Marcel Ciolacu: Voi candida pentru un nou mandat de preşedinte al Partidului Social Democrat şi în acelaşi congres se va alege şi candidatul Partidului Social Democrat pentru funcţia de preşedinte

Comunismul – un fel de Evul Mediu Tîrziu

Din nou, a nu știu cîta oară, în Librăria de la Mallul din Focșani.
Relația mea cu Librăriile nu se deosebește prea tare de cea a dependentului de jocuri de noroc de clădirea cu păcănele.
Cum văd o Librărie, îmi jur că n-o să intru. Dacă intru cumpăr cărți. Și nu mai am unde pune cărțile.

Pînă la urmă intru.
Înaintînd spre stînga, și observînd în treacăt cît de prolific e Lucian Boia, ajung la cărțile scoase de Polirom în colecția Top 10+.

Am văzut de multe ori rafturile care găzduiesc exemplarele din această colecție. Îmi sare în ochi acum Andrei Makine, Recviem pentru Est.
Se găsește alături de alte cărți ale lui Andrei Makine: Testamentul francez, de exemplu.

Sînt sigur că romanul a fost aici pe raft și altădată.
De ce-l văd de-abia acum?
Foarte simplu.
Cînd mi-a recomandat filmul Tigrul alb, Rodica Stănoiu mi-a zis ceva și de romanul Recviem pentru Est al lui Andrei Makine.

Acum, stînd în fața raftului, nu sînt sigur că despre cartea asta e vorba.
O iau și din frunzărire înțeleg că Andrei Makine e un rus din Siberia, stabilit la Paris. Recviem pentru Est e tradus din franceză. Textul publicitar de pe coperta a 4-a mă convinge să iau cartea, deoarece el invocă istoria perioadei sovietice.

Din cîte-mi amintesc Rodica Stănoiu mi-a lăudat cartea ca una de viziune mai originală asupra istoriei URSS, după Stalin supusă unor revizionisme penibile.
Nu sînt însă sigur dacă despre cartea asta e vorba.

Mai cumpăr, de la Sectorul Istorie, Ion Mamina, Consiliu de coroană. Precizările din caseta tehnică îmi spun c-a fost tipărită în 2015. Eu însă țin minte că am una acasă, apărută mai demult. O cumpăr însă. Mai găsesc Bătălia Odessei 8 august-16 octombrie 1941, în memorii și documente, ediție îngrijită de colonel (r) Sevastian Știucă, apărută la Rovimed Publishers, de la Bacău, autorul fiind din Bacău, prilej de a mă uimi din nou de cîte cărți apar în România zilelor noastre, deși toată lumea bocește soarta cărții, și Viața cotidiană a românului între 1941-1945, de Valentin Vasile, editura Cetatea de Scaun. Îmi amintesc că, ajuns la Tîrgul de carte Gaudeamus, la lansarea de anul trecut a cărții de Istorie a SRI, m-am oprit la standul acestei edituri din Tîrgoviște întrebîndu-mă de unde are banii ca să scoată atîtea cărți de Istorie.

Mă întreb și acum.
După raita de la Caiete, Sectorul Papetărie, pentru a constata încă o dată încă o dată prăbușirea filelor albe în favoarea celor dictando sau de matematică, mă opresc la Casierie.
Pe stînga, iau seama la o carte a cărei lansare o văzusem anunțată pentru 16 noiembrie 2015. Librăresele îmi vorbiseră emoționate că la lansare va veni și Aurora Liiceanu.

Cartea se numește Vrancea pe diagonală și e scrisă de Dan Nichita, redactorul „Blogului de atitudine civică VranceaAltfel.ro”.
Frunzăresc cartea.
Surprind nume cunoscute dintre politicienii vrînceni.

Ce pierdere de timp!
Să scrii o carte despre politicienii din Focșani!
Mă hotărăsc să mănînc aici, la Mall, de prînz.

În așteptarea comenzii, după ce dau un autograf unei profesoare din Focșani pe care n-o contrazic cînd îmi spune c-a avut elevă, la Matematică-Informatică, pe o nepoată de a mea (nu țin minte să fi beneficiat de o nepoată!), iau cărțile din punga dată la Librărie și mă apuc de răsfoitul cărților.

În cea despre Odessa (un fel de Crestomație) îmi cad privirile pe titlul Alexandr Werth, Un corespondent pe frontul de Răsărit.
Îmi amintesc imediat că titlul ăsta l-am întîlnit și-n cărțile despre Stalingrad. Îmi promit să caut cartea pe un anticariat on-line.

Mă apuc să citesc din Recviem pentru Est.
Sînt ceea ce autorul numește amintirile copilului. Rămîn cu imaginea unui disc de stîncă tăind o casă de bușteni din Siberia în două, fără a atinge copilul din leagăn.
Deocamdată nu mă captivează.

*

Un gînd. Tocmai cînd terminasem de notat despre meritocraţia din Imperiul Otoman mi-am venit în gînd societatea comunistă.
Societatea comunistă a desfiinţat barierele impuse de familie, de avere, de cotizarea socială.

De ce n-a fost cea mai bună lume dintre lumile posibile?
Pentru că locul averii, al familiei l-a luat originea de clasă.

Pe vremea feudalismului n-aveai nici o şansă dacă te năşteai iobag sau, poate, copil de negustor.
În comunism, culmea! n-aveai nici o şansă dacă te năşteai chiabur, proprietar, fiu de foşti.
În schimb, dacă erai copil de ţăran sărac sau de muncitor, ca să nu mai spunem, copil de nomenclaturist, treptele ascensiunii ţi se aşterneau la picioare.

Deşi ar putea să pară ciudat, societatea binecuvîntate de propagandă ca fiind, în succesiune istorică, după capitalism, era înaintea capitalismului, un fel de Ev Mediu tîrziu.
De Evul Mediu ţinea şi atotputernicia doctrinei.
În Evul Mediu, dacă un lucru lipsea din scrierile cuvioşilor Părinţi, el nu exista.
În comunism, tot ce fusese respins sau chiar ocolit de Marx, Engels şi Lenin nu exista.


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

4 comentarii pentru articolul „Comunismul – un fel de Evul Mediu Tîrziu”

  • Sa nu judecam comunismul en gros .
    Au existat perioade :
    -in prima perioada accesul la studii si functii era conditionat de statusul de dusman al poporului : chiabur , familie care facuse politica in antebelic , anticomunism ( Groza : Bai , numai romanii sunt anticomunisti in judetul acesta ?) A existat clar si o componenta etnica .
    – in perioada a doua , toate clasele au avut acces la studii si functii ( in domeniul tehnic si ingineresc) . Depindea de individ : capacitate , vointa , seriozitate . Domeniul umanioarelor , in special in filosofie ramanea apanajul acelorasi , pe care i-am vazut si dupa ’89
    -in etapa a treia , finala , lucrurile au inceput sa se strice . Promovarea depindea de ereditate . La fel ca azi in politica si administratie .
    Sa nu ne punem cenuse in cap ! Dinastii sunt si la case mai mari.

  • Eu personal sunt scârbit de acest domn „Cârstoiu” nu am nimic cu persoana domniei sale dar dumneavoastră nu realizați că de 7 zile vorbiți zilnic de acest om …. ajungeți cu acest subiect precum este Radu Tudor cu NATO ……. multă sănătate și soției si montanilor dumneavoastră mai luați din timpul pentru Cârstoiu și mai spuneți din istorie personaje din cărți sunt de 1000 de ori mai important

  • Măcar de-ar fi fost redat corect titlul cărtii lui Ion Mamina: „Consilii (la plural!, n. m.) de coroană” (prima ediție 1997, a doua – 2015, ambele la Ed. Enciclopedică)… În rest, banalități egocentrice și „inovații” de scriere a limbii române (plouă, ca de obicei, cu substantive comune scrise aiurea cu majusculă; virgulele, acolo unde se impuneau, strălucesc prin absență).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *