Marcel Ciolacu: De astăzi, dansul în doi s-a terminat! Decizia ca PSD și PNL să meargă cu propriii candidați la Primăria Capitalei a fost dificilă, dar este soluția corectă
Cum practică presa occidentală, în chip prostesc, un straniu Cult al Personalității lui Vladimir Putin
N-am cum să nu bag seamă că liderii politici și liderii de opinie occidentali au făcut din Vladimir Putin vedeta planetei și din Rusia, o superputere la care toată lumea se uită tremurînd. În realitate, Rusia e o putere europeană, o mare putere, dar doar europeană, așa cum a fost înainte de a deveni Uniunea Sovietică și, așa cum s-a văzut în cazul Unirii noastre de la 1859 (cînd ne-a ținut partea!), o Mare Putere Europeană dialogînd cu Marile Puteri europene și nu cu America. De ce s-a amestecat America în Criza Ucraina ridicînd Rusia la statutul de superputere pe care l-a deținut URSS, dînd unei crize regionale o amploare planetară – iată o enigmă pe care o va dezlega doar publicarea documentelor secrete ale administrației Biden. Pînă atunci să observăm că presa occidentală practică un Cult al personalității lui Vladimir Putin mai dihai decît îl practică presa rusă, analizîndu-i fiecare gest și întrebîndu-se ce-a vrut să spună prin el în realitate, înfățișîndu-i pe liderii occidentali care au fost la Moscova în postura nedreaptă de trași pe sfoară de abilul Vladimir Putin. Din acest straniu Cult al personalității face parte și preocuparea obsesivă de a descifra personalitatea lui Vladimir Putin, socotită a sta sub semnul misteriosului. Nici Ginghis Han pe vremea cînd hoardele mongole amenințau Europa n-a beneficiat de un asemenea portret care, deși negativ, rămîne în realitate rodul unei supradimensionări propagandistice prostești a unui simplu lider politic al lumii de azi.
Văzînd această obsesie a presei și politicii occidentale de a descifra enigmele celui sugerat a fi un nou Bici al Dumnezeu, mi-am amintit că în 2000, cu peste două decenii în urmă, am publicat în volumul Prizonier în închisoarea cărților eseul Cum ne trage pe sfoară KGB-istul Putin. Era un eseu izvorît din lectura unei cărți despre Putin publicate în anul 2000.
În mai 2000, cînd Vladimir Putin abia fusese ales președinte al Rusiei, trei jurnaliști ruși, Natalya Givorkyan, Natalia Timakova și Andre Kolisnikov, tipăresc la Public Affaires volumul de dialoguri intitulat First Person: An Astonishingly Frank Self-Portrait by Russia’s President Vladimir Putin, Vladimir Putin. Varianta românească apare – tot în 2000 – la editura Enciclopedică sub titlul La persoana întîi: convorbiri cu Vladimir Putin.
Cu ceva timp în urmă am republicat din acest eseu cîteva fragmente. Obsesia planetară întruchipată de întrebarea Cine ești dumneata Vladimir Putin? mă îndeamnă să republic aici întregul eseu:
„Dezvăluită în prefaţă, ambiţia celor trei jurnalişti ruşi pare simplă. «Cine e acesta, domnul Putin?». Cu o astfel de întrebare i-ar fi pisat – susţin autorii – ziarista americană Trudy Rubin pe toţi cei întîlniţi în cale la Forumul de la Davos, ianuarie 2000. N-o ştim pe mai sus-numita Trudy Rubin. Întreprinderea sa ni se pare însă niţel aiurea. Ne-o imaginăm în ipostaza de femeie uscată, tunsă scurt, gen activiste pentru libertatea căţeilor de usturoi, umblînd din om în om la forumul respectiv şi întrebînd nitam-nisam: Cine e acesta, domnul Putin? Strănepoţi ai lui Dostoievski, jurnaliştii ruşi n-au simţul umorului. De aceea, în loc s-o ironizeze pe slujbașa unchiului Sam, sau hotărît să răspundă ei sîcîitoarei întrebări. Potrivit introducerii, jurnaliştii s-au adresat lui Vladimir Putin ca să realizeze un interviu fluviu, de mărimea unei cărţi, cu noua stea a politicii mondiale. Amabil, tînărul ţar a fost de acord să-şi piardă timpul cu amărîţii de gazetari, le-a facilitat intrarea la familia sa, la foştii săi colegi, la secretara sa de la Petersburg, le-a pus la dispoziţie duioase poze intime: Volodea cînd era şcolar – un rus blond, cu o melancolie cehoviană în priviri –, tînărul Putin gol pînă la brîu, stînd pe o bancă lîngă o stivă de lemne tăiate, Putin surprins la nuntă, în ipostaza teatrală de vîrîtor al verighetei pe degeţelul Ludmilei, Putin cu prima fetiţă în braţe, uitîndu-se la noi de sub o pălărie şucară, Putin la botez, Putin cu cea de-a doua fiică, răsturnat pe divan, giugiulindu-se fericit cu odraslele în pielea goală. Răspunde cartea întrebării: cine este domnul Putin? Prudenţi, autorii – pe numele lor Natalya Givorkyan, Natalia Timakova, Andre Kolisnikov – îşi închid cartea astfel: Toate discuţiile noastre sunt cuprinse în carte. Noi nu considerăm prin aceasta că întrebarea «Cine este domnul Putin?» a fost elucidată. Că Putin a devenit mai de înţeles, suntem însă siguri. Citind-o în varianta romînească, noi nu suntem atît de siguri că l-au făcut pe Vladimir Putin mai de înţeles. Dimpotrivă, îndrăznim a crede că l-au ascuns mai tare.
O viaţă ştearsă
Lectura cărţii îţi produce un şoc. Răspunsurile lui Putin frizează banalitatea absolută. Te aştepţi la o viaţă spectaculoasă. Cerută nu numai de trecutul KGB-ist al personajului, dar şi de ipostaza sa actuală: preşedinte al Rusiei, cu puteri de ţar. Funcţionează aici teza lui Husserl asupra semnificaţiei. Plecînd din prezent, semnificăm o serie de fapte neutre, care au dus la situaţia de acum. N-avem cum privi destinul lui Putin decît din perspectiva ascensiunii sale fulgerătoare. E normal, astfel, să aşteptăm de la confesiunile sale dezvăluirea unor fapte ieşite din comun, profeţind finalul: ipostaza de atotputernic al maicii Rusii. Spre uluirea noastră, răspunsurile lui Putin conturează o viaţă de o mediocritate neţărmurită: cum s-a însurat, cum s-a accidentat grav nevastă-sa, cum i-a ars dacea (vila de la marginea oraşului, specifică ruşilor), cum a ajuns prim-ministru. La capitolul dedicat activităţii sale în KGB ne pregăteam pentru dezvăluiri senzaţionale. Dacă ar fi să credem lui Vladimir Putin, ipostaza de agent al unui serviciu secret nu diferă de cea a unui frezor fruntaş. Devenit lucrător KGB, viitorul preşedinte trebuie să meargă la serviciu, să prezinte superiorilor un plan de muncă săptămînal. Pînă şi un contabil are o viaţă mai palpitantă în exerciţiul funcţiei sale! Din cei 16 ani ca agent, cinci au fost petrecuţi în RDG, ca spion KGB. Dezvăluirile preşedintelui rus despre aceşti ani te fac să rîzi cu lacrimi. Potrivit lor, în Germania s-a îngrăşat, deoarece a băut bere pe rupte, ieşea în afara Dresdei cu maşina de serviciu, marca Jiguli, strîngea bani pentru a-şi cumpăra cîte ceva. Ce mai încolo şi încoace, nu viaţa unui agent KGB, ci viaţa unui şofer de TIR cu acces peste hotare. Impresia de şters, de banal, e sporită monstruos de stilul relatării. Teoreticienii literari l-ar defini drept «gradul zero al scriiturii», înţelegînd prin asta relatarea neutră, fără adîncimile date de meditaţie sau de tresărirea sentimentală. Eroul naraţiunii subiective – Vladimir Putin – n-are zbor în confesiunea sa publică. Şi cînd sunt banale, faptele apar într-o altă lumină dacă beneficiază de o viziune asupra lumii, de o stoarcere a semnificaţiilor generale. Urmaşul lui Elţîn nu e omul care să se autoanalizeze proustian, pînă la gîndul nesigur ca un fum, sau care să descopere în faptul banal adevărul asupra universului. El e un om unidimensional, cum i-ar fi spus Marcuse, un robot, un excavator care se mişcă în gesturi ample, proiectate pe orizont. Lucru confirmat chiar şi de anumite momente ale vieţii sale.
Cererea comunistă în căsătorie
Cererea în căsătorie a Ludmilei aminteşte mai degrabă de propunerea unui proiect de rezoluţie a unui Congres al PCUS. Povestește Ludmila:
– Dar v-aţi căsătorit numai după trei ani şi jumătate. Ce aţi făcut în tot acest timp? – Trei ani şi jumătate i-am făcut curte! – Cum de s-a hotărît în sfîrşit? – Într-o seară, eram la el acasă, şi-mi spune: «Prietena mea, tu mă cunoşti acum. În principiu, nu sunt un om prea plăcut». Şi în continuare a urmat autocaracterizarea: tăcut, oarecum destul de tăios, cîteodată capabil să jignească şi aşa mai departe. Într-un cuvînt, un tovarăş de drum riscant. Şi continuă: «În trei ani şi jumătate, tu, probabil, te-ai decis?». Am înţeles că, probabil, ne despărţim. «În general, m-am decis» – îi spun eu. El, cu îndoială: «Da?». Atunci am înţeles că ne despărţim. – «Dacă aşa stau lucrurile, eu te iubesc şi îţi propun să ne căsătorim la data cutare». Asta a venit cu totul pe neaşteptate.
Ajungînd la ultima pagină, eşti gata să juri că acesta e Vladimir Putin: un ins neted, fără ascuţimile personalităţilor accentuate. După trecerea uimirii dintîi, îţi aminteşti brusc de un amănunt al monologului. Dosarul de la KGB nota, drept caracteristică negativă, puterea de a ascunde trăirile. Semnificativă rămîne în acest sens scena relatată de Marina Entalţeva, secretara sa de la primăria Petersburgului:
Familia Putin avea o căţeluşă caucaziană, pe nume Malîş. Căţeluşa stătea la dacea şi tot timpul săpa pe sub gard, încerca să iasă afară. Odată, a reuşit să iasă şi a nimerit sub o maşină. Liudmila Aleksandrovna a luat-o şi a dus-o la clinica veterinară. De acolo, ea a telefonat cu rugămintea de a se transmite soţului că nu a fost posibil să fie salvată căţeluşa. Intru în cabinetul lui Vladimir Vladimirovici şi îi spun: «Ştiţi … s-a întîmplat ceva … Malîş a fost ucisă». Mă uit la faţa lui: nici o emoţie. Aşa m-am mirat că nu are nici o reacţie, încît nu m-am reţinut şi l-am întrebat: «Cineva v-a mai spus despre asta?», însă el îmi răspunde calm: «Nu, eşti prima care îmi spui». Şi atunci am înţeles că am zbîrcit-o.
Mereu la pîndă
Luminaţi de acest amănunt, ne vedem obligaţi să recitim cartea. Pentru a descoperi ici-colo, scăpate de sub autocontrolul putinian, argumente pentru un alt personaj decît cel conţinut de monologurile succesive. Ca înalt funcţionar la primăria Petersburgului, viitorul preşedinte merge să-l ia de la aeroport pe Kissinger. Istorisirea scenei trădează un om la pîndă, atent la cei din jur din spatele privirii de sticlă mată: Kissinger a venit la Petersburg de vreo două ori. S-a nimerit ca să-l întîmpin la aeroport. Ne-am urcat în maşină şi am pornit-o spre reşedinţă. Pe drum, s-a interesat de unde proveneam şi cu ce mă ocup. Un unchiaş atît de curios. Părea că doarme pe el, dar, în realitate, vede şi aude tot. Noi discutam prin interpret. Mă întreabă: «Lucraţi de mult aici?», îi răspund că în jur de un an. A urmat un dialog: – Dar pînă aici, unde aţi lucrat? – La Sfatul Popular al Leningradului. – Şi înainte? – La Universitate. – Şi pînă la Universitate? – Pînă la Universitate am fost militar. – La ce gen de armă? Gîndesc, acum am să te mîhnesc: «Ştiţi, eu am lucrat la Serviciul de Informaţii». El continuă, liniştit: «Aţi lucrat în străinătate?». Eu: «Am lucrat în Germania». El: «În Germania de Est sau de Vest». – «În cea de Est». El: «Toţi oamenii de treabă au început în serviciile de informaţii. Şi eu, de asemenea». Nu ştiusem că Kissinger lucrase în serviciul secret. O altă scurgere de informaţii (ca să ne exprimăm în termenii agentului Putin) din memoria sa ne dezvăluie un alt amănunt semnificativ. Eroul a stîrnit nelinişti pînă şi la KGB prin simţul scăzut al pericolului: – Deveniţi calm în situaţii critice? – Liniştit. Chiar prea liniştit. Mai tîrziu, cînd eram la şcoala de pregătire a agenţilor de informaţii, într-una din caracterizări mi-au scris: «Posedă un simţ scăzut al pericolului». Iar această lipsă era considerată foarte serioasă. În asemenea situaţii trebuie să fii mai pe fază, pentru a reacţiona bine, calitativ. Într-adevăr, aceasta este important. Factorii de teamă şi durere. Te-ai îmbolnăvit, înseamnă că ceva nu e în regulă în organism.
Perfida dezinformare?
Aceste scăpări, chiar dacă puţine, sunt suficiente pentru a ne trezi îndoiala. Şi dacă mărturisirile lui Vladimir Putin alcătuiesc o vastă dezinformare? Agent KGB sută la sută, noul ţar al Rusiei ne trage pe sfoară. El nu răspunde întrebării: Cine este acesta, domnul Putin? El ne oferă imaginea pe care şi-o doreşte: cea a unui ins minor, fără adîncimi, dar mai ales fără ambiţii. O versiune de care duce lipsă în bătălia sa pentru deţinerea puterii absolute. Nu-şi exprimă el, la un moment dat, trădîndu-se sau, mă rog, vrînd să se trădeze, nostalgia după monarh, cel ce nu e contestat de nimeni? Împinşi sau nu de însuşi Vladimir Putin, jurnaliştii îi cer părerea asupra monarhiei. E o întrebare prea hodoronc-tronc, ca să n-o suspectăm. Interlocutorul se grăbeşte să răspundă: (…) în ansamblu … într-o perioadă de timp … într-un loc determinat… în condiţii determinate … monarhia a jucat şi joacă, pînă în prezent, un rol pozitiv. Să zicem, în Spania. Eu cred că acolo monarhia a jucat un rol determinant în îndepărtarea ţării de la despotism şi totalitarism. Pare evident că monarhia a constituit un factor de stabilitate. Monarhul nu trebuie să se gîndească dacă va fi ales sau nu, să ţină seama de conjuncturi fără importanţă, cum să acţioneze asupra electoratului. El are posibilitatea să gîndească la soarta poporului său şi să nu fie distras de mărunţişuri.
Ipoteza unui Putin banal lasă locul alteia. Capabil de un formidabil autocontrol, interlocutorul oferă lumii o imagine înşelătoare. Pentru ca, sub masca ei, să-şi poată urmări slobod ţelul puterii absolute.
Comentarii
Buna seara maestre
Distinse si distinsi
Poate ca ati uitat sa enuntati ideea principals.
Asa ca o o fac eu
Rusia a fost coborita la nivel de bantustan in anii 90 ,umilita injosita inselata.Eltin (sau Complexul Military Industrial) in ceasul 23:59 a apasat butonul de panica .De asta un cenusiu anost a devenit boss
Cit despre presa…
Un concurs de pestilenta mediatica intre metropola si colonia mioritica.
.
Hahahaha…un articol amuzant…Putin, un om obishnuit…
Totul pleacă de la Casa Albă. Biden iese zilnic în conferință de presă să-l vadă poporul american că este sănătos și că lucrează.
Apoi începe să vorbească despre „malefica” Rusie care o s-o atace pe biata Ucraina.
Ziariștii pun întrebări și iau notițe. Apoi aceste notițe se transformă în știri și articole și sunt publicate de CNN și Politico, apoi știrea traversează ocenul și ajunge în The Sun și The Mirror.
Intră în Europa prin der Spiegel apoi aici pe Cocioc la antena 3 unde Radu Tudor e deja cu spume la gură.
*
Eu când mă uit la Biden la conferințele alea de presă văd doar o mască fără mimică cu două fante negre la ochi și una la gură, și mă întreb dacă acest om chiar știe al cui este președinte Putin, al Federației Ruse sau al URSS. Adik dacă știe în ce secol trăiește.
Am observat că și ziariștii îl cam cruță, n-a întrebat unul unde a dispărut invazia din data de 16…
E un coțcar bătrîn, imbatrînit in rele….o fi el senilizat, dar e un mare scumbag….plus ca e Irish…
Tocmai am încheiat cele 5 zile de stat în casă fiindcă am fost omicronată.
Toată săptămâna am „învârtit” telecomanda.
Neică, peste tot am dat peste Pieleanu. Tipu ăsta ori a fost lovit rău de tot în diblă de virus, ori îl strânge cineva de co@ie de urlă ca un apucat.
Are trei teme preferate, să apere din răsputeri useriștii, să disemineze beneficiile vaccinării și să-i scoată pe toți românii fasciști.
De exemplu era la o emisiune cu dl. Peiu unde se discuta despre prețul la energie. Discuția a divagat puțin iar dl. Peiu a spus că acu 40 de ani România era mai dezvoltată economic decât Grecia.
Aaaa, atât i-a trebuit lui Pieleanu să ia foc. A început să urle că România nu se poate compara cu Grecia fiindcă grecii îl au pe Pitagora iar noi il avem pe Zelea Codreanu, adik ne-a făcut fasciști.
I-a lăsat pe toți mască. Și pe mine.
e un fost portar de fotbal. in timp ce altii isi petreceau tineretile prin biblioteci, el sarea dupa orice balon. asa cum o face si acum.
Cred că Gică-Contra-Statistică are probleme de pe vremea celor 7 ani de acasă. Orice adevăr ieșit din gura altui invitat în studio este contrazis de personaj cu vorbe grele și numai prost nu-i etichetat.
Domnu’ Cristoiu,
Nu stiu cine este Putin si nici nu cred ca merita sa-mi bat capul sa-l „descifrez”. Mie-mi ajunge sa vad ce face in „jocul” cu smecherii din occident si mi-ajunge. Daca ar fi fost un papa-lapte ar fi fost demult „integrat” in gasca smecherilor si le canta in struna Zeilor din occident. Insa a ales sa le dea peste nas inca de pe vrema lui Obama, cand s-a dus cu navele de razboi la intalnirea aia „prieteneasca” si de-atunci le-a tot tras-o in freza de cateva ori, inclusiv la faza cu „revolutia” din Turcia. Faptul ca acuma se face mare tam-tam in presa occidentala pe tema cu Ucraina se explica prin faptul ca democratii lui Obama inca nu si-au revenit din soc si cauta cu orice pret sa-l dea jos pe Putin ca sa-si spele rusinea de a fi trimisi la plimbare de un „neica nimeni” ca Putin. Ca democratii l-au mazilit pe Trump e clar si pentru baba chioara, insa cu Putin nu le-a iesit pana acum nici un „scenariu”. Ce-o mai fi om vedea, dar cata vreme in Rusia va ramane la butoane neica Putin, eu ma astept ca „democratii” de pretutindeni sa produca valuri de clabuci pe toate „canalele”… 🙂
acuma, sincer, eu ma intreb ce am eu (EU, frate) personal de castigat sau de pierdut din toata afacerea (la fel si tu, banuiesc).
rusia (nu putin, ca nu ma intereseaza numele personajului propulsat de fortele istoriei la conducerea unei tari sau a alteia) este profund neprietenoasa fata de romania. daca ar fi dupa rusia, romania ar fi redusa maine la judetul ilfov si ceva din oltenia. asa incat, indiferent de pasiunile noastre de microbisti la meciul asta de fotbal, interesul nostru este alaturi de baietii aia din nato.
Chiar crezi in ce spui?Locul nostru e cu nato??????stii cine-s ei de fapt?te-ai intrebat vreodata cum a ajuns geoana mare scula la nato?Hai sa fim seriosi…nu cred ca ai virsta potrivita ca sa intelegi cine-s unii, cine-s altii si ce vrea fiecare in realitate.
Foarte bun comentariu ați făcut!
Felicitări aveți o gândire clară
Cred ca in curind ‘pandemiile’ se vor ridica la un nou nivel,
in frunte cu pandemia de inflatie, daca nu cumva cu pandemia care gripeaza miscarea ( inclusiv a banilor )
In curind, daca vei nega manifestarea Marii Revolutii sau macar manifestarea Marii Resetari doar vei dovedi ca habar n ai ce vremuri traiesti.
–
Insa cea care conteaza in mod absolut e Marea Revolutie, pentru ca Marea Resetare e o manifestare absolut relativa.
domnul cristoiu (mai mult ca sigur) e mare fan tolstoi si a meditat pesemne multa vreme la pasajele lui filosofice din „razboi si pace”, despre „fortele istoriei” vs. rolul personalitatii.
de aceea propun sa incercam metoda reducerii la absurd: sa ne imaginam ca putin decide maine retrocedarea kaliningradului (fosta prusie orientala) catre germania, asa, ca gest de bunavointa fata de occident. ca doar poate sa faca orice, nu? el decide si culoarea taxiurilor din moscova, numarul de pisici pe care poate sa-l aiba o familie, ziua cand invadeaza ucraina si tot asa.
sigur, revenind la tolstoi: si el exagereaza (ca sa-i iasa teoria) destul in carte. are si personalitatea rolul ei in istorie, insa…
Noua Lume, pe care, dupa cum spunea Putin in 2014, la Soci,
Rusia nu si-o doreste, insa fara ea aceasta nu se va manifesta,
e cea care defineste ‘masura Rusiei’,…e putere europeana, e superputere, etc…
–
daca Noua Lume vizeaza doar Europa, atunci Rusia e putere europeana,
iar daca Noua Lume e o poveste a ‘lumii mari’, atunci Rusia e o superputere,
adica una care poate influenta ecuatia de miscare a Lumii Noi, atunci cind aceasta se refera la ‘lumea mare’
–
avand in vedere ca, facand asta,
adica aruncind manusa in stil ‘nonConstructor’, insa ingredient fundamental al Constructiei,
Rusia declara ca isi doreste ca, pe vremea Noii Lumi, sa si pastreze putinta de a-si seta propria ecuatie de miscare,
insa si faptul ca Noua Lume, prin chiar definitia ei, e o lume mai degraba unitara,
rezulta ca Rusia este, mai degraba in stil ‘non’, o superputere.
–
cit de capabila sa si pastreze, in mod fundamental, putinta de a se face indispensabila ecuatiei de miscare a Noi Lumi…ramane de vazut, insa ‘promisiunea’ Rusiei in acest fel se manifesta.
–
nu trebuie sa fii o superputere dovedindu te Constructor Mondial, ci si dovedindu te ingredientul fara de care Constructia Mondiala nu se va manifesta.
https://www.youtube.com/watch?v=MoWSiujOzpU
Pai caracteristica de baza ca sa poata ajunge un”ajent” eficient, e sa-si pastreze calmul indiferent de situatie…va recomand clipurile urmatoare, cu domnul Filip Teodorescu (pe care eu il consider nu doar un patriot adevarat, ci si un profesionist inteligent cu calitati deosebite):
https://www.youtube.com/watch?v=2nSxwlrXac4&list=PLV0iFpH2YKG91P3j4uEXx_C7VTEPAfwEz
https://www.youtube.com/watch?v=FcU1Y4jEti0
Apoi va recomand „gluma”de mai jos:
https://evenimentulistoric.ro/cele-mai-tari-bancuri-despre-invazia-ucrainei-cum-isi-bat-joc-rusii-de-temerile-occidentului.html
„Într-o postare pe Facebook, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe Maria Zakharova a cerut „mass-media de dezinformare” din Occident „să dezvăluie programul „invaziilor” pentru anul viitor. „Aș dori să-mi planific concediul”, și-a explicat Zakharova solicitare.”
„Stăpânul sarcasmului diplomatic rus este ministrul de externe Serghei Lavrov. El este cunoscut în întreaga lume pentru glumele sale – adesea spuse în engleză – în cei peste 18 ani de când este principal diplomat al Kremlinului.
Miercuri, Lavrov a batjocorit Occidentul ca din păcate „lipsit de educație de bază” pentru că a încercat să dicteze sau să prezică planurile Rusiei.”
Multi incearca sa-l „descifreze” pe putin, ba unii il si „descinta”, un fel de „ptiu,ptiu,ptiu, sa nu fii de deochi”…pe planeta asta sintem 8 miliarde de oameni, unii mai rasariti, altii prosti de legat, da’ si unii, si ceilalti tot oameni sint.Putin face parte din grupa celor cu IQ peste medie, are memorie buna, ambitie de nedescris, e gospodar, ii place sa fie ascultat, e autoritar cu masura, nu are toleranta pt incompetenti si incompetenta, e precaut pina la punctul ca poate sa apara putin excentric(ca sa nu zic nebun de legat), desi in mediul in care s-a invirtit, el stie ca a lasa garda jos inseamna sa-ti semnezi singur sentinta(nu ma refer la aiureli ca-n filme cu pac-pac si bum-bum), e dispus sa mearga la extreme ca sa-si faca punctul de vedere auzit si acceptat. Nu stiu citi isi mai amintesc de evenimentele tragice din Beslan.Pe mine nenorocirea aia m-a afectat enorm numai uitindu-ma la imaginile date la TV.L-au aratat pe Putin la locul faptelor, cum a mers la fiecare copil care scapase din atrocitatea aia, la fiecare familie, si cine e in stare sa-i analizeze chipul in acele momente, intelege ca nu te joci cu el, cu „focul”…ce a urmat dupa acel atac dement in urma caruia au murit copilasi complet nevinovati?Cautati stirile de la acel timp si-o sa vedeti ce le-a facut Putin, n-a scapat nici unul, nici ala care a pornit atacul nejustificat.Apoi cine-si mai aminteste luarea de ostatici la teatrul de pe strada Dubrovka din Moscova?Uite un link: https://romanialibera.ro/special/cinci-ani-de-la-luarea-cu-asalt-a-teatrului-de-pe-str-dubrovka-109398/…
cine nu-si aminteste, putin a doat ordin sa-i termine pe criminali sin-a tinut cont de spectatorii din sala care fusesera luati ostatici. Asta ce arata? Apoi nu-si uita „dascalii”, ba chiar a mers sa-l sarbatoreasca pe seful si mentorul lui (acesta fiind pensionar si foarte in virsta)- uite linkul: https://www.youtube.com/watch?v=Bo1UYMlTPFo… pe scurt, jos palaria pt respectul pe care-l arata fata de altii…cind aud amerolacii cit de mult se screm sa convinga pe toata lumea ca putin ataca ucraina,imi pun intrebarea daca nu cumva amerolacu va provoca acel atac, ca e in stare…sau mai stii?Daca e vreo intelegere intre geriatricul de la casa varuita-n alb si meshteru’ de la Kremlin?Poate ca nea biden vorbeste fara sa vrea, o fi uitat ca are o intelegere cu vlad si de aia e sigur ca urmeaza un atac…in orice caz, numai niste imbecili isi pot imagina ca dintr-un razboi iese cineva invingator…toti pierd, iar pierderile colaterale sint imposibil de justificat, de inteles si de acceptat, pt ca acele pierderi colaterale sint d eobicei vieti de copii, tineri, batrini, femei, si atunci ce-au rezolvat?Ca sa pui o tara la pamint d.p.d.v. economic, nici nu au nevoie sa ajunga pina la evenimentele pe care le vedem azi…deci bilcioteca asta ascunde mai mult decit pare…intre timp UE e cu pluta rau, fufitzele si fufazoii care-si dau aere si-si arata talentele pe acolo habar n-au de capu’ lor, ca daca ar avea, n-ar fi sustinut mascarada asta jegoasa cu pandelia si multe alte aberatii…Uite citeam un articol in care Olguta Vasilescu povestea ca a trimis pt aprobare un proiect pt un spital pe care vrea sa-l construiasca la Craiova. Proiectul costa 150 milioane euro. Uitati linkul: https://www.capital.ro/lia-olguta-vasilescu-arunca-in-aer-scena-politica-bomba-anului-in-romania-a-fost-un-soc.html Mai mult, Olguta a constatat ca pt consultanta se platesc bani pe girla…de exemplu, unul dintre”consultati” e un fonfait pe nume Vlad Mixich e platit 600 de euro pe zi, bani pt care si-o freaca cit e ziua de lunga, da’ e el consultant si shmecher?E! uite aici un link sa-i vedeti moaca: https://www.youtube.com/watch?v=V7BK8jdWdBg – mie-mi vine sa-l trimit la munca pe filfizonu’ asta arogant…sau mai bine sa-l iau la palme pe escroc. Proiectul ata a ajuns de la 150 milioane, la 560 milioane de euro pe vremea guvernului lu’ Cioloshica. Pai stai putin…ce se intimpla aici??????Aste-as probleme de care ar trebui sa se ocupe mai marii nostri si s-o lase mai moale cu atacatu’ si prostitu’ omului de rind. Romania a ajuns mai rau decit si-ar fi imaginat oricine…batrinii din tara nu-si cred ochilor ce s-a ales de tara asta si culmea e ca acelasi gen de imbecili care prevestesc lupte, tot aceeasi imbecili conduc tara asta…Cind il vad pe bombalau’ ala de geoana cum se fringe-n fitze, imi vine sa vomit efectiv.Cit de prost trebuie sa fie un om ca sa nu-si dea seama ca-i prost?Stai sa vezi cind o ajunge pe la nato „intelijentu’ cu jaca di pele si di lupta pi iel”…sa te tii atunci…numai cind il vad cu atitudinea de goriloi si cu mersul ala de zici ca da sa cada-n nas, mi-e rusine de cine face politica pt tara mea,mi-e rusine rau, rau, rau de tot…E, era sa uit… cum sa nu fie atitea stiri timpite, cind toate fufele si fufazoii buni la nimic s-au facut „jurnalisti”, majoritatea analfabeti…S-a ajuns in anul 2022 ca in lipsa de locuri de munca clare, toata prostimea se reorienteaza spre”meserii” de viitor: jurnalisti, reporteri, actori, patroni de firme de programare, firme de securitate, magazine on line…adica numai aiureli, de unele nu era nevoie deloc acum 30 de ani, s eputea trai fara ele,fara probleme si cred ca si azi la fel.Cind ai prosti ingramaditi pe post de jurnalisti, une-i minte scurta, e si prosteala multa…se intrec intre ei care da stirea mai bombastica si mai repede, care-i primu’ care lanseaza „stirea” fie ea si falsa si plina de minciuni gogonate…poate e timpul sa se trateze serios ce se intimpla la noi acasa,in propria noastra ograda, ca pina acum , de 32 de ani, toti imbecilii straini si-au virit coada cu sfaturi si insolenta, or asta nu ar fi fost posibil daca „alesii” nu ar fi favorizat si acceptat stilul asta idiot care nu aduce nimic bun, nimanui din tara. UE-u’ e o troaca imbuibata in prostie, aroganta si hotie.Ce cautam in mizeria asta?Iar derbedeii „alesi” si slugarnici, astia cu PNRR-u, astia care dau sfaturi de pe urma carora nu se vede nimic construit, astia ce altceva stiu sa faca?STtiu sa faca ceva concret? E timpul sa se faca curatenie generala, cine nu e instare, sa-si vada de treaba lui in alta parte si sa nu-i mai incurce pe ceilalti care ar fi in stare sa construiasca ceva…Aia e.
@Se știe
Nu are cine să aleagă grâul de neghină! Și chiar dacă se găsește unul să aleagă, va decreta că neghina e mai valoroasă decât grâul! E totul răsturnat cu fundul în sus! Țara e pe tobogan!