Cloaca de la ORNISS sau România bunului-plac a lui Klaus Iohannis

Plătim guverne ca să nu ne plictisim. Vin unii miniștri, pleacă alții, dar rămân pe loc pentru veșnicie garniturile 2 și 3 de funcționari, ei își zic „publici”: printre ei, acrituri, crăcănați, malagambiști, corporatiști, jmecheri, proști, slugi, vânduți, ”rude ale cuiva”, care ruinează zilnic conceptul ”România”.

În fiecare zi

… mass-media mai dezvăluie câte o ”personalitate” plătită degeaba de la bugetul public. Politicianul și scriitorul Varujan Vosganian scrie despre un om care toată viața lui a stat prin biblioteci, dar căruia i s-a refuzat Certificatul ORNISS ca să preia un post la Institutul Cultural Român (ICR) Praga.

ORNISS (Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat) l-a avut, în schimb, ca (presupus) director adjunct pe un anume Baranga, cercetat fiindcă și-a falsificat diplomele de studii. Nu știe nimeni de ce a fost nevoie de această birocrație suplimentară numită ORNISS care, potrivit legii, ”exercită atribuţii de reglementare, autorizare, evidenţă şi control privind protecţia informaţiilor clasificate”.

Pe hârtie, tot ce fac

… trepădușii care scriu Legi este perfect: în viața reală, românii se întreabă cum a fost, însă, posibilă prezența unuia ca Laurențiu Baranga în Oficiu și câte capete de directori de Agenții (care au acceptat diplome false) „au căzut” până în prezent?

Dacă Baranga, prin statutul său (în ORNISS sau în Oficiul pentru Prevenirea Spălării banilor- ONPCSB), a dat sau a sprijinit decizii care-au influențat destine de oameni și instituții, a răspuns cineva pentru asta? Răspunsul este negativ, iar motivul este simplu: România lui Klaus Iohannis este o țară a letargiei, care se târăște în virtutea inerției și unde nimeni nu răspunde pentru nimic, în fața nimănui.

Este de reamintit aici

… că țara a fost (și este) guvernată printr-un „stat profund” haștagist care, în mod frecvent, decide (a) ce dosar poate fi „deschis”, „redeschis” sau ”sigilat”. Nu s-a făcut niciun pas în direcția desființării acestui Stat Paralel, fiindcă Ministerul Justiției (cu un auto-intitulat ministru Cătălin Predoiu) este „coordonat” prin glugi de paie.

Baranga a activat în cadrul ORNISS, dar dacă Oficiul nu i-a recunoscut (ulterior punerii sub acuzare) calitatea de „director adjunct”,  asta este deja un film cu nebuni: este „România normală” a lui Klaus Iohannis, eventual începută ideologic cam pe vremea guvernului Dacian Cioloș. Menționăm că individul este cercetat pentru ”inducerea şi menţinerea în eroare a mai multor instituţii publice, prin depunerea la dosarul de angajare a unor documente de studii falsificate şi care ulterior au fost desfiinţate de către instanţe judecătoreşti competente”.

Există desigur o mafiotizare

… a angajărilor bugetare, inclusiv la Institutul Cultural Român (ICR), o instituție unde- dacă ai oleacă de ”spălătură pe creier” și niște training-uri globaliste, poți avea ceeea ce se numește azi „o carieră de succes”, cu un CV care să- ți atârne de gât vreo 2-3 kilograme.

Rămâne de cercetat, însă, faptul că ”vigilenții” de la ORNISS l-au acceptat pe penalul Baranga în instituție, dar au refuzat (cică Legea le permite să o facă fără justificare a deciziei!) pe unul care toată viața a stat într-o bibliotecă. Nu e nimic incredibil aici: ”România normală” a lui Klaus Iohanis funcționează prezumtiv pe principiul ”Orice cost își are un rost”. La mulți, „rostul” a fost „osul de ros”. 

Este România bunului-plac a unor mafii care

… de ani de zile- dinspre Președinție, Parlament și SPP, trecând prin Parchete, Primării, Oficii pentru Informații Secrete, Consilii locale și Administrații ale Piețelor-, au micșorat sistematic prestigiul Statului, pe încregăturile de cumetrii și profitând de nevolnicia Presei. În România nu se mai pedepsește nimic, fiindcă ”celule” ale Statului Profund au distrus solemnitatea Constituțională pentru care sunt plătite. Vajnicul Oficiu ORNISS, care l-a primit pe Baranga și i-a dat acces spre informații clasificate, nu a protestat pe CV-ul acestuia dar respinge un anonim sosit dintr-o bibliotecă.

Mai este și România ajunsă

…la standardele ”juridice” ale unei țări bananiere, dar și ”România lucrului bine făcut” a lui Klaus Iohannis, ajunsă la neputință instituțională. Este statul-colonie care nu poate cere respect la Bruxelles câtă vreme nu se respectă pe el însuși.

Redăm în continuare mesajul ”armeanului de treabă” (Băsescu dixit) Varujan Vosganian:

„Acum ceva vreme, o veste m-a șocat. Prietenul meu Adrian Aluigheorghe, propus pentru Institutul Cultural Român din Praga, nu a primit certificat ORNISS. Cum Adrian AluiGheorghe fusese toată viața profesor și bibliotecar, n-am reușit să înțeleg în ce mod trecutul și comportamentul lui puteau fi amenințări la adresa siguranței naționale. Cum ORNISS, potrivit legii, nu este obligat să explice motivul respingerii, lucrurile au rămas așa, Adrian Alui Gheorghe n-a mai plecat la Praga și a rămas, ca și noi, cu un sentiment de amărăciune lesne de înțeles.

Zilele astea am aflat detalii despre biografiile improvizate ale celor care au condus mai bine de un deceniu ORNISS și am înțeles cum de astfel de lucruri se pot petrece în România.
De obicei, societatea românească nu înțelege nimic din ceea ce i se întâmplă. Totul apare ca o știre de gazetă și este, curând, acoperit de alte știri de gazetă. Din acest motiv, rănile nu se lecuiesc și criza de sens se adâncește. Poate că măcar de data asta înțelegem cum a fost posibil ca destinele atâtor oameni și, în fond, accesul la funcțiile înalte din administrație, să fie decise de astfel de personaje.”

(https://blogtraianhoria.wordpress.com/)