Joe Biden se retrage din cursa prezidențială: „Este în interesul partidului meu și al țării”

2022 pe plan intern

Topul primelor cinci evenimente care au făcut Istorie

1) Eșecul înregistrat de România prin neadmiterea în Schengen

În mai multe rînduri, am numit acest eșec un Dezastru, comparîndu-l cu alte dezastre din Istoria modernă a României.
În sine, neadmiterea în Schengen e doar o lovitură și nu un dezastru. După Criza migranților și după Criza Pandemiei, puțină lume în România își mai punea problema admiterii în spațiul Schengen. Extinderea Spațiului fusese împinsă în plan secund de liderii europeni. Cum să cuteze ei a cere extinderea Spațiului nesupus controlului cînd presiunea migranților asupra granițelor exterioare ale UE amintea de o a doua năvălire a barbarilor? Prin urmare nimeni din România nu aștepta de la Puterea actuală admiterea țării noastre în Schengen. Oricărui român îi era clar că problema nu se mai pune.
Lovitura a devenit dezastru prin tentativa regimului Iohannis de a transforma admiterea – dată ca sigură – într-un uriaș caltaboș electoral.

Tema Schengen a fost relansată în spațiul românesc de Klaus Iohannis și liderii Coaliției de guvernare. Dacă la început românii n-au luat în seamă tema, pe măsură ce Klaus Iohannis, Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu ne jurau că admiterea e ca și realizată, deoarece Marile Puteri ne-o fac cadou în schimbul implicării noastre pînă peste poate în Războiul din Ucraina, orizontul de așteptare a crescut enorm. Mult mai important, admiterea lăsa impresia a fi un obiectiv asumat de Marile Puteri. Pentru prima oară în postdecembrism, o chestiune a României provoca insomnii Marilor Puteri. Dezastrul neadmiterii se ivește din această impresie, întreținută de Klaus Iohannis, că România e importantă pentru Marile Puteri. Eșecul, indiferent de cauze, i-a întors pe români la Sindromul de Popor de mîna a doua. Realitate adîncită de admiterea Croației. Reproșurile făcute UE de Klaus Iohannis că în timp ce noi am fost în prima linie a Războiului din Ucraina, Bruxellesul nu și-a îndeplinit făgăduielile au sporit sentimentul de Popor tras pe sfoară, pentru că permite să i se întîmple asta.

Nu știu dacă România va fi admisă sau nu în 2023.
Știu sigur că faptul nu va mai avea amploarea celui presupus de admiterea în 8 decembrie 2022.
Dacă vom intra, Klaus Iohannis și PNL nu vor cîștiga mare lucru în plan electoral.

2) Alegerea lui Nicolae Ciucă în funcția de președinte al PNL

Efectele acestui eveniment au fost mult mai mari și mai grave decît s-ar putea crede:

  • a) Alegerea lui Nicolae Ciucă a venit la nici un an de cînd, tot la un Congres extraordinar, Florin Cîțu a fost impus ca președinte al PNL, în locul lui Ludovic Orban. S-a creat astfel impresia unui partid mort, lipsit de independență, căruia i se poate impune orice decizie din afară.
  • b) Nicolae Ciucă e mai străin de PNL decît Florin Cîțu, care, la rîndu-i a fost mai străin de partid decît Ludovic Orban. Și acest adevăr s-a văzut din aprilie pînă în prezent. PNL e doar un partid de guvernămînt. Ca partid în sine e nul. E greu de imaginat Nicolae Ciucă drept președintele PNL trecut în Opoziție.
  • c) Nicolae Ciucă e și premier al Coaliției de guvernare. Pentru ca această Coaliție să funcționeze se cere ca premierul să nu ia decizii sub influența postului de președinte de partid. Astfel s-a ajuns la PSD – izarea PNL. Premierul Nicolae Ciucă impune președintelui PNL Nicolae Ciucă multe și mari concesii în favoarea PSD.

3) Traian Băsescu a primit verdict definitiv în dosarul colaborării cu Securitatea

Dincolo de drama individuală a lui Traian Băsescu (i s-a făcut praf averea numită mandatele de președinte al țării) verdictul – urmînd unei Operațiuni suspecte din partea unor forțe ascunse, lovește instituția președinției, cea mai importantă în democrația postdecembristă. Mandatele lui Traian Băsescu au fost marcate de o politică radicală anticomunistă și anticorupție. Verdictul pune la îndoială această politică, favorizînd discursurile adversarilor de Stînga.

Nu în ultimul rînd, cazul Traian Băsescu a demonstrat încă o dată cît de labilă e opinia publică din România.
Unde sînt susținătorii fanatici ai lui Traian Băsescu de pe vremea președinției sale?

4) Îngroparea Legilor Educației

Transpuneri în practică ale Proiectului România educată, cele două Legi, elaborate de Sorin Cîmpeanu și preluate de Ligia Deca trebuiau promulgate pînă la finele lui decembrie 2022.
N-au ajuns nici măcar în Guvern, pentru a fi aprobate ca proiect de legi și puse în circuit.
O nouă dovadă că în România toate Proiectele eșuează lamentabil. Mai ales cînd sînt prezentate cu un cotcodăcit propagandistic asurzitor.

5) Apariția cărții lui Daniel Morar: „Putea să fie altcumva”

Fostul șef al DNA și fostul judecător constituțional face dezvăluiri spectaculoase despre ceea ce s-a numit Dictatura Binomului SRI-DNA.
Despre Statul Paralel s-au scris multe lucrări. Cea a lui Daniel Morar e cartea unuia din interior.
După dezvăluirile Elenei Udrea și ale lui Traian Băsescu, dezvăluirile lui Daniel Morar arată că Adevărul iese pînă la urmă la suprafață.

Dacă ținem cont și de cruciala contribuție a lui Daniel Morar ca judecător constituțional la revenirea României în hotarele Constituției prin deciziile care au pus capăt implicării SRI în Justiție, putem fi de acord cu Alina Mungiu Pippidi că Daniel Morar ar putea fi un redutabil candidat la Președinție.

Topul primelor cinci evenimente din 2022 care s-au dovedit doar simple plesnitori mediatice

1) Campania privind plagiatul lui Nicolae Ciucă

Premierul nu numai că n-a demisionat, dar a mai fost pricopsit și cu funcția de președinte al PNL.

2) Nunta lui George Simion

Comparată ca semnificație cu Nunta lui Corneliu Zelea Codreanu, Nunta n-a avut nici un efect politic. A rămas un simplu fapt mediatic.

3) Vizitele liderilor europeni la București

Deși mai multe ca niciodată în postdecembrism, vizitele liderilor europeni n-au avut nici o influență asupra destinului românesc.
Și asta deoarece ele n-au vizat gloria României, ci gloria vizitatorilor. Unii au venit în România ca să-și viziteze militarii dislocați aici. Alții pentru a-și exprima solidaritatea cu Ucraina.
România a contat mai puțin, dacă nu chiar deloc.

4) Adoptarea Legilor Justiției

Deși au presupus un efort extraordinar din partea lui Cătălin Predoiu, ministrul Justiției, Legile n-au avut și nu vor avea nici o influență asupra Justiției din România.
Și asta deoarece ele au fost făcute pentru Bruxelles și nu pentru Justiția din România.

5) Adoptarea Bugetului de stat pe 2022 în doar cîteva zile

Indiscutabila rapiditate cu care s-a adoptat Bugetul pare un succes al Coaliției, care și-a putut promova pe șest interesele.
În realitate, absența dezbaterii au lipsit PNL, PSD și UDMR de a-și prezenta viziunea asupra problemelor țării.


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

7 comentarii pentru articolul „2022 pe plan intern”

  • Da Maestre, cineva s-a jucat cu noi și anul acesta.
    A sucit partidele cum a vrut mușchii lui, a ales ce premier a vrut, a umplut țara de cazarme militare strâine, s-a amestecat în justiție, a inchis gura jurnaliștilor și bineînțeles a făcut 52 de drumuri inutile la Sibiu.
    Și da, a aprobat cel mai jalnic guvern ever!
    Mai nou l-a scos pe Hellvig să incrimineze comunismul și pe foștii securiști, plus declasificarea dosarului 89. Adik altă mistificare.
    Cum poți să spui tu șef al SRI că „Securitate a avut o contribuție importantă la reprimarea sângeroasă a manifestanților anticomuniști din decembrie 1989.”(!!)
    și că „Acel aparat represiv al statului român de atunci, este condamnabil pentru că avea ca prioritate apărarea Partidului Comunist și conducătorilor săi, nu era un serviciu de informații dedicat apărării cetățenilor.” (!!)
    Recunosc în spusele lui Hellvig, aceiași atitudine ca a judecătorilor din procesul lui Ceaușescu – mistificare!!
    Bre, Hellvig, România char a avut un serviciu de securitate profesionist nu unul afacerist ca acuma.
    De aceia au fost victime din rândul lor în 89. De aceia au fost desființați să trecuți în armată lăsând țara trei luni fără acoperire informatică.
    Stănculescu, Militaru și Iliescu au anihilat acest seviciu când era mai mare nevoie de el, plus că au pus mâna pe informații sensibile pe care probabil le-au vândut imediat la care a dat mai mult.
    Lovitura de stat din 89 ne urmărește și acum, numai interese, numai trădători!

    • Hellvig trebuia să ne spună cât a costat România dizolvarea DSS și implicit a rețelei de spioni.
      Se spune că Ceaușescu întrebat cât a costat România trădarea lui Pacepa, acesta a spus că atât cât a costat și cutremurul din 77(!!)
      Să ne spună Hellvig cât a costat România dizolvarea comunismului? (Cred că se vede cu ochiul liber ruinele industriei romînești).
      Deci cât a costat? probabil mii și mii de miliarde de dolari.

  • „Mandatele lui Traian Băsescu au fost marcate de o politică radicală anticomunistă și anticorupție.” doar atât: hai bre, zău, chiar așa?! Adică, altfel spus, matale chiar și crezi ce-ai scris ?

    „Unde sînt susținătorii fanatici ai lui Traian Băsescu de pe vremea președinției sale? răspuns: a mai rămas doar unu, pe care domnule Cristoiu îl poți vedea când te uiți în oglindă! NB: Udrea nu se pune, câțiva ani este … inactivă

    • Și eu sunt pentru ceva ce nu cred ca o sa înțelegeți niciodată
      Fără Traian Basescu GWBusch in 2008 nu ajungea niciodată la Neptun sa vorbească pe plaja cu spatele la Marea Neagră dincolo de care și atunci era Rusia
      Foarte putini știu ce munca a depus departamentul de stat și SS pentru a aproba asta
      Este un fapt pe care nu o sa îl vedeți prea curind

  • neadmiterea in schengen e cel mai important eveniment din 2022. e singurul care poarta samanta Noii Lumi

    ‘prescriptia’ e linga ‘neadmitere’, pentru ca e cea mai vizibil inteleapta decizie a anului

    • orice e despre altceva decit Noua Lume e irelevant, pentru ca e despre ceva care a expirat. referinta e Noua Lume.

  • Hotarirea CCR oeivind prescripția urmată de cea a ICCJ
    Prevalenta legilor europene in fata Constituției

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *