Economistul Adrian Câciu anunță un dezastru al bugetului de stat.
„Pregătiți-vă de șoc!
Urmează a treia gaură consecutivă în bugetul României.
Recapitulam:
Prima gaură: noiembrie-decembrie 2019 = 5,4 miliarde lei.
A doua gaură: ianuarie-martie 2020 = 12 miliarde lei.
A treia gaură? Aprilie-iunie 2020 = 10 miliarde lei(estimat, asteptam publicarea executiei bugetare la 6 luni!!!)
Unde sunt banii?
Ati auzit de KPI?
Key Performance Indicator.
In cateva zile veti avea relevat KPI-ul ministrului de finanțe.
Stim sigur ca are o gaura la KPI de 17,4 miliarde lei la martie 2020.
Estimam ca gaura va fi de 27,4 miliarde lei la iunie 2020.
Aceasta este contraperformanta reusită de domnia sa.
Repet : unde sunt banii?
Erau banii copiilor, ai pensionarilor, ai țării, ai cercetarii, ai dezvoltarii.
Daca ati fi patronul unei companii ati mai tine un astfel de director economic?
Cum sa ai incredere in cineva care nu isi realizeaza, de trei ori la rand, indicatorii de performanță???
Va urma, cu documente si final.
GAURĂ IMENSĂ LA BUGETUL DE STAT!!!”, a scris, duminică dimineața, economistul pe Facebook.
Adrian Câciu a explicat într-un alt comentariu că statul gândește ipocrit, într-o manieră de „economie de tarabă”:
„Deficitul României va crește cel puțin până la 7,3% din PIB prin introducerea in plata a două măsuri: sustinerea kurzarbeit, zilieri, sezonieri(5,2 miliarde lei) si despagubiri agricultură (1 miliard lei).
Banii vor fi împrumutați pentru că….avem gaură la buget si pentru că nu s-au incasat veniturile programate ale statului.
Si atunci? Daca tot sustinem totul pe imprumut de ce nu se dau bani copiilor si pensionarilor?
Ce este cu ipocrizia asta cu „sa vedem cum merge economia” ?
Somajul tehnic, stimul de reinsertie de 41,5% si 50% s-au dat pe datorie. Nu din veniturile statului ci din cresterea deficitului de la 3,6% la 6,7%!!!
Rezultat?
Negativ!
1. Deficit mai mare.
2. Somaj mai mare.
3. Scadere putere de cumparare globală cu peste 5%.
Despre ce filozofie discutăm?
Recomand iesirea din ipocrizie si indreptarea atentiei catre viitor(copii) si plata datoriei catre batrani(datoria fata de pensionari este de peste 160 de miliarde euro la nivel de 10 ani!).
Da, sunt cheltuieli structurale care necesita venituri structurale.
Dar unde sunt veniturile structurale daca abordarea este ca statul sa suporte contributiile si impozitele imprumutandu-se pentru asta?
Ce economie este asta?
De tarabă?”
Lasă un răspuns