Cu cine nu s-a certat Turcia în epoca Erdoğan?

Turcia. Turcia din nou. Iar Turcia. Turcia are probleme. Turcia are un diferend serios cu Grecia. Turcia vrea să ajute Libia, iar Grecia, Cipru și Franța se opun! Turcia vrea să se implice în Libia, dar Egiptul se opune. Turcia ajută Libanul, dar libanezii cer ajutor francezilor. Turcia vrea să aducă pacea în Siria, dar europenii nu înțeleg intenția Siriei. Turcia investește masiv în ajutoare umanitare în special în ținerea a aproape patru milioane de sirieni pe teritoriul său, iar Uniunea Europeană este nerecunoscătoare! Turcia vrea schimbarea Tratatului de la Lausanne, iar statelor riverane pare să nu le pese! Turcia îndreaptă greșelile făcute de Mustafa Kemal Atatürk, iar creștinătatea se lamentează!

Turcia îi ajută pe „azerii săi” din Baku, iar armenii nu apreciază ajutorul frățesc! Turcia nu înțelege de ce armenii nu-i înțeleg și se încurcă de un fleac precum memoria. Turcia colaborează cu Rusia pentru a-și regăsi o ideologie medievală ca bază la curentul neo-otomanist! Turcia vrea să refacă tratatele privind dreptul maritim în Mediterană, iar europenii nu apreciază dorința lor „pașnică”!

Turcia le explică evreilor că Palestina este statul care merită respect și că trebuie să se oprească din politica lor ofensivă! Turcia are relații pozitive cu Iranul în special după finalizarea gardului pe graniță! Turcia este un stat independent: după construirea avionului propriu, care încă nu aterizează, le oferă cetățenilor speranța unui automobil 100% turcesc! Turcia este statul care are sintagma: noi ne suntem nouă suficienți!

Istoriografia turcă este preocupată în special de spațiul Balcanic. Pentru ei, balcanii sunt punctul de pornire al Imperiului. Un spațiu controlat, un spațiu care le oferă azi nostalgia trecutului și dorința de a reveni aici. Consideră că cea mai mare greșeală a lor a fost ieșirea din acest spațiu. Din punct de vedere geopolitic este un spațiu important. În coasta apusului, ca zonă care controlează trecerea către orientul apropiat. De aceea, investițiile în Macedonia, Bosnia și Kosovo sunt primordiale la Ankara, iar o atenție deosebită este manifestată către Serbia, Albania și Republica Moldova. Nu sunt neglijate nici România sau Bulgaria.

Turcia le explică europenilor că ei sunt o democrație veritabilă, iar aceștia nu înțeleg cum funcționează democrația turcească. Turcia nu mai are nevoie să se raporteze la dolar sau la euro. Ei au lira lor și în viitorul apropiat vor anunța că nu mai contează pe cursul de schimb.

În alianțe, Turcia este independentă. Ba chiar patentează un curent inedit de genul și în alianță și în afara ei sau și cu unii și cu alții. Turcia se confundă cu liderul ei. Astfel, în cei 20 de ani de identitate Erdoğan se extrage o concluzie și anume că relațiile diplomatice nu pot funcționa cât de cât pe baza unei predictibilități. După chipul și asemănarea liderului ei.

În acest complex tablou, strategia Turciei este de a zgândări diferitele politici internaționale pentru a se strecura în ele. Și pentru a demonstra că deține controlul într-o zonă fierbinte. Sau mai simplu zis, mai bine cu ei decât fără!

Ce înțelege România din diplomația Turciei?

Dintr-un comunicat al actualului ministru de externe Bogdan Aurescu constatăm că este total depășit de politicile din regiunea noastră. Pe deasupra mai și chinuie limba română prin înființarea de cuvinte precum de dezescaladarea!

Uitați declarație de ministru român de externe:

Referitor la evoluțiile recente din Mediterana de Est, subiect care se va afla pe agenda Reuniunii extraordinare a Consiliului Afaceri Externe din 14 august 2020, la care va participa, ministrul Bogdan Aurescu a accentuat necesitatea asigurării unui climat lipsit de tensiuni în regiune, sens în care a îndemnat la calm și a accentuat importanța identificării unor soluții bazate pe dialog onest, direct, între părțile implicate, cu respectarea dreptului internațional aplicabil. În context, a salutat deschiderea exprimată de ministrul turc de externe, în cadrul discuției, către dialog pentru dezescaladarea situației.

Adică Bogdan Aurescu a fost de părere să se asigure un climat lipsit de tensiuni în regiune (să fie pace!!!). Evident, atât Erdoğan cât și Macron și mai ales premierul elen or să țină cont de îndemnul lui Aurescu. Chiar nu se gândiseră la această posibilitate! De altfel, ministrul român s-a gândit(!) că este important să se identifice niște soluții (nu le-a gândit el!) evident bazate pe un dialog onest și direct. Când apar aceste soluții, el le va aproba! Care o fi deschiderea către onestitate a părților implicate când un stat nu respectă dreptul maritim al celuilalt și mai mult îl și violează?

Noroc că ministrul român salută deschiderea către dialog a omologului său turc pentru „dezescaladarea” situației! Cum va argumenta grecilor, francezilor, europenilor chiar și partenerului strategic acest salut?

În acest context, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat disponibilitatea României de a sprijini, inclusiv din interiorul Uniunii Europene, acest proces de dezescaladare, având în vedere atât capacitatea țării noastre de a înțelege particularitățile și interesele din regiune, cât și expertiza pe care țara noastră o deține în domeniul delimitărilor maritime și al soluționării acestui tip de diferende prin aplicarea dreptului internațional și cu folosirea instrumentelor sale specifice.

Șeful diplomației române a reiterat totodată utilitatea menținerii unui dialog constructiv, bazat pe încredere, între Uniunea Europeană și Turcia, care rămâne un partener-cheie și un vecin strategic al UE.

Pe această cale, omul de casă al lui Iohannis i-a oferit omologului său turc posibilitatea ca România să sprijine în interiorul UE (după ce practic ne-am autodistrus diplomația în ani de zile) „dezescaladarea” tensiunilor pentru că noi avem „capacitatea de a înțelege particularitățile și interesele din regiune”. Vi-l închipuiți pe Aurescu studiind istoria Turciei, a Greciei și a Balcanilor, poate și a Orientului Apropiat. De aici și capacitatea noastră de a înțelege! Față de celelalte părți implicate cât și față de celelalte state occidentale care nu prea știu ele cum e cu turcii și grecii sau cu marea Mediterană.

Pentru Bogdan Aurescu, Turcia rămâne un partener cheie! Iar diplomația română poate fi catalogată într-un singur cuvânt și anume: înțelegătoare!

Oare de ce MAE nu s-a exprimat pe subiectele importante în ceea ce privește Turcia. De ce nu a dat un comunicat despre situația Sfintei Sofia? L-a felicitat pe omologul său pentru decizie sau a îndrăznit să-și exprime regretul? De ce nu a avut și o convorbire telefonică și cu omologul elen? De ce nu a cerut Turciei să respecte tratatele în vigoare privind dreptul maritim? Bogdan Aurescu și-a și-a câștigat popularitatea prin diferendul avut cu Ucraina în privința Insulei Șerpilor. Atunci actualul ministru și-a însușit succesul fără a scoate în evidență echipa care practic a contat. Azi ne demonstrează că a fost doar o persoană ejectată de sistem ca un diplomat profesionist.

De ce România ca parte a Tratatului de la Lausanne nu a luat poziție cu privire la declarația președintelui turc care de ani de zile cere schimbarea acestuia? Dacă diplomația noastră a ajuns decorativă în regiune ce pretenții putem emite la Bruxelles sau cu state precum China sau Statele Unite?

Se pare că România este înțelegătoare cu privire la complicațiile din Marea Mediterană, Marea Neagră sau unde sunt sau vor mai apărea conflicte. În fond, românii vor pace, se pun în slujba ei dezinteresat, iar sub coordonarea lui Klaus Iohannis și Bogdan Aurescu se va avea grijă. Cu alte cuvinte, vor fi cu ochii pe ei!