Donald Trump desemnează milițiile Antifa ca „organizație teroristă domestică”: despre „haștag rezist” din România încă se păstrează tăcerea

01/06/2020

Cetepeii din Divizia Presă de la București i-ar numi „ratați”

…pe protestatarii din SUA care în aceste zile atacă sedii de poliție și vandalizează magazine: aceasta, fiindcă ei participă la proteste unde normele oficiale, de protecție împotriva Coronavirus sunt ignorate total. Nu este, însă, totul: în 31 mai a.c., președintele SUA, Donald Trump, declara că protestele sunt coordonate în stradă de „activiști” Antifa, un grup al extremei stângi americane, despre care se știe că este finanțat prin „filantropi” globaliști. În același context, Trump insista că Antifa va fi declarat „grup terorist domestic”. SUA este afectată în prezent de ample demonstrații de stradă, izbucnite după ce un afro-american (George Floyd) a decedat în timp ce era arestat de doi polițiști: demonstrațiile au degenerat în jefuirea unor magazine, atacarea poliției, distrugeri de mașini și a unor instituții publice și expun deja o fățișă tentă electorală, eventual anti- Trump și anti- Partidul Republican.

Pe fondul muțeniei totale

… a serviciilor speciale, respectiv a politicienilor din România, Cristoiublog.ro a relatat anterior despre conexiunile între Antifa europeană și grupurile haștag rezist („tinerii frumoși și liberi”) în România, legături care au culminat cu „colaborarea” de la așa-zisul Miting al Diasporei din 10 august 2018, unde ciocnirile cu forțele de ordine s-au soldat cu cca 500 de răniți, dintre care 59 de jandarmi. Mitingul a fost o „versiune extinsă” a unor mitinguri anterioare și a antrenat intens celule „rezist”, cu start „la acțiune” dat prin site-uri de socializare gen Facebook – care au găzduit în 2018, fără cenzură, îndemnuri la incendiere, la bătăi de stradă și la ocuparea unor sedii publice.

Nu este prima oară pe mandatul lui

… Donald Trump, când sunt făcute referiri la activitățile grupurilor-surori „resist” și „Antifa”, care au alimentat cu „activiști”, în mod regulat, protestele violente din stradă. În aprilie 2016, un raport comun al FBI și Department of Homeland Security (DHS) includea „unele” activități politice ale grupurilor Antifa, vremelnic înglobate mişcării „resist” anti-Trump, la categoria „terorism domestic”: fără personalitate juridică și fără cutie poștală, reunite prin schimb de mesaje pe rețele de socializare sau în cerc restrâns, cu lideri finanțați prin rețele de ONG-uri „civice” și aducând la „proteste” tineri cu măști pe figură și cu spray-uri lacrimogene, grupurile tip Antifa arată doar fața hâdă a unei democrații primitive.

Desemnarea Antifa ca organizație

….teroristă „domestică” în 2020 venea astfel, să completeze decizia Department of Homeland Security (DHS) din aprilie 2016, iar Donald Trump probabil regretă că până în prezent, a ignorat cel puțin o petiție a publicului care îi cerea scoaterea în afara legii a milițiilor Antifa. Evident, în acest context, serviciile secrete românești ar putea obține mai simplu și mai rapid informații de la partenerii nord-americani asupra unui fenomen bine definit de Washington şi care este exportat de ani de zile spre Europa (cu ideologie, propagandă, metode de „activism”, proteste „tarifate” și finanțări). România are, însă, o problemă cu devoalarea publică a grupurilor „haștag rezist”- ca instrument de presiune politică, după ce președintele Klaus Iohannis s-a afișat public la un miting „rezist” (2017): dacă se adaugă aici absența unei Opoziții politice reale (de la „capturarea” PSD prin grupul lui Marcel Ciolacu), se poate vorbi deja de un subiect sublim dar care este oficial decedat, cu toate că el „sapă” la eșafodajul de securitate al statului.

Prin această luare de atitudine

… în legătură cu Antifa, Donald Trump trage în anul 2020 perdeaua spre fereastra unui grup care nu este înscris în catalogul de ONG-uri al Statelor Unite, dar care trăiește prin unele dintre ele și care, mimând un „devotament civic”, desfășoară activități politice în concordanță cu agenda unor obscuri finanțatori- de regulă, donatori ai Partidului Democrat american, cvasi-troțkist. În România, însă, de la sosirea la conducerea Sistemului de securitate națională a perechii Klaus Iohannis (Președinție)-Eduard Hellvig (SRI), cu lipsa de transparență mai ridicată ca niciodată și cu un Consiliu Suprem de Apărare a Țării (CSAT) redus la o pagină de web, subiectul grupurilor haștagiste a fost îngropat adânc.

Există, desigur, pe Dâmbovița „creiere”

…în ONG-uri care plătesc activiști, lozinci la „mitinguri civice”, weburi, postaci pe site-urile publicațiilor independente și care eventual susțin contactul cu grupurile de extrema stângă din Vest (gen „antifa” – ”resist”), există „plebeii” care se înrolează pentru „proteste” (din interes financiar sau pur și simplu, din „romantism revoluționar”) și mai există și extremismul dus la grotesc- cu tineri părinți primitivi care vin la mitinguri violente, aducându-și cu ei copiii minori. Pentru Secretomania bolnăvicioasă inaugurată de guvernarea Klaus Iohannis – Marcel Ciolacu, toate acestea au rămas, din păcate, doar metafore: dacă ei nu au interesul să se afle ceva, prezumtiv nu există nici interes public pe acel „ceva”.

În ultimii doi ani, cristoiublog.ro a solicitat

…în mod repetat instituțiilor publice mai multă transparență cu privire la grupurile haștagiste locale. De fiecare dată, autoritățile au ales tăcerea sau ocolirea răspunsului- tactici favorite pentru orice sistem autoritar sau dictatorial, dar care nu poate fi caracteristică a unei democrații. Ca un singur exemplu, în dec. 2018, publicația noastră solicita Comisiei pentru Controlul SRI din Parlamentul României să confirme dacă a primit din partea Serviciului Român de Informații (SRI), o Informare legată de activitatea grupului „haștag rezist” (finanţări, activități pentru înlăturarea Guvernului prin metode nedemocratice, riscuri pentru securitatea naţională etc) care fusese solicitată în noiembrie 2018 de șeful Comisiei, Claudiu Manda și promis de directorul SRI, Eduard Hellvig. Până în prezent Comisia SRI nu a răspuns, documentul rămâne un mister, iar acest lucru apare deja ca „fapt divers” într-o țară unde presa dezvăluia „cum redactează Comisiile pentru controlul serviciilor secrete la dictarea Serviciilor secrete” (cristoiublog.ro, 01 septembrie 2019).

Informarea cerută SRI

…de către Manda (în prezent, euro-parlamentar) ar fi fost utilă cel puțin din punctul de vedere al completării unui „dosar” al organizației de „protestatari rezist” – o organizație extrem de vizibilă prin agresivitate și mobilitate în stradă și online, dar despre care, paradoxal, există foarte puține informații. Nu știe nimeni cu certitudine din ce finanțări își cumpără protestatarii „haștagiști” bannerele, combustibilul, biletul de avion pentru Bruxelles sau mărunțișul cu care aruncă în pensionarii (nota bene vrednici de „dispreț”) fani ai ex-liderului PSD, Liviu Dragnea. Pe online, grupurile „haștag rezist” au organizare aproape militară- cu lideri care fac “recrutări”, decid acțiuni, propun și așteaptă “soluții” și stabilesc puncte de întâlnire folosind în general ca vehicul de comunicare site-uri precum Facebook.

Chiar dacă astăzi

… sub tirul online al „activiștilor haștag” se află lideri precum Călin Popescu Tăriceanu, Victor Ponta sau (în continuare) Liviu Dragnea, nu există nicio garanție că acest grup nu se va întoarce la un moment dat împotriva oricărui alt partid, în funcție de interesele finanțatorilor. Ceea ce a devenit riscant pentru democrație în prezența acestui infernal „mecanism ONG” exportat „civic” de ani de zile dinspre SUA spre statele UE, este faptul că, în prezent, el încearcă inclusiv blocarea discursului unor politicieni aleși liber la urna de vot, iar asta nu s-a întâmplat în vreun birt din Berceni, ci în locații din întreaga țară.

Similaritățile incredibile între grupurile

… de tip „Antifa” din SUA (desemnate oficial ca „organizații teroriste domestice”) și cele tip „haștag rezist” din România (despre care, datorită unei neverosimile pasivități a Parlamentului și serviciilor speciale, nu se știe nimic) îndeamnă la o reflecție serioasă cu privire la starea democrației din România. Eventual, dacă s-a decis deja în vreun birou că votul liber exprimat nu mai este cel mai important câștig al Democrației post-decembrie 1989, ci doar „zgomotul” făcut de celule haștagiste din Justiție, partide politice, Universități, ONGuri, Teatrul Național sau servicii- ca reprezentanți ai „societății civile”, atunci cuvine-se ca și contribuabilul român- cel care sprijină Sistemul prin taxe și impozite- să afle acest lucru: acest ciudat lucru.