Turcia s-a angajat să stimuleze legăturile comerciale cu întreaga Africă și intenționează să organizeze în curând o reuniune a Consiliului de afaceri Turcia-Africa. Președintele Recep Tayyip Erdoğan a făcut această promisiune atunci când a vizitat Angola, ca parte a turneului său în trei țări de pe continent. Experții spun că, ceea ce a început cu o deschidere economică a devenit o politică africană complexă, care cuprinde: afaceri, ajutor, diplomație, cultură și sprijin militar. În prezent, „amprentele” turcești se regăsesc peste tot în Africa, de la Kigali Arena din Rwanda, cel mai mare stadion din Africa de Est, construit de către o firmă de construcții turcă, la o piscină olimpică în Senegal, o moschee colosală în Djibouti și echipamente militare turcești pe câmpurile de luptă din Libia. Dar, în timp ce majoritatea țărilor africane au salutat noul parteneriat, experții se întreabă cu privire la ambițiile pe termen lung din spatele strategiei lui Erdogan în Africa.
Comerțul dintre Turcia și Africa a explodat de la suma de 5,5 miliarde de dolari, în anul 2003, la peste 26 de miliarde de dolari în prezent, potrivit oficialilor turci. Erdogan a vizitat mai multe țări africane comparativ cu orice alt lider non-african, iar acum dorește ca volumul schimburilor comerciale să se dubleze până la suma de 50 de miliarde de dolari în următorii ani. Investitorii turci caută să facă operațiuni comerciale rentabile în Africa, fiind încurajați de costul scăzut al materiilor prime și al forței de muncă. În anul 2005, când Erdogan era prim-ministru, guvernul turc a anunțat „Anul Africii”, iar Turcia a primit statutul de observator din partea Uniunii Africane. Din anul 2009, statul turc a strâns, cu febrilitate, legăturile diplomatice cu toate țările africane, mari și mici. Turcia caută să concureze în Africa cu puterile consacrate, de la SUA și Franța până la China și statele bogate din Golf. De curând, legăturile au început să capete un aspect din ce în ce mai profitabil pentru statul turc. În anul 2012, un acord istoric în valoare de 1,7 miliarde de dolari a fost semnat între Etiopia și Yapi Merkezi, o companie turcească care activează în domeniul construcțiilor, pentru construirea unei căi ferate de 400 km care să lege Estul, Centrul și Nordul Etiopiei de portul Djibouti.
Mai mult de o treime din investițiile totale ale Turciei în Africa subsahariană, aproximativ 2,5 miliarde de dolari, au fost direcționate către Etiopia, un stat care devine rapid piesa centrală a eforturilor Ankarei în Africa. Cu o populație de peste 100 de milioane de locuitori și cu un lider ambițios cu proiecte regionale în persoana prim-ministrului Abiy Ahmed, Etiopia devine „poarta de intrare” în Cornul Africii, o regiune strategică care „păzește” unele dintre cele mai importante rute de transport maritim din lume. Comerțul dintre cele două națiuni se ridică la suma de 650 de milioane de dolari anual, Etiopia exportând produse agricole și importând produse industriale și farmaceutice.
Turcia este in acest moment forta economica si financiara ce controleaza comertul din statele din nordul continentului african iar acest fapt a condus in mod inevitabil la marginailizarea sau mai altfel spus scoaterea Frantei din zona sa traditionala de influenta.
Iar reactia vehmenta a presedintei Franceze fata de ingerintele Turciei in Marea Mediterana sunt acum in termeni diplomatici niste baloane de sapun, turcii fac cam ce vor ei in bazinul Marii Mediterane.
Iar cine controleaza comertul si finantele unei tari…