cristoiublog.ro
Motto:
„În toate manifestările mele, în literatură, în presă, și în mica existență a bietului om am fost întotdeauna contra, chiar când eram obligat la pentru. Am fost un băț în roată. Fără să vreau.”
- Tudor Arghezi

Prizonier în închisoarea cărților de Ion Cristoiu (format ebook) este disponibilă pe:

Gîndul de sîmbătă, 6 ianuarie 2017

EXCLUSIV – România, proasta cu Recomandări a ONU
La “sfatul” unei Agenții a Națiunilor Unite, radicalii islamiști – suspecții de terorism din sistemul penitenciar românesc – sunt ținuți în aceleași spații comune cu restul deținuților

Text și foto: Traian Horia

România își ține deținuții radicalizați islamic la un loc cu ceilalți deținuți, după o “Recomandare” oferită de o Agenție ONU (UNODC), în timp ce țări care au o vastă experiență în lupta cu terorismul, precum Franța sau Marea Britanie, procedează invers și separă jihadiștii în Centre speciale pentru a opri prozelitismul radical islamist, cu tot ceea ce poate decurge de aici: discursurile urii, extremismul, convertirile etc. Într-un articol publicat în Apr. 2017 de Los Angeles Times (SUA), reprezentanții ONU chiar erau citați cu o cugetare mai adâncă decât un puț din Apuseni- “Este imposibil să știm exact câți extremiști violenți sunt închiși în lume, dar în unele țări pot fi câțiva, iar în alte țări pot fi sute sau mii”. Ar părea ciudat, dar acești oameni de la ONU (UNODC) editează cărticele despre radicalizare și bâjbâie după soluții, iar România, ca de obicei, este invitată să folosească doar produsele expirate ale multi-culturalismului occidental. Este de reamintit în context că, în septembrie 2017, președintele nord-american Donald Trump cerea public “reformarea” ONU: un tren personal de Găești ar sosi, însă, mult mai rapid la sediul Națiunilor Unite decât ar sosi acolo o reformă.

Într-un răspuns adresat publicației cristoiublog.ro

… Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) ne-a transmis că deținuții radicalizați islamic din România sunt cazați în aceleași spații cu ceilalți deținuți. “Măsura cazării în comun facilitează influențarea pozitivă a persoanelor radicalizate, în vederea dezangajării acestora (sic!-n.n.) (detașarea de mediul generator al influenței negative și de convingerile islamice radicale)”, menționează reprezentanții instituției în același document. Pentru radicalizatul care devine “un risc” pentru siguranța penitenciarului, o Comisie îl va putea trece într-un regim special, în cadrul căruia va desfășura “în grupuri mici”, activități “moral-religioase” sau “educative”: altfel spus, radicalizatul islamic schimbă doar grupul unde prezumtiv își desfășoară discursul religios. ANP exclude din condei adevăratul risc al acestor situații și nu menționează agresivitatea prozelitismului islamist la care sunt expuși ceilalți deținuți. În numele aceleiași secretomanii obosite (“blindată”, culmea!, printr-o lege a accesului la informații de interes public) pe care publicația noastră a notificat-o și la alte instituții ce compun Sistemul Național de Apărare (cum ar fi, de exemplu, Serviciul Român de Informații), conducerea Penitenciarelor a refuzat să ne pună la dispoziție date cu privire la numărul estimat de deținuți vulnerabili la radicalizare- convertiri la Islam sau câți militanți ai grupului terorist Stat Islamic reîntorși din Siria- Irak sunt deținuți în prezent în România.

Celebra Recomandare

… care ține “la grămadă” jihadiștii și restul deținuților din România este emanată de un organism al Națiunilor Unite (United Nations Office on Drugs and Crime, UNODC) care, dacă este studiat mai cu interes, este găsit inclusiv ca partener de acțiune cu globaliștii controversatului miliardar George Soros. Coborâte demult din turnul de cleștar unde moțăie strategii de la ONU, Italia și Spania sunt state care văd în radicalizare probleme naționale. Italienii au dezvăluit de curând că Anis Amri, islamistul care în decembrie 2016 a condus un camion într-un Târg de Crăciun din Germania omorând 12 oameni, a fost radicalizat într-o închisoare din Italia, unde a și amenințat cu moartea un deținut care refuzase convertirea. Mai încolo, țări precum Franța sau Marea Britanie, care s-au confruntat în viața reală cu atacuri feroce ale terorismului islamic, ignoră azi “recomandările” Națiunilor Unite și procedează la separarea radicalizaților de ceilalți deținuți, pentru a bloca propagarea extremismului, intoleranței și urii. O realitate care a solicitat autorităților acțiuni rapide în acest context este faptul că Regatul Unit și Franța s-au numărat printre cei mai importanți furnizori de voluntari pentru unitățile grupului sunnit terorist Stat Islamic (IS) din Siria-Irak: aproape 1700 (neoficial, 2500) de francezi și cca 800 de britanici au fugit din Europa pentru a se alătura teroriștilor IS.

Moartea lui Rigby

… a fost evenimentul care a declanșat un val de dezbateri în societatea britanică cu privire la radicalizarea islamică și convertirile la Islam: aceasta pentru că, până atunci, nimeni nu cunoștea precis dimensiunile unui latent și ignorat fenomen social. Pe 22 mai 2013, soldatul Lee Rigby , care colecta fonduri pentru armata britanică, a fost ucis în stradă, în proximitatea cazărmilor militare din zona Woolwich- Londra, de doi indivizi înarmați cu cuțite. S-a aflat ulterior că asasinatul avea un vădit caracter politic: fusese dus la îndeplinire de doi convertiți la Islam, afro-britanicii Michael Adebolajo și Michael Adebowale, care fuseseră cândva activi pe lângă un grup islamic interzis, Al-Muhajiroun. Atacatorii au fost răniți prin împușcare și arestați de ofițerii de poliție sosiți la locul atacului: trimiși în judecată în decembrie 2013 , au primit sentință pe viață (Adebolajo), respectiv de executare a cel puțin 45 de ani în regim penitenciar (Adebowale). De departe, Adebolajo este considerat astăzi cel mai periculos prizonier din sistemul de corecție britanic. Aceasta, din mai multe puncte de vedere: spre exemplu, în 2017, un avocat al teroristului anunța în instanță că Adebolajo dobândise influență în penitenciar după ce convertise la Islam mai mulți dintre deținuți.

La puține ore după atacul din Woolwich

… jurnaliștii de la BBC organizau un interviu de “opinie” cu Anjem Choudary, un lider religios local, cunoscut pentru vederile sale extremiste- același care în Martie 2016 declara pentru Antena 3 că România “are nevoie” de legea medievală Sharia. Interesant este că respectivul personaj- altfel intens mediatizat în Marea Britanie – se pronunțase în contextul votului Brexit pentru rămânerea Marii Britanii în cadrul Uniunii Europene. Motivul citat de ziariști nu a fost deloc surprinzător:
Anjem Choudary sugera că instanțele europene sunt mai “blânde” cu islamiștii decât cele britanice.

La vremea respectivă, BBC nu a obținut nimic din discuția cu Choudary, ci doar a alimentat același flux inert de “interviuri” care, de ani de zile, prin “imprudența” și ignoranța unor jurnaliști, facilitase răspândirea în Regat a unor viziuni radical- islamiste: Choudary nu numai că a refuzat să condamne actul de teroare din Woolwich, dar a insistat că “nu mulți” musulmani ar fi “în dezacord” cu spusele ucigașului lui Lee Rigby, Michael Adebolajo. Doar după ce, în septembrie 2016, Choudary a fost condamnat la închisoare pentru sprijin acordat grupului terorist Stat Islamic, cel mai important post de televiziune din Regatul Unit, BBC, a aflat cu certitudine că, de fapt, redactorii săi solicitaseră interviu chiar autorului moral al atacului asupra lui Rigby: ca lider al organizației Al-Muhajiroun, Choudary fusese implicat în radicalizarea lui Adebolajo, afiliat grupului Salafist extremist.

În aprilie 2017, Ministerul britanic

… al Justiției anunța un plan de separare în Centre speciale a jihadiștilor de restul prizonierilor, pe fondul acuzațiilor că existau închisori din Anglia și Țara Galilor care deveniseră focare de radicalizare islamică. Chiar la câteva luni de la anunț, un avocat al lui Michael Adebolajo anunța că teroristul avea influență crescută în penitenciar, fiind implicat în convertirea la Islam a mai multor deținuți.

Discuția cu judecătorul britanic avea loc într-un context în care deținutul Michael Adebolajo solicitase despăgubiri de la Stat în valoare de 100 000 de lire britanice, acuzând că ar fi fost agresat fizic de gardieni. Pasul autorităților britanice, de înființare a unor Centre izolate pentru radicalii islamiști după principiul “Închisoarea din închisoare” sosise deloc întâmplător după o serie de rapoarte care descriau creșterea în agresivitate a prozelitismului desfășurat în închisorile britanice de radicali islamici. Noile Centre găzduiesc sub noua inițiativă, indivizi precum Adebolaje sau Choukary, dar și condamnați implicați în planificarea atacurilor teroriste, grupuri sau individuali care pot constitui un risc pentru siguranța națională sau pe cei care încearcă să desfășoare prozelitism religios.

Franța: liberté, égalité, terorismé

În octombrie 2016, Guvernul francez decidea, într-un demers disperat de a opri propaganda religioasă jihadistă din închisori, ca deținuții radicali islamiști condamnați să fie închiși în celule de înaltă securitate izolate, fără posibilitatea de a comunica cu ceilalți deținuți. Mai mult, era decisă construirea în penitenciare a sute de noi unități speciale pentru cetățenii francezi care luptaseră în Siria și Irak de partea grupurilor teroriste și care începuseră să revină în țară. Statul francez fusese greu încercat de terorism, iar inițiativa se născuse încă din ianuarie 2015, după consumarea unor atacuri atribuite unor grupuri de radicali Islamiști și după ce investigații ulterioare descriseseră închisorile franceze ca fiind teren fertil de propagare a ideilor islamist-extremiste. Potrivit unor statistici non-guvernamentale niciodată contrazise de serviciile speciale ale Uniunii Europene, Regatul Unit și Franța s-au numărat printre cei mai importanți furnizori de voluntari (așa-numiți “luptători străini”) pentru unitățile grupului sunnit terorist Stat Islamic din Siria-Irak: Franța cu cca 1700 (neoficial, 2500), iar Marea Britanie cu aproape 800 de voluntari.

Organizația Națiunilor Unite s-a situat permanent

… începând cu anul 2015, în rândul celor care au “recomandat” acceptarea necondiționată de către statele membre ale Uniunii Europene, a milioane de migranți ilegali neidentificați, proveniți din Africa sau Asia. În numele unei așa-numite “solidarități”, cultivată cu ieftină viclenie de ONGuri și publicații controlate prin donatori neo-liberali, organizația Națiunile Unite- cu sedii la New York sau Geneva, a ajuns, prin diversele sale agenții care interacționează cu migrația și refugiații, să încurajeze UE și guvernele europene la încălcarea legilor proprii și la acceptarea de migranți economici despre care nu știa nimeni nimic, care proveneau din state cu terorism activ. Faptul că, în toate aceste demersuri, birocrații de la ONU nu au fost interesați și de securitatea cetățeanului european enunță perfect politica de semi-alienare multiculturalistă și political correctness care a sufocă în prezent ONU. Nimic surprinzător așadar în faptul că închisorile românești primesc “Recomandări” de a găzdui neîngrădit radicalismul ideologic, în toate ungherele sale. Surprinzător este doar faptul că România a rămas tributară unei instituții care încă își așteaptă reformarea (ONU), în loc să împrumute “din mers”, de la partenerii europeni a căror experiență anti-teroristă este vastă și mult-adaptată evenimentelor politice recente din Europa.

 

Comentarii

3 Responses to Gîndul de sîmbătă, 6 ianuarie 2017

  • Sa si faca Sharia la ei acasa, daca modelul european nu le place. 😐

  • ONU e o laba trista de multi ani, nu de ieri. Aia au pierdut contactul cu realitatea fiindca nu intra in contact cu lumea, ei stau doar in birourile lor si primesc ordine doar fe la aia care dau mai multi bani

  • As vrea foarte mult o intalnire in real dintre Alex Tektron si Ion Petrescu! Cred ca ne-am amuza copios! Asta in afara de blogul d-lui Cristoiu!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *