cristoiublog.ro
Motto:
„În toate manifestările mele, în literatură, în presă, și în mica existență a bietului om am fost întotdeauna contra, chiar când eram obligat la pentru. Am fost un băț în roată. Fără să vreau.”
- Tudor Arghezi

Gîndul de duminică, 11 iunie 2017

Un argument în plus pentru ca ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc să fie remaniat

Distinsul profesor Marius Oprean, prezentat de toată presa doar drept ginerele lui Ceaușescu, de parcă omul n-ar fi și o personalitate în sine, avertiza nu de mult într-un interviu Tv că în România Statul e cel care contează în raport cu individul, pe cînd democrația autentică, făurită prin stilizare întregi decenii, își trage esența din Supremația individului asupra Statului.
Interlocutorul exemplifica teza prin necazul său. Are de luat de la Stat o despăgubire și Statul nu i-o dă. Dacă Statul ar avea ceva de luat de la el, s-ar năpusti asupra lui o sumedenie de presiuni care l-ar obliga pînă la urmă să plătească.

Marius Oprean are dreptate.
M-a șocat în cartea lui Dan Rușanu, Mai sunt judecători la Berlin, pe care am citit-o cu creionul în mînă și căreia îi rezerv un spațiu mai amplu într-o altă ediție a cristoiublog.ro, incredibila bădărănie a angajaților statului față de el în clipa cînd a devenit arestat. Indiferent că ești fost ministru, fost senator, fost președinte, indiferent că ai scris Luceafărul sau ai descoperit o nouă planetă, cizmele cu creier care sunt procurorii, polițiștii, gardienii se poartă cu tine ca și cum ai fi decăzut din condiția de om.
E una din concretizările adevărului că în România Statul strivește individul.

Una dintre situațiile cel mai des întîlnite de strivirea a individului de către stat se întîlnește în domeniul afacerilor.
Ferească Dumnezeu să ai de luat bani în chip legal, prin contract, de la o firmă de stat.
Nu-i vei vedea în vecii vecilor, amin!
Și la cine să te plîngi?
La ministrul domeniului de care aparține firma de stat?
Păi ministrul e și el un reprezentant al Statului opresiv și agresiv, chiar dacă în campania electorală cerșește votul individului.

M-am convins de asta încă odată luînd cunoștință de cazul firmei AXA SECURITY.
Așa cum spune și numele, firma e una de servicii de securitate. Una dintre firmele care, pe lîngă serviciile prestate, oferă locuri de muncă unor amărîți care nu-și găsesc loc în altă parte și prin asta riscă să moară de foame.

Pe 23 februarie 2016, firma a încheiat un contract cu CFR Marfă prin Bursa Română de Mărfuri. Din cîte se știe, trenurile de marfă au șanse minime de a ajunge la destinație nejefuite pe parcurs. Pentru asta, CFR Marfă a scos la licitație prin Bursa Română de Mărfuri un contract prin care o firmă de securitate urma să asigure gardarea trenurilor complete de autoturisme pe relația Constanța Ferry Boat – Ciumești, a trenurilor cu vagoane goale pe relația Constanța Ferry Boat – Ciumești și paza liniilor ferate uzinale de pe teritoriul exploatărilor miniere Lupeni și Petrila. Am insistat pe obiectul contractului pentru a semnala că nu era vorba de un contract de ochii lumii, gen consultanță, ci unul prin care angajații firmei asigurau CFR Marfă paza trenurilor, un lucru de loc simplu pentru acești angajați, care lucrau în condiții dificile.

Firma și-a îndeplinit conștiincios îndatoririle din contract. Performanța prestației e deosebită. Asigurarea în mod constant a unui procent de 99,60% în materie de asigurarea integrității mărfurilor transportate.
Se înțelege că, pe lîngă obligațiile fiscale față de stat, firma trebuie să-și îndeplinească obligațiile salariale. Cei care păzesc trenurile marfă o fac pentru un salariu. Salariu cu care ei își întrețin familiile.

Ei bine, deși firma AXA SECURITY și-a îndeplinit cu vîrf și îndesat îndatoririle, de la data emiterii primei facturi și pînă în prezent CRF Marfă nu a respectat niciodată obligația de a plăti prestația făcută, stabilită prin contract. La data de 30 aprilie 2017, CFR Marfă datora firmei suma de aproape 700.000 de lei.
Disperată, firma a trimis CFR Marfă nu mai puțin de 8 notificări, ultima pe 6 iunie 2017.

De ce nu-și îndeplinește CFR Marfă îndatoririle din contract?
Răspunsul e simplu.
CFR Marfă a fost ținta unui jaf comis de un Grup infracțional organizat condus de directorul pus de Guvernul Dacian Cioloș.
Pentru asta, CFR Marfă face obiectul unei uriașe investigații penale.
La ora actuală, nimeni dintre cei rămași într-un soi de conducere interimară nu îndrăznește să semneze ceva.

În aceste condiții, îi rămînea firmei AXA SECURITY să se adreseze Ministerului Transportului. Ministrul PSD-ist Răzvan Cuc n-a fost încă arestat. În plus, face parte din Guvernul Sorin Grindeanu, Guvern PSD care și-a trecut în Programul de guvernare protejarea firmelor românești. Atît premierul, cît și Liviu Dragnea și-au făcut din apărarea capitalului românesc un prilej de mare publicitate politică.
Firma s-a adresat prin Memoriul din 10 mai 2017 Ministrului Transportului Răzvan Cuc. În Memoriu s-a solicitat o audiență pentru clarificarea situației.

Rezultatul?
Pe 30 mai 2017 acționarul firmei a fost convocat la Ministerul Transporturilor. Să stea de vorbă cu ministrul? Nici vorbă. Ministrul avea alte preocupări. Să țeasă intrigi în interiorul partidului, dar mai ales să se dea în stambă pe la televiziunile de casă ale PSD fălindu-se cu ce face el pentru firmele românești.

La discuție a participat din partea Ministerului un consilier de la Departamentul Comunicare (ministrul o fi crezut că-i vorba de un interviu despre glorioasa activitate a ministerului PSD-ist!). Consilierul a început prin a declara că n-are nici un mandat să discute probleme contractuale. În schimb, poate intermedia firmei o discuție cu un funcționar contabil de la CFR Marfă. Firește, contabilul n-avea nici o calitate să discute despre contract. Venise la întîlnire, pentru că avusese ghinionul să dea peste el consilierul.

Dincolo de situația dramatică a firmei, care înseamnă situație dramatică a celor care au muncit, totuși, dar nu și-au primit salariile, rămîne bătaia de joc din partea Ministrului Transporturilor.

Din cîte am citit, în aceste zile se fac evaluările miniștrilor din Guvernul Sorin Grindeanu în vederea unei posibile remanieri.
Sunt convins că și ministrul Transportului e evaluat în vederea remanierii.
Printre argumentele pentru ca Răzvan Cuc să fie remaniat eu aduc felul incalificabil în care Ministerul abordează problemele firmelor românești ivite din refuzul firmelor de stat de-ași onora angajamentele contractuale.

Comentarii

15 Responses to Gîndul de duminică, 11 iunie 2017

  • “Gândul remanierii de duminică”

    “Sunt convins că și ministrul Transportului e evaluat în vederea remanierii”.

    Se poate întâmpla una ca asta doar dacă ar avea vreo importanţă activitatea ministrilor şi s-ar urmări pe bune nişte criterii de performanţă, altele decât demisia în alb preventiv şi obedienţa faţă de Unicul-Prim-Poli-Ministru “El Lidero Livius Satrapus” .
    Ar fi prea bătător la ochi să scrie direct negru pe alb demisia, fără să simuleze marea evaluare de pre-remaniere şi fără eterna poezie recitată cu fixaţie de placă sricată ” programul de guvernare”.
    La o adică, dacă ceasul cu Cuc nu cântă sfânta remaniere, unde scrie în programul lui obligaţia de a-şi onora obligaţiile financiare faţă de toţi terţii din vremurile lui Cioloş şi Ponta? Vremurile alea au apus. Amu-i vremea nouă a resurselor Unicului-Prim-Poli-Ministru “El Lidero Livius Satrapus”:
    – “Nu sunt bani”.

    Scrie în programul de guvernare că sunt bani? Nu scrie nici că trebuie să fie, ci doar trebuie căutaţi cu lumânarea ANAF-ului. Bineîţeles, dacă se stinge lumînarea, va fi remaniat ministrul ANAF-ului: Eduard Hellvig. 😀

  • 1. Ce poate face El Livius Satrapus cu demisia în alb a unui ministru?

    O datează şi cere o audienţă la Premier, ca să-i strecoare demisia pe sub mână. ca şi cum ar veni de la titular. Apoi îl roagă frumos pe Grindeanu să scrie o adresă – cu antetul Guvernului şi semnătura premierului – să-l anunţe pe Oligofrennis ce nenorocire s-a abătut asupra guvernului bătut de soartă şi să-i ceară să emită un prim decret cu “Am luat act de demisia nenorocitului… “, urmat de alt decret de numire a unui interimar sau direct a ministrului înlocuitor al demisionarului în alb, acum ca varul.

    2. Ce poate face El Livius Satrapus cu demisia în alb a unui prim-ministru? Pe cine mai roagă s-o facă pe curierul până la Cotroceni, cu aia-n mână, cu demisia în negru? Cum i-o strecoară pe sub mână lui Oligofrennis în numele Premierului? Are şi-o adresă către Cotroceni cu antetul Guvernului în alb? 😆
    Nu mai zic că Oligofrennis poate să spună “N-am luat act de demisia nenorocitului Grindeanu…”; problema este cine şi cu ce drept duce la Cotroceni demisia premierului, dacă Grindeanu nu vrea s-o ducă până la capăt? Se face curier El Livius Satrapus? Se face de râs cu ea în mână.
    Grindeanu poate să-i zică:
    – Băi Satrapus, ţi-am semnat o dată demisia în alb, aşa cum m-ai condiţionat din capul locului . Acum nu cumva vrei mai mult decât am stabilit? 😆

    PS. Dacă Grindeanu s-ar conforma până la capăt demisiei albe, Cotroceniul trebuie să numească prin decret un premier interimar, până la numirea noului guvern, dintre miniştrii actualului cabinet.
    În semn de recunoştinţă faţă de una-alta, ar fi râsul gândului remanierii de duminică, 11 iunie 2017, ca Oligofrennis să-l numească prim-ministru interimar taman pe actualul ministru al transporturilor, Răzvan Cuc. 😀

  • Câţi parlamentari PSD ar vota, cu bilele ascunse, o eventuală moţiune de cenzură, pentru demiterea Guvernului Grindeanu?

    Câţi parlamentari PSD ar vota, cu bilele la vedere, o eventuală moţiune de cenzură, pentru demiterea prim-ministrului Grindeanu şi a guvernului său?

    Eu, în locul lui Grindeanu, aş fi curios să aflu ce susţinere are El Livius Satrapus.
    Aşa verific cât de nerevocabil este un prim-ministru şi ce valoare are circul demisiei lui în alb.
    Poate ajungem la cea mai prevăzîtoare demisie – în alb – prezentată de viitorul preşedinte PSD, înainte de Congres; poate fi şi reales. 😆

  • Cine îl evaluaeză în PSD pe cine trebuie evaluat?
    Pe Unicul – Prim – Poli – Ministru “El Lidero Livius Satrapus”.
    N-aveţi cu cine? Aţi încercat cu URONAT-gold?
    USR, de cînd ia URONAT-gold, nu mai are treabă la toaletă. 😆

  • În sfârşit, ocazia pentru Guvernul “meu” , condus tot de Grindeanu.
    Şi ce dacă? Predoiu cum a trecut ca ministrul unic prin toate partidele aflate la guvenare, ba chiar a fost şi prim-ministru, un pic interimar, dar tot al tuturor.

    În caz de-o moţiune de cenzură împoriva lui Grindreanu, PNL să voteze împotriva moţiunii, adică, împreună cu o parte din PSD, să-l menţină pe Grindeanu premier şi-apoi să treacă la remaniere masivă cu miniştri de mare respiraţie în salvarea naţională.
    Întrucât s-ar schimba compoziţia chimică prin infiltrarea politică a miniştrilor PNL, va fi nevoie de votul de încredere al Parlamentului.
    Nu se întâmplă nicio nenorocire:
    1. Ori PNL+USR+UDMR+ PMP+PSD adună o majoritate pentru acordarea votului de încredere Guvernului Grindeanu-2
    2. Ori PSD +ALDE +/- UDMR trântesc guvernul şi ce? Am ajuns de unde am plecat, dacă Grindeanu-1 ar fi picat din prima, dar măcar am încercat şi ne-am jucat de-a guvernul meu. 😆
    Decât 😆 intangibilul Unicul – Prim – Poli – Ministru “El Lidero Livius Satrapus”.

  • Asemănarea dintre Grindeanu şi Predoiu: toate partidele care i-au numit au crezut că-s oamenii lor. 😀

    • am vrut să scriu “toate partidele care i-au propus”, dar nu merge, fiindcă nu partidele i-au propus pentru numire. 😆

  • Pe vremea Frontului de Salvare Naţională, cum se băga în seamnă câte unul mai îndrăzneţ din fire şi cu evidente apucături de ciolan, dar necunoscut de decidenţii de mâine, din Staborul salvator se auzea câte o voce îngrijorată de viitorul României:

    – Ăsta al cui e?

    Dacă nu te revendica nimeni, rămâneai singur. 😆

  • În politica noastră nu există salvator fără stâpân.
    Ar fi ca sfântul fără niciun Dumnezeu. 😆

  • Vă doresc să nu vă îmbătaţi – nici măcar cu gândul – că nu veţi avea soarta lui Cristian Boureanu, dacă vă enervaţi mai mult decît v-aţi planificat.
    Nu de urarea mea de bine depinde cum veţi ieşi din încurcătură în faţa bravului miliţian român.
    Aveţi grijă ce vă doriţi! S-ar putea să vă iasă, dacă nu vreo doi dinţi şi-un arest preventiv din prima încercare, cel puţin un pic de provocare, în calea de rulare, suficientă ca să vă enervaţi mai mult decât v-aţi planificat… la a doua încercare.

    • Nu ştiu alţii cum intepretează normele comportamentului civilizat ca afară – de la normalitate pân’ la imparţialitate, înainte de toate – dar eu cred că muma imparţialităîţii nervoase are urmaşi peste tot unde forţa intră – la fel – cu prioritate, înainte de toate încercările civilizate de respectare a Legii Junglei; aici -la fel – regula nr.1 este unică, reală şi respecată cu sfinţenie: “Nimeni nu învaţă de la subalterni”. 😀

    • O interpretare mai ocolitoare: 😆
      – Vrem afară de la ţară!
      S-au întâlnit ţăranul şi ciobanul în Bucureşti.
      – Ioane, ce facem? Merem acasă sau dirijăm circulaţia?

  • Zice mai sus Momanu Ovidiu ·
    (Lucrează la Axa security)

    “Daca nu o vor face, se vor trezi ca nu mai are cine sa le asigure securitatea marfurilor transpotate, de la expeditor la destinatar, iar beneficiarul acestor transpotruri s-ar putea orienta catre alti operatori privati din tara, ceea ce ar reduce semnificativ sansele de redresare din punct de vedere economic al CFR Marfa !”

    Din câte înţeleg, beneficiarii transporturilor – prin CFR Marfă – achită factura de transport care include cv serviciului de gardare/securutate.
    CFR marfă încasează tot, papa tot, iar Axa security aşteaptă zadarnic banii cuveniţi din mica împărţeală, comform contractului de prestări servicii încheiat între CFR Marfă şi Axa.
    Marfă!
    Dl Momanu completează lista cu “beneficiari ai Axa” , totodată şi ai CFR Marfă: “Desi toti beneficiarii nostri si implicit al celor de la CFR Marfa sunt la fel de importanti pentru noi, voi mai enumera…”

    Beneficiarii nu-s ai firmei Axa, ci numai ai CFR Marfă.
    Axa security are un singur beneficiar: CFR Marfă.
    Dacă Axa ar încheia contractele de prestări servicii direct cu beneficiarii resepctivi, ar încasa direct (separat) cv serviciului prestat.
    Înţeleg de-aici că CFR Marfă le spune celor de la Axa:
    – “Nu vă place să aşteptaţi, valea!”

    Axa este dependentă de CFR Marfă din toate punctele de vedere, inclusiv cel al existenţei.

    Partea asta e o glumă:
    “iar beneficiarul acestor transporturi s-ar putea orienta catre alti operatori privati din tara”
    Nu prea cred să mişune operatorii privaţi de transport marfă, dar şi CFR Marfă se poate orienta către altă firmă de prestare sevicii gardare.
    Poate are deja una în vizor, sau, dacă n-are, ştie că Axa n-are curaj să ia taurul de coarne. Axa se roagă de CFR să aibă milă, de parcă n-ar avea personalitate… juridică. Dacă aş cunoaşte exact cum se manifestă concurenţa pe piaţa asta, mi-aş forma o idee mai clară. 😆

    • Nu-i lucru curat delăsarea până la cumularea unei datorii de 700.000 lei, şpăga-mi-aş! 😆

    • Probabil CFR Marfă lucrează tot pe pierdere, or asta nu exclude o preferinţă planificată pentru insolvenţă şi tentativă de reorganizare (simulare), urmate de lichidare judiciară, adică privatizare forţată. Axa pare undeva pe axa asta, adică pe viitoarea listă de aşteptare… după lichidare.
      Masa creditorilor se satisface după priorităţi bine determinate şi nu se ştie cine mai apucă ceva… din resturi.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *