Covidul în versiunea franceză

Franța a fost una dintre cele mai lovite țări europene de noul coronavirus. A fost, mai ales, una dintre primele în care și-a făcut apariția, în momentul în care nu se știau foarte multe despre acest nou inamic public și deci a existat, probabil, un start ratat din partea autorităților. De asemenea, fiind una dintre porțile de intrare în Europa, s-a confruntat și cu o forma foarte violentă a virusului.

Deciziile au fost așadar luate oarecum „în orb”. Dacă stau să mă uit însă la ce s-a întâmplat în România, cred că autoritățile franceze au fost extrem de lucide și de eficiente.

Mai întâi, că să revin asupra motivelor confinării, Franța nu a renunțat niciodată la ideea de imunizare a populației. Confinarea a fost impusă de faptul că foarte multe cazuri grave ajungeau în același timp în spitale și sistemul risca să se gripeze. Confinarea strictă a avut rolul să rupă lanțul de infectare, să  dea timp spitalelor să se aerisească și să se doteze cu cele necesare și să trateze bolnavii într-un ritm sustenabil. Iar deconfinarea a avut rolul să deschidă robinetul treptat în așa fel încât „conducta” să nu se înfunde din nou, în timp ce restul populației ar fi căpătat imunitatea mult așteptată.

Cuvântul cheie: deconfinare TREPTATĂ

Și, într-adevăr, deconfinarea s-a făcut pe parcursul mai multor săptămâni, pe zone și pe categorii ale populațiilor de risc. Elevii s-au întors treptat la scoală încă de pe 10 mai, urmând că în septembrie să reia cursurile în mod normal. Restaurantele s-au deschis în mai multe etape, mai întâi terasele, apoi saloanele. Deplasarea între regiuni, interzisă în timpul confinării, s-a liberalizat progresiv în funcție de gradul de contaminare observat și de evoluția infectărilor iar permisiunea de a circula a fost emisă mai întâi la maxim 100 km de la domiciliu. Traficul în interiorul localităților a fost și el deschis în etape. Ramele de metrou și liniile de autobuze, reduse cu pana la 70% în timpul confinării, au fost suplimentate progresiv. În ceea ce privește portul măștii, acesta a fost „recomandat cu tărie” în transportul în comun și în magazine sau alte spații închise.

Rata de mortalitate a scăzut cu 99%

Mai mulți indicatori sunt luați în considerare pentru a evalua situația sanitară, iar numărul brut de infectări nu este neapărat cel mai important. Indicatorul care se referă la infectare se calculează în funcție gradul de transmisie, respectiv: cate persoane sunt infectate de către un pozitiv. Indicatorul este în verde atunci când raportul este sub 1 (un infectat transmite virusul la mai puțin de o persoana; de exemplu un grad de transmisie de 0,95 înseamnă că 100 de persoane infectează alte 95). Un alt indicator important este acela al cazurilor grave, respectiv ocuparea paturilor la reanimare și, distinct, rata de mortalitate.

În momentul deconfinării, toți indicatorii erau în verde. Însă, așa cum era de așteptat și cum a fost prognozat, o data cu deconfinarea totală numărul de infectări a crescut. Încă din momentul relaxării populația a invadat spațiile exterioare și mișcarea s-a accentuat o data cu perioada de vacanta. Plajele sunt pline așa cum nu le-am mai văzut niciodată, parcurile, străzile pietonale, cluburile, zonele turistice, de asemenea. S-au făcut recomandări repetate de a se respecta distanțarea fizică însă lumea nu mai are urechi să audă.

Și totuși, situația nu este considerata gravă,  pentru că alți indicatori sunt încă sub control. S-a observat că deși numărul de focare a crescut, acestea sunt ușor de stăpânit. Dacă în februarie, un focar declanșat la Mulhouse în timpul unei reuniuni religioase a băgat în dezastru toată regiunea de vest a țării, spitalele fiind repede debordate, câteva focare apărute în urma cu doua săptămâni în regiunea Mayenne sunt deja în mare parte sub control. Precizez că prima măsură adoptată a fost aceea a testării întregii populații, pe baza de voluntariat.

Așadar, între timp am învățat cum să controlăm circulația virusului și virusul însuși și-a pierdut din putere. Jean-François Toussaint, directorul Institutului de cercetare biomedicală și epidemiologică, declara chiar azi că gradul de virulenta a virusului a scăzut dramatic. O imunitate de masă este pe cale să se dezvolte, și studii publicate zilele acestea în două zone opuse ale globului, în Asia și în Suedia, arată acest lucru. Această imunitate apare prioritar în rândul tinerilor, care sunt asimptomatici sau fac forme ușoare ale bolii. Evidențierea acestei forme ușoare este, spune Toussaint, dovada faptului că imunitatea este pe cale să se creeze.

Un alt indicator important privind forța virusului arată că rata de mortalitate a scăzut până în acest moment cu 99% !

Masca, factor de risc în timpul caniculei!

Jean-François Toussaint atrage însă atenția și asupra riscurilor purtării măștii în timpul caniculei. Franța se confruntă în interval de două săptămâni cu al doilea episod de caniculă prelungită și se știe, după experiența nefericită din 2003 care a costat viața a 15.000 de persoane în vârstă, că am putea asista la un val de decese fără legătură cu covidul ci doar cu efectele căldurii prelungite. Portul măștii  agravează efectele negative și, puse în balanță cele două riscuri, e posibil că portul măștii în timpul caniculei să fie mai grav decât nepurtarea ei.

Dacă anumite prefecturi au decis să impună portul măștii în perimetre restrânse și foarte aglomerate – pe treptele Montmartre de exemplu, în fața Turnului Eiffel, pe bordul Canalului Saint Martin sau în piețele aglomerate la Paris – deciziile sunt subiect de polemică. Autoritățile sunt suspectate că vor să își acopere spatele în caz de restartare a epidemiei iar de partea publicului, foarte puțină  lume este gata să accepte noi constrângeri.

Specialiștii atrag însă atenția asupra valului doi al epidemiei, prognozat pentru sfârșitul lui octombrie – începutul lui noiembrie. Virusul ar reveni în forță, devenind din nou violent. O anumită sezonalitate este suspectată dată fiind perioada prelungită de criză din țările emisferei sudice, unde acum este iarnă.

Turtucaia 2020

Concluziile le voi trage însă referitor la gestionarea pandemiei în România. Au fost luate măsuri extinse și extrem de severe în momentul în care epidemia nu era încă răspândită. Au fost confinate toate regiunile țării, ceea ce a împiedicat o minimă imunizare a populației, ca și cum ai trage cu tunul că să omori o potârniche. Internarea forțată a asimptomaticilor este exemplul perfect în acest sens.

Deconfinarea a fost foarte prost gestionată chiar dacă responsabilii au încercat să copieze câteva modele occidentale. Se vede însă că nu au înțeles nici de ce au fost luate acolo, nici cum ar trebui ele adaptate la situația din România. Și, cel mai grav, măștile care ar trebui să protejeze populația nu au fost niciodată supuse unor criterii care să le facă utile. în sfârșit, măsura cea mai importantă, și anume generalizarea testărilor, continuă să fie refuzată cu încăpățânare.

Tot acest haloimas face că guvernul să fie complet descoperit în perspectiva valului doi al epidemiei. Măsurile radicale, luate fără coerență, lasă puține posibilități pentru viitor.

Comentarii

Un comentariu pentru articolul „Covidul în versiunea franceză”

📹 Videoblitz 📹
Loading