Spitalele suport Covid au costat zeci de milioane de euro și sunt goale, pentru că sunt improprii. Arafat și Voiculescu evacuează bolnavii din spitale

Arhiva Afectivă. Perdeluța cu porumbei

Iar mă-ntorc numa cu tri bilete vândute, ceașca ei de viață, gândea David Feier, încetinind autobuzul în dreptul satului Tri Plopi. Ușa din spate se deschise și o muiere, trăgând pe treapta mașinii doi desagi și o coșarcă, strigă cu glas subțirel: Mulțam fain, domnu David și sănătate!
Mai sunt și oameni din ăștia, zise peste umăr șoferul Feier, urnind mașina cam doi metri și încetinind din nou.
— Lăudat fie Domnu! Am crezut că nu mai oprești.
— Cum să nu opresc dacă te-am văzut în oglindă cum fugeai ?
— În care oglindă?
— Asta, a mașinii.
— Eee.. așa-i, am uitat că mneata ai patru ochi!
— Vezi bine.

Feier, ambreiaj, întrebare – Cum îi la voi, ați adunat ceva prune? Iese ceva?
— Anu ăsta mai greuț. O fost și grindină.
— Autobuzul, când îi gol, hurducă tare pin tăte gropile, zise Rafailă spre pasagerul urcat în satul Tri Plopi. Avea chef de vorbă Filă, deși, mai avea puțin de mers. Venea la rând satul lui.
Câmpii, dealuri cu iarbă uscată, căpițe și case răzlețe se tot perindau prin fața ochilor celor trei pasageri ai ratei. Iată șirul de nuci, gardul de nuiele, și anunțul ”Bun venit la Salcâmul mic!”

Coborâră cu toții.
No, zâua bună domnu Feier, zicea fiecare ducându-se în drumul său..

În bucătărie, soacră-sa Raveca, schimbase perdeluța de cipcă de la ușa cu geam. Rafailă se făcu că nu vede. Era obosit și fără chef, ca de obicei. Dar faptul că perdeluța cu porumbei, croșetată de bună-sa, a fost înlocuită cu un voal cu buline l-a scos din amorțeală.
— Nu era ruptă cipca heia veche. Di ce-o schimbași, mamă soacră?
— Am vrut să arăte măcar un pic mai modernă bucătăria, de-aia!
— Asta-i modern la dumneata , o cârpă cu boabe?
— E perdea de calitate, mă Filă, din aia făcută la Pașcani!
— Ce-avem noi cu Pașcaniu? Buna mea nu era de acolo.
— Și ce dacă nu era? Cauți sfadă, Rafailă?
— Io zâc că mneata cauți. Să faci bine și să pui la loc cipca cu porumbei ! Nu mă face să…

Raveca, cu spatele la el, potrivind briz-brizurile perdelei întrebă pufnind:
— Să ce?
— Așe de bine te pricepi să strâci chefu omului, mamă soacră, cum nu să poate!

Rafailă se așeză pe scaun.  Ținându-și fruntea în mâini, continuă suflând spre tăblia mesei.
— Atâta lume rea, atâta lipsă de respect n-o mai fost de mult. Am fost la oraș. Nu mă mai duc acolo. Am crezut că găsesc ceva de lucru, sau batăr pe cineva care să-m zâcă – bine ai venit Rafailă, avem nevoie de tine, hai să facem asta, sau asta. Nimic.
— Nu fi năcăjit, măi omule. Așa-i la oraș dintotdeauna. Fără relații nu mere nimic. Daca soru-mea Lucreția nu făcea copil nu ajungeam eu să mă fac vătmăniță. M-o chemat din timp, mi-o arătat ce și cum, am făcut cursu, am luat proba și m-or angajat în locul ei. Da ușor nu mi-o fost.

Hai mai bine să-ț spun ce sa întâmplă la noi în casă.
Din curte, prin fereastra deschisă, Remus îl văzu pe ginere-so, atent ca niciodată, cum sta la masă și asculta. Ai fi zis că-i la  consfătuirea pe raion despre producția de orz pe cap de vacă furajată.
Raveca, în picioare, da din mâini, ba legând, ba dezlegând baticul de pe conciul ei sur. Când îi impresiunată face așe, își zise Remus cunoscându-i ticurile. Ui la ea cum face! Ba arată cu mâna spre fereastră, ba clipește ca și când i-o întrat ceva-n ochi, ba-și face rânduri de cruci cu ochii la tavan.

Io-te! Acu stă aplecată spre urechea lui Rafailă și nu știu ce-i șopăie. Trăbă să intervin!
Te pomenești că-i povestește întâmplarea cu Zeicu! Nu admit așa ceva!  Mai ales că Rafailă îi depresiv.
— Hm, Hmm.. Zâua bună. Cum o fost la oraș? Ai zâs că repari ochelarii lu soacră-ta sau numa mi s-o părut?
— Tomna am zâs că nu mă mai duc acolo. Nu-i de mine.
— Atunci rămân așa? O sa întrebe părintele la biserică, ce-i cu ochelarii lu nana Raveca? Nime nu să duce la biserică cu ochelari cârpiți. Nu mai suntem pe vremea aia. Iar lumea o să spună – Rafailă are android, da soacră-sa umblă cu ochelarii înveliți cu izolirband. Ai uitat? Noi nu suntem un sat de prăpădiți. Toți aproape or lucrat la oraș. Acu, ajunserăm nici șe, nici șe, că no, așa-s  timpurile. Nici la televizor nu ne mai dă, nu ne-ar fi dat. Fir-ar să fie că n-am și io un tractor a meu…
— Taci, mă Remus! Faci mare caz din asta! Termină! Ce are tractoru cu ochelarii mei rupți?

Peretarul de lângă sobă flutură ușor și ușa se trânti.
Din dormitor, unde Remus conecta un prelungitor la altul mai scurt, Raveca auzi:
— Nevastă! Ia, vină încoace!
— No, ce-i iară?
— Gineri-tu s-o dus la privată. Acu, iute să-m zâci, nainte să vină năpoi, i-ai spus de Zeicu?
— Ce să-i spun de Zeicu?
— Ai greu îi cu tine când te faci că nu pricepi! Mare hoțomancă ai fost și așa ai rămas.
— Nu, nu i-am spus de Zeicu. I-am spus numa de tine cum ai căzut în târnaț și di ce nu te-am mai descântat.
— Da stai o țâră Ravecă…
— Stau. Aci îs, nu plecai.
— Auzi, tu fată, cât am stat io, căzut în târnaț de fapt, ce s-o întâmplat?



Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii