte planurile de distribuție. În luna septembrie a aceluiași an, agenția le-a îndemnat să acorde prioritate populațiilor defavorizate, inclusiv persoanelor din grupurile minoritare rasiale și etnice, pentru aprovizionarea cu medicamente și pentru programări, în loc să repartizeze resursele în mod egal. Treizeci și patru de state s-au conformat. Cele mai multe au folosit indicele de vulnerabilitate socială al CDC, care clasifică fiecare cartier din SUA în funcție de 15 factori, inclusiv densitatea, venitul, rasa și limba. Dacă două zone sunt similare în ceea ce privește majoritatea factorilor, cea cu cea mai mare populație minoritară sau care nu vorbește engleza primește un scor mai mare și mai multe resurse. Carolina de Nord le-a cerut oficialilor locali să rezerve 40% din programările zilnice de vaccinare pentru populațiile marginalizate din punct de vedere istoric. Harald Schmidt, specialist în etică medicală la Universitatea din Pennsylvania și Rebecca Weintraub, profesor la Harvard, care au analizat planurile statelor în revista Nature Medicine, îndeamnă oficialii să universalizeze aceste preferințe. Una este să aștepți un medicament sau un kit de testare, alta este să aștepți la coadă pentru un pat la terapie intensivă sau un ventilator. În aprilie 2020, ca răspuns la pandemie, departamentul de medicină critică al Universității din Pittsburgh a adoptat un plan de triaj al pacienților în stare critică atunci când paturile și ventilatoarele se epuizează. Pacienții primesc un punctaj bazat pe probabilitatea lor de supraviețuire, luând în considerare funcția organelor și alte boli. Dar, în loc să aloce îngrijirile critice doar pe baza acestuia, Pitt adaugă acum un factor de corecție, care depinde de codul poștal al pacientului. Pacienții din cartierele cele mai defavorizate vor avea punctajul mărit, devansându-i pe ceilalți cu aceleași afecțiuni medicale. Dar pacienții nu vor să se îngrijoreze că primesc mai puține îngrijiri din cauza culorii pielii sau a codului poștal. Pitt apără concentrarea asupra nevoilor celor mai defavorizați. Insistă că deciziile de triaj vor fi luate de un comitet, niciodată de către medicul pacientului. Acest lucru nu este o surpriză. Schema încalcă jurământul lui Hipocrate, care îl obligă pe medic să facă tot ce este posibil pentru pacientul individual, nu să refuze îngrijirea de dragul justiției sociale sau chiar al unui alt pacient din capătul holului. Între timp, un grup de medici din Oregon a făcut presiuni asupra Autorității de Sănătate din Oregon pentru a adopta o schemă de triaj similară cu cea a lui Pitt, luând în considerare atât adresa de domiciliu a pacientului, cât și afecțiunile medicale. Iar medicii de la Brigham and Women’s Hospital din Boston fac presiuni pentru un „cadru de reparații” care să compenseze discriminarea din trecut în ceea ce privește accesul la unitatea de îngrijire cardiovasculară. Aceste scheme ar trebui să îi îngrozească pe majoritatea americanilor. Nimeni nu vrea să fie victima rasismului în medicină, iar rasismul invers este la fel de rău. Orașul New York va ține cont de rasa pacientului atunci când va distribui tratamentele COVID, care ar putea salva vieți, a dezvăluit Departamentul de Sănătate și Igienă Mintală pe site-ul său. Orașul va lua în considerare rasa și etnia atunci când evaluează riscul individual, se arată în ghidul oficial al agenției din 20 decembrie, care adaugă că inegalitățile sociale și de sănătate sistemice de lungă durată pot contribui la un risc crescut de a muri din cauza COVID-19.

Ghidul se aplică atât la distribuirea anticorpilor monoclonali, cât și la antiviralele orale, precum Paxlovid și Molnupiravir. Tratamentele cu anticorpi monoclonali au evitat cel puțin 1.100 de spitalizări și cel puțin 500 de decese în rândul persoanelor tratate în New York. Abordarea bazată pe rasă în tratament a început deja să aibă consecințe în lumea reală. Un medic din Staten Island a declarat că a completat două rețete pentru Paxlovid în această săptămână și că farmacistul i-a cerut să dezvăluie rasa pacienților săi înainte de a autoriza tratamentul. „În cei 30 de ani de când sunt medic, nu mi s-a pus niciodată această întrebare atunci când am prescris vreun tratament”, a subliniat medicul, care a solicitat anonimatul, omul temându-se de pedepse. Simplul fapt de a fi nevoit să pună această întrebare este o pantă alunecoasă. Ambii pacienți, care sunt albi, au primit în cele din urmă rețetele. O recentă „Cerere de propuneri”, formular în numele Departamentului de Sănătate și Igienă Mintală al orașului a subliniat angajamentul agenției față de echitatea rasială. „Departamentul de Sănătate și Igienă Mintală … DOHMH se angajează să îmbunătățească rezultatele în materie de sănătate pentru toți locuitorii din New York prin promovarea explicită a echității rasiale și a justiției sociale. Egalitatea rasială nu înseamnă pur și simplu tratarea tuturor în mod egal, ci mai degrabă alocarea resurselor și serviciilor într-un mod care să abordeze în mod explicit barierele impuse de rasismul structural (adică politicile și practicile instituționale care perpetuează inegalitatea rasială) și privilegiul albilor”, se arată în document. Nu este clar dacă noile îndrumări privind rasa au dus până acum la excluderea albilor de la obținerea tratamentului, dar observatorii și medicii se tem că se creează un sistem care ar putea duce la excluderi rasiale în viitor, în timpul unei penurii de medicamente sau a unui număr mare de cazuri.

Închei materialul prin câteva exemple referitoare la fenomenul „spălării pe creier”, de tip totalitar. O producătoare de știri veterană de la Canadian Broadcasting Corporation a declarat că a demisionat deoarece este dezgustată de faptul că rețeaua națională a renunțat la integritatea jurnalistică pentru o agendă politică radicală, de tip woke. „În momentul în care am demisionat, redacția era întruchiparea unora dintre cele mai proaste tendințe din mass-media mainstream. A munci acolo implică faptul că acum trebuie să renunți la integritatea jurnalistică. Înseamnă să subscrii, cu entuziasm, la o agendă politică radicală care își are originea în campusurile Ivy League din Statele Unite și care s-a răspândit prin intermediul platformelor americane de socializare care monetizează indignarea și alimentează diviziunile sociale. Înseamnă să pretinzi că viziunea „woke” asupra lumii este aproape universală, chiar dacă este departe de a fi populară în rândul celor pe care îi cunoști, cu care vorbești, pe care îi intervievezi și pe care îi citești”. În plus, un locuitor din Florida supărat avea un mesaj pe hârtie pentru vecinii lui, oameni veniți tocmai din NYC: „Dacă sunteți treji (woke), întoarceți-vă la New York”. Ba chiar mai mult, mai multe mașini cu numere de înmatriculare din New York parcate pe străzile din Palm Beach au fost încărcate de notificări pe geamuri, prin care proprietarii erau îndemnați să plece dacă înclină spre stânga politică. „Dacă sunteți unul dintre acei oameni ,treji’ – părăsiți Florida. Veți fi mai fericiți în altă parte, la fel ca și noi”, se arată în mai multe misive, scrise cu majuscule. V-am atașat un videoclip, în care un emigrant român din SUA subliniază comunizarea „Pământului Făgăduinței”.