1989. Istorii povestite, de la fața locului, de Teodor Brateș. Ca la un Club de intelectuali avizați și determinați

22 – 28 aprilie

LIMPEZIMI DE CRISTAL. De-a lungul anilor, mi-am întărit convingerea (formată încă din 1965) că Nicolae Ceaușescu își organiza meticulos, chiar cu talent managerial, întreaga activitate. Avea încă (pe la mijlocul anilor ʼ80) o memorie bună. Prin urmare, nu era nimic neobișnuit că a declanșat și a urmărit pregătirile pentru Congresul al XIV-lea imediat după Plenara CC al PCR din 12-14 aprilie 1989. Am găsit în arhive zeci de stenograme ale ședințelor consacrate amintitelor pregătiri. Una dintre ele s-a desfășurat la 28 aprilie. Pe baza unor anteproiecte s-au examinat cele două documente fundamentale ale viitorului Congres; Tezele și Programul Directivă referitoare la „noua etapă de dezvoltare a României socialiste în cincinalul 1991-1995 și până în anul 2000”.

Discuțiile (așa cum și câte au fost) s-au derulat cu textele anteproiectelor în fața fiecărui participant. Fac această precizare pentru a reaminti contextul:

„Tov. Nicolae Ceaușescu: Toate ar trebui să le avem în vedere, să vedem cum vom caracteriza noul nivel de dezvoltare al României, cerințele esențiale sau fundamentele, pentru că nu putem să mergem să luăm ca orientare țările capitaliste dezvoltate din două motive. În primul rând, pentru că multe s-au dezvoltat și se dezvoltă mai mult în direcția – acum îndeosebi – a creșterii ponderii veniturilor din servicii comerciale, nu industriale. De altfel, în toată ponderea, industria din venitul național nu depășește 40% (aici se afla originea ideii lui N.C., care a blocat modernizarea structurii economiei românești – T.B.).

Tov. Manea Mănescu: Mai mult de o treime din venitul acesta din servicii, cum ați spus dumneavoastră. (…)

Tov. Gheorghe Rădulescu: Să nu luăm ca model țările capitaliste.

Tov. Nicolae Ceaușescu: Așa este, că asta fac acum câteva țări socialiste, care încep să ia ca bază acest lucru. Sigur, societatea capitalistă a dezvoltat un nivel înalt, dar au menținut însă inegalitățile și le-au accentuat. Și Marx, și Lenin, și Stalin (să reținem menționarea lui Stalin ca exemplu pentru Nicolae Ceaușescu – T.B.) au insistat mult pe dezvoltarea forțelor de producție, ținând seama de diviziunea internațională a muncii, care să asigure mijloacele necesare, satisfacerea cerințelor de viață ale oamenilor muncii, dar nu îmbogățirea unui grup și sărăcirea altora.

Tov. Gheorghe Rădulescu: Alte mobiluri.

Tov. Nicolae Ceaușescu: Pentru că, prin diviziunea internațională a muncii, o dată cu dezvoltarea țărilor sărace, va trebui să se ajungă la o altă concepție, la un echilibru, pentru că există o limită. În timp ce unele țări n-au nimic, câteva țări se dezvoltă”.

Am mai ales câteva fragmente care atestă modul de a gândi și de a acționa al lui N.C. în funcție de obsesii, de funcțiile deținute și, mai ales, de puținele lui lecturi din tinerețe pe teme ideologico-doctrinare.

„Tov. Gheorghe Rădulescu: Este o propunere în legătură cu felul în care se caracterizează Congresul al XIV-lea, la pagina doi: Congresul al IV-lea al Partidului Comunist Român. Congresul victoriei socialiste, al independenței depline, economice și politice a României. Este puțin acest lucru. Deja acum obținem victorii, iar așa cum este trecut este puțin.

Tov. Nicolae Ceaușescu: Asta, în Teze:

Tov. Gheorghe Rădulescu: În Programul Directivă, la pagina doi.

Tov. Elena Ceaușescu: Este la pagina doi, deasupra capitolului I.

Tov. Gheorghe Rădulescu: Este puțin spus: Congresul victoriei socialiste, pentru că orice element în construcția socialismului este victorie socialistă. Este puțin ca numai cu un element să caracterizez. Trebuie o caracterizare de bază.

Tov. Nicolae Ceaușescu: Bine, acestea le mai vedem. Numai ca principiu.

Tov. Elena Ceaușescu: Acestea nu sunt stabile, nu este definitiv.

Tov. Nicolae Ceaușescu: Deci, la tematică asta ar fi. La problemele dezvoltării județelor și localităților. Sigur, aici sunt principii, dar poate ar fi bine ca în fiecare județ, oraș, comună, să se creeze comisii și să prezinte planuri cum să se dezvolte județul, orașul și comuna (nu cumva era necesar să se pornească de la bază pentru a se ajunge la scară națională? – T.B.).

Tov. Elena Ceaușescu: Păi, avem în plan, pe comune, pe orașe, pe județe. Aceasta este sarcina, să vedem cum se va dezvolta județul, orașul, comuna (nu exista planul la care se referea E.C. – T.B.).

Tov. Nicolae Ceaușescu (evident jenat, dar nu putea combate confuzia „pe față”): Fiecare să-și elaboreze programe de dezvoltare economico-socială a fiecărui județ, comună, oraș și asta bazat pe autoconducere și autogestiune. Fiecare, împreună cu întreprinderile industriale, agricole să-și realizeze cum văd ei dezvoltarea, să nu aștepte să le spunem noi, să se apuce fiecare să facă acest lucru.

Tov. Elena Ceaușescu: Pe baza cifrelor pe care le au (de fapt, a cifrelor pe care le primeau „de sus” – T.B.).

Tov. Nicolae Ceaușescu: Să facă propuneri cum văd ei dezvoltarea, unele activități industriale din industria pe care au, legat de modernizare, de ridicarea nivelului tehnic, de calitate,. Că accentul în viitor îndeosebi pe asta va fi pus.

Tov. Elena Ceaușescu (a revenit la obișnuita îngânare  – T.B.): Îndeosebi pe acestea.

Tov. Nicolae Ceaușescu (a lăsat-o în „apa” ei  – T.B.): Să facem deja o notă, s-o trimitem județelor.

Tov. Elena Ceaușescu (o ținea… langa  – T.B.): În primul rând, să definitivăm planul și pe urmă să trimitem. (din nou, avansa ideea care îl enerva pe N.C. – T.B.)

Tov. Nicolae Ceaușescu: Fiecare știe ce are în comună.

Tov. Elena Ceaușescu: Pe cifrele care sunt stabilite.

Tov. Nicolae Ceaușescu (a început, treptat, să cedeze): Să ajungă la 10.000 producția industriei mici în toate comunele.

Tov. Elena Ceaușescu: Pe valorile stabilite.

Tov. Nicolae Ceaușescu (s-a „predat” total): Pe indicatori, să se apuce să vadă cum să organizeze economia localităților, că fără asta nu se poate. Noi avem stabilite orientările generale, dar fiecare să-și facă, să aibă, să le discute, să le dezbată. (deci, renunțase la propria „viziune” – T.B.)

Tov. Elena Ceaușescu: …obiectivul de a asigura un transport economic, reducerea cheltuielilor, optimizarea lui. Și pe urmă, cu baza, ce spunem?

Tov. Manea Mănescu: Eu atrag atenția că în Directive trebuie, mai cu seamă, să dăm niște orientări calitative, inclusiv investițiilor și construcțiilor, să arătăm în acest domeniu care este obiectivul, ce trebuie să realizăm.”

Mai departe s-a trecut de la una la alta, iar în câteva cazuri a sporit cantitatea de confuzie „pe cap de participant”. Ilustrez acest aspect mai ales pentru relevarea nivelului intelectual, conceptual al discuției.

„Tov. Nicolae Ceaușescu: Problema ridicării nivelului general de cultură și conștiință a oamenilor trebuie s-o dăm legat de știință, de învățământ, nu la nivelul de trai și calitatea vieții. Când trecem la industrie să spună, dezvoltarea principalelor ramuri, însă, aici trebuie, în primul rând, problemele de orientare generală a dezvoltării industriei.

Tov. Gheorghe Rădulescu: La pagina cinci se spune că obiectivul fundamental al cincinalului 1991-1995 îl constituie întărirea, în continuare, a proprietății socialiste de stat și cooperatiste. Aici… localități, ci și cu centralele, întreprinderile, institutele de cercetare. Facem câteva orientări și le dăm tuturor. În domeniul cercetării științifice, de exemplu, să se cuprindă în programul de cercetare, în Program și în Directivă unele probleme fundamentale de perspectivă, nu să ne ocupăm de dezvoltare fundamentală, să avem câteva probleme așa cum este, de exemplu, cu problema aceasta a fuziunii la rece, că toți spun că este «descoperirea secolului».

Tov. Ion Ursu: Avem un program, l-am început sub indicația tovarășei Elena Ceaușescu. Și noi ne-am ocupat de fuziunea la rece. De o lună a început, nu s-au ocupat nici ei mai mult.

Tov. Nicolae Ceaușescu: Ei s-au ocupat și au lucrat zeci de ani. Spun unii că de 15 ani lucrează. Noi am discutat de vreo 10 ani să ne ocupăm de problema aceasta.

Tov. Elena Ceaușescu: Au constatat de o lună de zile că pot ajunge pe altă cale la acest lucru.

Tov. Nicolae Ceaușescu: Noi de aici trebuie să tragem anumite concluzii. Pentru un domeniu de cercetare nu trebuie să se meargă pe o singură cale, trebuie mers pe câteva, dacă te concentrezi pe o singură cale, de la început ești condamnat.

Tov. Elena Ceaușescu: Multe vin prin observare.

Tov. Nicolae Ceaușescu: Este problema aceasta – oamenii trebuie să gândească cum să soluționeze probleme diferite. Trebuie să aibă în atenție și problema aceasta.”

Brusc, N.C. a ridicat ședința, cu „ferma convingere” că a clarificat TOTUL.