Transnistria, Republica Moldova și România se pregătesc să intre în Arenă

ISW (Institute for the Study of War) susține că trupele rusești și cele pro-rusești au continuat să se mobilizeze în Transnistria. ISW oferă drept exemplu și faptul că Direcția de informații militare ucrainene (GUR) a raportat că Transnistria se pregătește să își completeze personalul unităților sale militare și să își sporească gradul de pregătire. În plus, Comandamentul operațional „Sud” al Ucrainei a raportat, în zilele de 27 și 28 aprilie, faptul că Rusia desfășoară în mod sistematic provocări în Transnistria și creează amenințarea falsă a unui atac din partea Ucrainei. La data de 28 aprilie, președintele transnistrean Vadim Krasnoselski a ordonat Ministerului de Interne din Transnistria să fie pregătit pentru orice scenariu, dar a și considerat drept false rapoartele guvernului moldovean potrivit cărora autoritățile transnistrene împiedică bărbații în vârstă de luptă să părăsească regiunea.

Interesant este că vineri, 29 aprilie, autoritățile române au transmis un comunicat de presă prin care informează că site-urile gov.ro, mapn.ro, politiadefrontieră.ro, cfrcalatori.ro, precum si cel al unei instituții financiare au fost atacate cibernetic. Să fie tot un mic antrenament al rușilor sau pro-rușilor? Poate are legătură cu declarațiile lui Ciolacu.

Și mai interesant este că se confirmă încă o dată faptul că România este fragilă și din punct de vedere economic, deoarece mai mult de un sfert (28,6%) dintre salariații din firmele active din România lucrau în multinaționale controlate din străinătate, în 2020. Cele mai multe dintre acestea sunt controlate din Germania, Franța și SUA. Ce se va întâmpla cu acei oameni în cazul unui conflict militar în care România este atrasă și implicată, dacă străinii închid tot și pleacă? Referitor la transnistreni, aceștia au mai multe variante la dispoziție. În cazul în care își simt amenințată existența precară, aceștia pot ataca Republica Moldova și Ucraina simultan, bazându-se pe partenerul lor de încredere, adică pe Federația Rusă. Astfel, Ucraina va lupta pe încă un front, iar factorii de decizie din Republica Moldova vor avea în față o nouă dilemă. Fie se unesc cu România, în urma unui referendum, fie riscă să dispară din punct de vedere politic. Republica Moldova a pierdut controlul acestei zone, care acum devine un actor statal mult mai vizibil pe Arena Internațională în urma intervenției armatei ruse (armata a 14-a) în conflictul din Transnistria. Un conflict aparent uitat este cel de la data de 3 martie 2006, adică atunci când Ucraina a impus un nou regim vamal pentru regiunea nistreană. Conform noului regulament, companiile transnistrene trebuie să fie înregistrate la Chișinău dacă vor să-și poată exporta produsele peste graniță. Transnistria și Rusia au calificat această acțiune drept o blocadă economică impusă Transnistriei. Moldova și Ucraina au respins acuzațiile de blocadă, precizând că întreprinderile din regiunea nistreană vor putea să-și continue nestingherit activitatea după ce se vor înregistra la Chișinău, beneficiind de facilități fiscale, spre deosebire de întreprinderile din celelalte zone ale Moldovei.

Concluziile? Transnistria poate ataca direct Republica Moldova și să ajungă la Chișinău, cu sprijinul forțelor rusești și pro-ruse. Astfel, trupele transnistrene pot avansa spre România, chiar fără să ne atace, prin Vest. Pot ataca Odessa prin Est, dar și să avanseze la Sud de Caragaș și Slobozia. Republica Moldova nu ar avea șanse împotriva rușilor fără ajutorul nostru și al altor state mai puternice. Doar că exclusiv noi îi putem ajuta cu adevărat, datorită trecutului și prezentului comun. Astfel, unirea devine cea mai bună soluție și reprezintă o oportunitate istorică pentru ambele state, totul depinde doar de acceptul americanilor. Dat fiind faptul că Joe Biden este factorul de decizie, teoretic, poate că și vicepreședintele o să accepte. Totul depinde de Iohannis, și fiindcă suntem republică semi-prezidențială, din păcate. Mai bine ne hotărâm odată și alegem prin referendum, fie republică prezidențială, fie republică parlamentară. Momentan, noi și state precum: Algeria, Angola, Armenia, Autoritatea Națională Palestiniană, Azerbaidjan, Bosnia și Herțegovina, Burkina Faso, Capul Verde, Taiwan, Republica Democrată Congo, Egipt, Franța, Georgia, Guyana, Haiti, Kazahstan, Kenya, Kârgâzstan, Liban, Mali, Mongolia, Mozambic, Namibia, Nigeria, Rusia, Sahara Occidentală, São Tomé și Príncipe, Senegal, Serbia, Sri Lanka, Tadjikistan, Ucraina, Uzbekistan, Yemen, suntem o astfel de republică. Câte state dintre cele enumerate anterior sunt puternice și nu doar pe hârtie? Eu scriu că 3.

situatie-moldova

Fotografie: ISW