Anti- interviu: Horea Mihai Bădău, Lect. univ. dr. Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării – Universitatea București, blogger

„După ce sar de 1.000 de euro pe lună, jurnaliștii tineri uită de deontologie”

Reporter: Simptomele de la Coronavirus seamănă teribil cu cele date de politicile lui Orban și Iohannis. Comentați.
Horea Mihai Bădău: Nu există nicio legătură între termenii comparației, deci nu am ce să comentez.

Reporter: Coronavirus le-a pus măști politicienilor: acum vorbesc și ei mai puțin. 
Horea Mihai Bădău: Ați observat dvs asta? Cum? Puteți să explicați?

Reporter: Acum, politicienii vorbesc mai puțin, dar fac și mai puțin. 
Horea Mihai Bădău: Mie mi se pare că vorbesc destul de mult.

Reporter: Trist. În plină civilizație, vine Noul Corona și ne învață să ne spălăm pe mâini. 
Horea Mihai Bădău: Într-adevăr, asta este chiar trist. Și arată că nu suntem în plină civilizație, din contră. România este încă un sat la periferia Europei, din punctul de vedere al mentalităților și al educației. Sper că acest virus ne va ajuta să facem saltul, să trecem la societatea digitală, adică să sărim mai multe etape, ceea ce ne-ar plasa rapid, din codași, în fruntașii Europei. Să nu mai culegem sparanghel ci algoritmi dotați cu Inteligență Artificială.

Reporter: Aș vrea să știu de ce bate milițianu’, peste față cu bulanu’. Să vorbim puțin de brutalitățile poliției în numele carantinei pe Coronavirus. 
Horea Mihai Bădău: Ca în orice instituție, există și nereguli. Nu am văzut oameni loviți cu bastonul peste față de poliție. Am văzut un om lovit cu pumnii, după ce scuipase în față un polițist, în plină pandemie. Polițistul este cercetat pentru reacția lui, respectivul individ a primit amendă. În orice țară civilizată, un individ care scuipă un polițist în plină pandemie este culcat imediat la pământ și face pușcărie câteva luni.

Reporter: După ce DNA a ucis afacerile autohtone, iar Guvernul cu multinaționalele au ucis fermele românești, vor cică să repornească economia. A zis Banca Mondială că pot să înceapă mai întâi cu tarabele de gogoși. 
Horea Mihai Bădău: Nu am văzut știrea cu Banca Mondială și gogoșile. Puteți să mă ajutați?

Reporter: Guvernul a închis bisericile dar a deschis aeroporturile pentru Germania, ce înțelegeți dvs de aici? Zeul Sparanghel are valoare mai mare pe bursă în competiția cu Dumnezeu?
Horea Mihai Bădău: Din păcate, faptul că suntem un sat la periferia Europei, așa cum am spus, face să fim tratați ca atare. În acest moment, suntem o forță de muncă ieftină. Dar am putea schimba asta, pentru că avem creierele necesare pentru societatea viitorului, societatea digitală. În ceea ce privește închiderea bisericilor, este foarte bine că s-a întâmplat. Orice adunare duce la răspândirea virusului.

Reporter: Arde la reactor, la Cernobâl- Ucraina, avem virus Corona peste tot, iar Comisia Europeană ne vorbește de „unitatea de monolit a UE”. E clar, vine sfârșitul lumii. 
Horea Mihai Bădău: Nu mi se pare că vine sfârșitul lumii. Nu am ce să comentez.

„Nu există nicio cercetare care să ne spună câtă presă de „acoperiți” ai serviciilor secrete avem”

Reporter: Cum explicați dvs contradicția asta: corectitudinea politică a umplut Europa de „comunicatori”, până și Vela la Interne a învățat să își aducă interpreți pentru surdo-muți, dar comunicarea între indivizi se reduce în general la „ba p-a mă-tii”. Ciudat. 
Horea Mihai Bădău: Nu comentez.

Reporter: Există în prezent un studiu, o cercetare serioasă în România, care să ne spună măcar parțial cât este presă de „acoperiți” ai serviciilor secrete, cât este presă independentă, cât este cenzură pe presă, cât este auto-cenzură, cât este ignoranță de presă la București? Adică ce procent dintr-un subiect mai ajunge netrunchiat la consumatorul de presă?
Horea Mihai Bădău: Nu există nicio cercetare în acest sens. Din punctul meu de vedere, există clar „acoperiți” ai serviciilor (secrete-n.n.) în presă, pentru că, așa cum spunea un coleg de-al meu de la Realitatea TV, pe vremuri, munca jurnalistului si a ofițerului de informații seamănă. Numai că unul publică rezultatele, celălalt le dă superiorilor săi. Bineînțeles că există „acoperiți” în presă, legitimația de jurnalist este cea mai buna armă pentru a deschide uși informaționale, iar influențarea opiniilor publice este, de asemenea, o armă care se poate folosi în multiple scopuri.
Există și cenzură, atâta timp cât multe instituții de presă sunt instrumente în mâinile celor care servesc interese economice și politice, iar cenzura antrenează un mecanism mult mai periculos: auto-cenzura. Mulți ziariști, pentru că știu că sunt tributari unei anumite orientări politice, cenzurează cu de la sine putere materiale (articole de presă-n.n.) crezând, în acest fel, că sunt pe placul redactorului-șef, al patronului etc. Și asta este extrem de grav, pentru că cenzura se multiplică enorm prin auto-cenzură, cu efecte extrem de grave asupra dreptului cititorului, de a fi informat corect.

„Bineînțeles că există o agendă impusă”

Reporter: Cum comentați tendința unor șefi de ziare și televiziuni din București de a da știrile după un model unilateral, eventual de „agendă impusă”. Vă dăm un exemplu: în martie 2020, mii de oameni au protestat la Parlament împotriva vaccinării obligatorii, dar nu i-a văzut nimeni din presa „mainstream”. Sunt oameni care „contează” și oameni care „nu contează” pentru „formatori de opinie” din România?
Horea Mihai Bădău: Bineînțeles că există o agendă impusă. Multe televiziuni au chiar misiunea de a scoate pe piață subiecte, de a le prezenta opiniei publice, pentru a atrage atenția asupra lor, pentru a testa reacții, tot așa cum există și misiunea de a lansa „perdele de fum”, al căror scop este deturnarea atenției opiniei publice atunci când apare pe piață un subiect fierbinte care ar trebui sa dispară, conform anumitor interese. Presa din România nu mai servește demult interesul public (cu excepții desigur) dintr-un simplu motiv: există prea multe televiziuni pentru piața de publicitate românească.
Avem 5 televiziuni de știri la mai puțin de 20 de milioane de telespectatori, în condițiile în care în Franța există o singură televiziune de știri, pentru 60 de milioane. Piața publicitară este insuficientă pentru a susține 5 televiziuni de știri. Și atunci televiziunile își extrag resursele de unde pot, prin înlocuirea interesului public, cu interesul finanțatorului. Cei care au cea mai mare nevoie de imagine sunt politicienii, deoarece transformă credibilitatea în voturi și atunci televiziunile din România s-au împărțit în două mari tabere: Digi24, Realitatea TV sprijină Dreapta, iar RTV și Antena 3, Stânga. B1 TV, când pe unii, când pe alții. Niciuna dintre televiziunile amintite nu este echidistantă.

Reporter: Va afecta pandemia Corona bugetele de publicitate la firme și prin asta, funcționarea unor televiziuni și ziare?
Horea Mihai Bădău: Eu cred că transformarea sferei comerțului, serviciilor, pe modelul societății digitale, va spori bugetele de publicitate, pentru că toate companiile care își schimbă modul de activitate vor fi nevoite să-și anunțe clienții. Toate restaurantele plătesc sume imense pentru a anunța că livrează la domiciliu.
Din păcate, foarte mulți bani curg spre Facebook, de aceea am scris într-un articol pe blogul meu (horeabadau.ro), că ar fi foarte bine, dacă în această perioadă, specialiștii IT ar crea o rețea socială românească. Pentru ca imensele sume de bani care se vor cheltui pentru publicitate online, în viitoarea societate digitală, să rămână în România, nu să hrănească Facebook.

Reporter: În ce măsură bugetul de publicitate sau finanțarea unei publicații îi determină starea de libertate de expresie?
Horea Mihai Bădău: În proporție de 100%. Din păcate foarte mulți jurnaliști nu mai practică meseria la standarde profesionale, cu respectarea Codului Deontologic Unic, ci acționează exact ca niște mercenari plătiți. Cu cât salariul pe care îl primesc este mai mare, cu cât sare mai mult de 1.000 de euro, cu atât crește îndârjirea și zelul mercenarului. Folosirea jurnaliștilor pentru scopurile celor care au plătit este nuanțată: sunt folosiți mai mult jurnaliștii care au rate la bănci, pentru că ei tremură de frica zilei de mâine și sunt înclinați mai mult spre compromis, unii jurnaliștii tineri, care după ce sar de 1.000 de euro pe lună uită de deontologie, precum și, bineînțeles, cei de la „Social”, care, de multe ori servesc primăriile, cei de la Politic, arondați partidelor etc.
Cu excepții, bineînțeles. Există și jurnaliști care încearcă să-și facă meseria corect, cei care au ales calea freelancing-ului, care trăiesc din donații etc. Nici acolo situația nu este 100% ok pentru că devin tributari gusturilor celor care donează, adică ale cititorilor. Paradoxal, cel mai „curat” loc din presă ajunge să fie cel de la Sport, care înainte era cel mai „murdar”, datorită largheței cu care patronii diverselor echipe, președinți de ligă, aruncau bani negri.

„Am anunțat primul începutul războiului din Irak, când rămăsesem, la 5:00 dimineața, numai eu și Cristoiu în televiziune”

Reporter: Dați-ne un nume sau măcar două: ați identificat vreun model de presă echilibrat- independentă în București?
Horea Mihai Bădău: Nu există în România niciun ziar „quality”, echidistant, independent cu adevărat. Din păcate, toate au trecut la tabloidizare și la partizanat. Partizanat-militant, chiar. Libertatea (ziarul- n.n.) a trecut de la statutul de prim tabloid al României, la cel de ziar de investigații, dar nici acolo nu pare clară independența, atât vreme cât multe subiecte par să fie servite de servicii. Și unde sunt servicii, nu mai este jurnalism, ci muncă de servicii.

Reporter: Dacă ați urmărit cumva și publicația cristoiublog.ro, la ce categorie ați include-o?
Horea Mihai Bădău: Publicația cristoiublog.ro, așa cum arată și numele, este un blog, adică un jurnal personal. Este o publicație subiectivă, așa cum sunt majoritatea blogurilor, cum este și blogul meu, horeabadau.ro, unde realitatea este filtrată prin filtrele celui care scrie. Observ că se diversifică și devine un ziar. În online, comunicarea este subiectivă determinată de trecerea la rețelele sociale, unde este vorba despre mine si despre cum văd eu realitatea, pe contul meu.
Urmărim conturi, citim persoane, nu neapărat informații. Una dintre teoriile mele este că în online contează mai mult relația decât informația (publicată pe horeabadau.ro – n.n.). Este mai importantă relația pe care o ai cu producătorul informației decât informația în sine. Aceeași informație va fi receptată diferit atunci când este publicată de un autor care îți este antipatic, versus un autor care îți este simpatic.
Ca răspuns la întrebarea dvs, eu nu pot fi decât subiectiv: Ion Cristoiu este unul dintre jurnaliștii care m-a format în presă, el m-a adus la Realitatea Tv, de la Mediafax, ca să bag televiziunea în viteză, pentru că în acea perioadă, jurnaliștii din televiziune luau informații de pe Mediafax și le ilustrau cu imagini de arhivă, deci am construit informațional Crawl-ul – acea bandă cu știri rapide de la baza ecranului: am fost mai întâi Șef de secție Crawl, am format o echipă de 5 „spartani”, împreună cu care urmăream și dădeam primii, pe Crawl, cele mai tari informații, rezumate în titluri, iar redacția trebuia să ne urmeze și să facă știri, apoi am fost editor jurnal de știri, am făcut talk-show, alături de Ion Cristoiu am trăit cele mai frumoase momente ale profesiei de jurnalist. Veneam la televiziune la 7:00 dimineața și plecam la 23:00, fără să simt că trece timpul. Am anunțat primul începutul războiului din Irak, când rămăsesem, la 5 dimineața, numai eu și Cristoiu în televiziune. Momente frumoase, deci nu pot să fiu decât subiectiv.

„Cea mai interesantă întrebare a unui student a fost: «Ce ne așteaptă în presă?»”

Reporter: Unii zic că pandemia Noul Coronavirus e de la rețeaua 5G, alții că-s laboratoarele lu Bill Gates, papa Francisc a zis că e o treabă de schimbări climatice, după o consultare cu activista suedeză Greta. Restul poporului zice că e mânia Domnului. Cum vedeți dvs pandemia Covid-19- în origini și în desfășurare?
Horea Mihai Bădău: Până acum s-a negat cu înverșunare ipoteza creării virusului în laborator. Ieri, însă a apărut pe Fox News informația că virusul ar fi fost, totuși, creat în laborator, dar nu în scopul unui război biologic, ci pentru a concura progresele făcute de americani în domeniu. Rămâne de văzut.
Este totuși, un virus foarte ciudat, cu gene de HIV (se tratează cu retrovirale folosite în tratamentul HIV) și nu se știe exact cum a apărut. Cu siguranță nu există nicio legătură între 5G și virus, este o ipoteză rizibilă, dar semne de întrebare legate de apariția acestui virus există încă.

Reporter: Vorbiți pe site-ul dvs de un „vârf al curbei” pe pandemia de Corona, dar lucrați cu date de la Guvern. Sunt instrumente relative, sărace, odată ce sunt testați extrem de puțini români.
Horea Mihai Bădău: Este adevărat, dar sunt singurele date pe care le avem la dispoziție. Eu înmulțesc cifrele de la Guvern cu 10, tocmai pentru că se testează conform resurselor disponibile. În Islanda unde s-a făcut testare extinsă, cifrele arată că 40% dintre cei testați nu aveau niciun simptom, 50-70 dintre persoanele testate într-un focar de infecție din Italia nu aveau niciun simptom, la momentul testului (conform publicației The Economist), iar ultimul studiu publicat de British Medical Journal arată că 78% dintre persoane sunt asimptomatice, publicat pe bmj.com. Deci cei bolnav grav, adică cei care s-au prezentat la spital, reprezintă între 20 și 50% din totalul persoanelor infectate.

Reporter: Care a fost cea mai interesantă întrebare care v-a fost vreodată pusă de studenții dvs?
Horea Mihai Bădău: ”Ce ne așteaptă în presă?”

„Aici trebuie să întrebați un specialist în țuică”

Reporter: Țuica ucide frica, dar frica ucide democrația. De ce nu interzice Marcel Vela de la Interne, țuica? Sau poate e mai ieftin pentru unii să ucidă direct democrația?
Horea Mihai Bădău: Nu pot să răspund la această întrebare. Trebuie să întrebați un specialist în țuică.

Reporter: A zis careva de la guvernul Orban că nu se scad salariile la profesori, apoi a venit altul și a zis că se scad. Probabil că învățământul ar merge mai bine în România fără guvern.
Horea Mihai Bădău: Nu am înțeles că se scad salariile profesorilor, tocmai pentru că noi continuăm să lucrăm, ci ale altor categorii de bugetari. Apoi s-a revenit și asupra acestei măsuri și nu se mai taie nimic.

Reporter: Care este programul dvs obișnuit zilnic?
Horea Mihai Bădău: Țin cursuri și seminare online, scriu a treia mea carte precum și o cercetare pentru revista științifică „Communication” din Canada, recitesc „Memoriile” lui Mircea Eliade, urmăresc știrile online, mă plimb în jurul blocului, că mai mult nu avem voie. Aștept să se redeschidă parcurile: unde, după Paști, cred că am putea avea voie să ne plimbăm, în condiții de distanțare socială.

„Cred că acest virus ar putea să ne trezească dintr-un drum, poate greșit, pe care apucasem”

Reporter: Trăim într-o lume de viruși micuți: virusul Ebola, virusul Covid-19, virusul „rezist” ș.a. Oamenii rămân izolați, dar pentru viruși, Națiunile Unite ar putea să deschidă o agenție matrimonială. Blestem sau predestinare?
Horea Mihai Bădău: Eu cred că acest virus ar putea să ne trezească dintr-un drum, poate greșit, pe care apucasem, acela în care telefonul începuse să înlocuiască interlocutorul uman. Poate ne aducem aminte cât de importantă este prezența fizică a interlocutorului uman și nu ne lăsăm înghițiți de telefonul care devine din ce în ce mai inteligent. Sau, în cei doi ani de distanțare care urmează, uităm de interlocutorul uman și ne obișnuim să trăim virtual. Sper în prima variantă.

Reporter: Dacă aveți un apel de specialist pentru bloggerii și coordonatorii de site-uri din România, vă rugăm să îl lansați aici.
Horea Mihai Bădău: Mulțumesc și eu pentru invitația de a acorda acest interviu. Apelul meu este etic: Coronavirusul v-a pus pe tavă publicul din România. Online-ul nu mai este preferat, ci este unica soluție. Purtați-vă frumos cu oamenii care nu au altă șansă decât de a trăi online acum. Dați-le informații corecte, purtați-vă etic, ca să fac o paralelă, urmați acel sfat din bătrâni dat bărbaților în relația cu femeile: poartă-te cu femeia așa cum ai vrea să se poarte un bărbat cu fiica ta. Cam așa și cu publicul, care își forțează acum ochii în online. Poartă-te cu acest public, exact cum ai vrea să se poarte bloggerii și coordonatorii de site-uri cu copiii și familia ta. Ai grijă de ei, fii de ajutor, pentru că acum, când ei stau închiși în case, tu ești totul pentru ei.

Horea Bădău

Horea Bădău față cu studenții