Cu CrinAntonescul la butonieră

Citind acest articol, mulți vor spune: “Ete, are și maestrul Cristoiu câțiva prieteni și vine asta, de n-a auzit nimeni de ea, și-i caută printre borcanele de murături”, că tot se apropie toamna. Jurnalistul trebuie să fie un iubitor de adevăr, indiferent dacă-l place sau nu; dintre oamenii cetății, jurnalistul și practicanții științelor exacte sunt situați cel mai aproape de obiectivitate. Păcat că mulți sunt orbi, poate și pentru că privesc prea mult la soare. Veștile bune nu vin de la soare, ci din îndrăzneala norului.

Și mai trebuie jurnalistul să se bucure de o calitate: de simțul moral al umorului. Între a râde din inimă și a râde ca prostul e o prăpastie.

Poate că prea ocupați cu concediile, cu programarea concediilor, cu miniconcediile și cu căutarea de noi destinații pentru concedii n-ați observat că partidele altădată preferate de alegători: PSD, PNL, USR, AUR, UDMR au pierdut teren și până în 2024 nu vor mai fi votate nici măcar de membri. Nici nu trebuie să ne întrebăm de ce, ne uităm la cum arată economia și la cum trăiește poporul și ne dăm seama că nici obediența politicienilor corupți, nici înțelepciunea venită de la Bruxelles sau din America nu au adus vreo fericire. Soluția? Tăiem răul de la rădăcină și facem lucrurile românește, cu învățătorul satului și cu popa, până ne învățăm minte.

Cea mai serioasă ofertă politică vine de la doamna Șoșoacă. Partidul SOS a dat lecții în ceea ce privește școala de vară, ba își caută și premier prin concurs. Unii vorbesc de competențe, dar iată un partid care are curajul să-și pună vorbele în practică. Jurnaliștii, învățați cu peșcheșul și cu minciuna sau doar cu manipularea de pe cețoasele culmi ale aroganței, încă mai caută altceva. Pe altcineva. De ce? Pentru că se cam termină cu vremea corupției. Vin niște facturi la plată și vor costa scump. Și atunci, după cum ne spunea cetățeanul Păunescu: “Nebunii negri caută o cale”.

Mai întâi serviciile secrete, regimentul executiv al masoneriilor, au umflat cât au putut partidul AUR. Bietul Simion, cum să faci din găinar un legionar? Iar de legionari, Doamne ferește! Apoi l-au retras pe Hellvig din toate funcțiile și i-au prescris ceai academic. Kovesi nu, Geoană nu, Isărescu nu. Spilcuiții au împânzit ecranele cu frății ale zâmbetului sarcastic, cetățeni de gândire aleasă care nu văd o problemă în îmbrățișarea cu năzbâtiile virtualului.

Și uite așa am ajuns la una dintre marile figuri ale ecranului: domnul Marius Tucă. Îi spun domn pentru că scrie poezii, nu pentru că are restaurant. Și-a dat mâna cu cetățeanul Victor Ponta și împreună au scuturat realitatea de i-au mers fulgii. Eu tot nu pot uita de afacerile socrului domnului Ponta, care au înlesnit carierele tinerei familii Ponta și au făcut schimb de glorioase secrete economice cu alți cetățeni celebri, precum Hrebenciuc și Năstase. Numai cetățeanul Năstase a plătit, pentru niște chinezării fără termen de garanție, în timp ce grosul afacerilor occidentale i-a dat la fund pe ceilalți. Dar gongul actului doi vine odată cu ridicarea la numitor comun a Crinului fără dosare, călugărit după guvernare. Călugărit în sensul că nu a mai vrut să audă de politică. Dumnealui a spus că i-a priit să trăiască din salariul nevestei și să respire rezoluții europene, care, între noi fie vorba, au cam distrus economia României. Cetățeanul Crin Antonescu o apără și pe coana Ursula și milioanele de vaccinuri anticovid pentru care țara pe care susține că o iubește a plătit de nu s-a văzut. Cetățeanul Crin poate să scrie câte cărți vrea despre faptul că a plecat din politică din proprie voință și că a tăcut pentru că așa i-a plăcut, slujba nevestei, pe merit desigur, nici nu mă îndoiesc, urlă la lună precum lupii dați afară din pădure. Nu o să povestesc toată emisiunea, nu se face, domnul Tucă merită și decor și decodor de calitate, chiar dacă ne tot sperie că își caută prietenă, probabil cei de 80 de ani le-au suflat pe toate cele de 20. Câtă vreme are însă bani în cont și poezii pe suflet, fericirea nu poate fi vorbă goală.

Ce l-ar fi făcut însă knock-out până și pe Hopa Mitică, cel care nu înțelege cui și de ce îi sună clopoțelul, este oferta domnului Marius Tucă de a fi șef de campanie, gratuit, al cetățeanul Crin Antonescu, dacă, după curtare și pețit, s-ar hotărî să mai facă politică. La Cotroceni. Domnul Marius Tucă și-ar dori să fie un fel de Cosmin Gușă sau de Vasile Blaga. Cum, stimabile, Lucian Blaga nu era îndeajuns de bun pentru dumneata? Pentru scenete ca cele enunțate anterior, maică-mea are o vorbă: te apucă bâțul. Asta nu înseamnă că Dumnezeu bate cu parul, nici pe ghiocel, nici pe Crin, ci dă vina pe o bâțâială de felul celei a lui Nică din Humulești la ieșirea din scăldătoare, când s-a trezit gol pușcă și cu hainele luate.

Pentru că cetățeanul Crin Antonescu iubește toate vaccinurile și nu vrea să se supere nici cu Uniunea Europeană, nici cu America, nici cu coana Ursula îi propun câteva materiale despre Pfizer și Moderna. Vaccinul anti-covid nu e, de fapt, un vaccin, ci o găselniță.

https://www.youtube.com/watch?v=dvUa-wgPOJs

https://www.ft.com/content/216d2e3e-e0aa-11e1-b465-00144feab49a

https://johninengland.substack.com/p/batch-dependent-safety-of-pfizer

https://www.fiercepharma.com/pharma/pfizer-faces-employee-lawsuit-after-whistleblower-raises-flag-possible-bribery-china

Citesc pe contul de Facebook al domnului Marius Tucă (căutam poezii și am dat peste prostii) că Bill a dat drumul la Pirola. Să șie pi rola lor! Poate că ar fi fost mai bine să-și urmeze propriul sfat: “Șterge-mă din telefonul tău”. Dacă totuși se hotărăște să se lase de campanii cu mincinoși și să apuce mai degrabă de campanii agricole (Bill știe de ce, nu de alta dar îl roade Pirola la conștiința de plastic), mult mai aproape de veșnicie și de poezie, îi propun versurile celuilalt poet, ale celui mut ca o lebădă:

“Dar munții – unde-s? Munții,

pe cari să-i mut din cale cu credința mea?”.

Notă: Dacă cetățeanul Rafila tot nu aude vocea străzii ar fi bine să lase ministerul și să încerce niște terapii alternative.