Cum se vede de la Ankara ce se întâmplă în Israel?

Oamenii inteligenți evită conflictele, ceilalți le caută. Dacă în ultimii ani tensiunile se consumau în saloanele diplomatice, în ultimul an acestea își caută teatre de operațiuni unde să-și măsoare forțele armate. Avem conflicte pe continentul african, avem deja lângă noi un război cu Rusia care a intrat într-o ”normalitate” care nu mai trezește la fel de multe curiozități ca în perioada de început și teatrele de conflict nu se opresc aici. Avem zona din Caucaz. Mai avem Kosovo! La toate acestea mai contabilizăm bombardarea kurzilor de la granița Turciei și observăm că locul diplomaților este luat de ofițerii din armate. Cu cât acestea se întețesc și soluțiile de stingere a lor par îndepărtate.

Un conflict mocnit care ar fi trebuit să rămână așa este cel dintre Israel și palestinieni. Două națiuni care nu-și pot găsi modalitățile prin care să comunice, două popoare care au viziuni total diferite, două neamuri care se luptă să reziste și nu să conviețuiască. La toate acestea se adaugă lipsa de înțelegere a celor două culturi și religii cât și specialiști care să le ofere sfaturi prețioase decidenților politici.

Cum vede Turcia acest conflict?

Pentru Erdoğan, palestinienii merită să aibă un stat al lor. În ceea ce privește Hamas, pentru turci această organizație este considerată legitimă iar pentru Ankara o alianță între Hamas și Fatah ar fi soluția optimă.

Nu demult, pe 26 iulie 2023, la Ankara, președintele turc i-a primit pe președintele Administrației Autonome Palestiniene, Mahmoud Abbas cât și pe liderul Hamas, Ismail Haniye. Acesta a declarat printre altele: Turcia va continua să se opună oricărei acțiuni care ar putea dăuna sfințeniei și statutului moscheii Al-Aqsa din Ierusalimul de Est ocupat.

Legăturile dintre Turcia și Hamas au început (oficial?) în 2006 când o delegație Hamas a vizitat Ankara. În 2009 la summitul de la Davos, Erdoğan a devenit erou național pentru turci după ce l-a făcut pe Shimon Perez criminal: ”când vine vorba de ucidere, știi să ucizi foarte bine. Știu foarte bine cum ucizi și împuști copii pe plaje.” Când a aterizat la Istanbul, acesta a fost întâmpinat de zeci de mii de turci care l-au apreciat pe liderul turc pentru faptul că a luat atitudine.

Un eveniment care a consolidat legătura dintre Hamas și Turcia a fost cel din 31 mai 2010 când Turcia a trimis o navă, Mavi (albastru) Marmara cu ajutoare umanitare către Gaza. Mesajul era: ”Ruta noastră este Palestina, încărcătura noastră este libertate”. Statul Israel a oprit vasul și a deschis focul omorând 12 cetățeni turci. Acest eveniment a înghețat relațiile dintre Ankara și Tel Aviv.

După multe alte evenimente în proximitatea celor două state: primăvara arabă, ISIS, Siria, Iraq, Libia, etc., pe 9 martie 2022, președintele Israelului Isaac Herzog vine în vizită la Ankara. Din punctul de vedere al Israelului, normalizarea relațiilor cu Turcia este ca activitățile Hamas să înceteze. Vestea că Ankara a îndeplinit această condiție a apărut în presa internațională.

În acest moment, conform declarațiilor oficialilor nu există informații că Ankara a contactat Hamas ci doar că Ankara trebuie să devină mediator în acest conflict.

Această informație este întărită de către ambasadorul statului Israel la Ankara,  Irit Lillian care a declarat pe 8 octombrie: „Nu cred că Turcia are vreo relație cu Hamas. Turcia este o țară pașnică. Căutând pace, liniște și o mai bună înțelegere între puterile din regiune. De ce ar interveni ei în numele Hamas?”

Din cauza problemelor interne din Israel, premierul Benjamin Netanyahu și-a amânat vizita în Turcia. Acesta s-a întâlnit luna trecută la ONU cu președintele turc și au convenit ca premierul israelian să vină în Turcia în octombrie sau noiembrie. În pregătirea vizite s-a convenit ca la nivel ministerial să se găsească soluții de cooperare cu precădere în domeniul energiei.

Ieri, la inaugurarea unei biserici siriene creștine într-o zonă centrală din Istanbul, Mor Efrem (a nu se uita transformarea Sfintei Sofia în moschee), președintele turc a declarat: ”Cei care cunosc istoria Orientului Mijlociu văd acest fapt foarte clar. Problema Palestinei este la baza tuturor problemelor din regiunea noastră de astăzi. Dacă această problemă nu este rezolvată în mod echitabil, regiunea noastră va continua să tânjească după pace. Pacea permanentă poate veni în Orientul Mijlociu doar cu o soluție finală la problema Palestina-Israel”. Cu alte cuvinte, înființarea statului Palestina și recunoașterea sa ca atare de către comunitatea internațională.

Cu privire la acțiunea Hamas, Ahmet Davutoğlu, fost ministru de externe al lui Erdoğan cât și prim ministru, considerat de mulți, strategul diplomației de la Ankara a declarat: Susțin rezistența justificată a fraților noștri palestinieni, împotriva încălcării constante a sfințeniei și a identității islamice a Moscheei Al-Aqsa, a atacurilor în curs și a înființării de noi așezări în Israel. Terenuri ocupate, la fel ca ieri. O pace durabilă este posibilă dacă Israelul respectă locurile sfinte, în special Moscheea Al-Aqsa, nu obstrucționează un stat palestinian suveran, nu construiește noi așezări în zonele ocupate, respectă cele mai elementare drepturi ale palestinienilor și ridică toate embargourile din Gaza. Pentru a preveni consecințele și mai devastatoare ale unei posibile declarații de război a Israelului, Turcia ar trebui să cheme imediat Organizația pentru Cooperare Islamică pentru o întâlnire de urgență și să prezinte un plan de acțiune diplomatică pentru a asigura o încetare imediată a focului.

La Diyarbakır și în fața Consulatului de la Istanbul, au avut loc manifestații de susținere a Hamas. Susținerea Frăției Musulmane de către Erdoğan este cunoscută. Importanța acordată coeziunii islamice din punctul de vedere al ideologiei turcești este la fel de cunoscută iar „frații palestinienii” trebuie susținuți necondiționat.

Câteva declarații despre Al-Aqsa:

Cu voia  lui Allah, renașterea Sfintei Sofia, va fi  mesagerul  eliberării Al Aqsa! ( declarație făcută de Ali Erbaș la inaugurarea Sfintei Sofia din  24 iulie 2020 în prezența președintelui Erdoğan.) Musulmanii considerau că un domnitor nu era socotit Calif decât dacă avea sub stăpânire și Moscheea Sfântă (Mecca) și Moscheea de la Ierusalim (Al-Aqsa).

”Lipsa de pietate faţă de moscheea Al-Aqsa este linia noastră roşie. Palestinienii nu sunt singuri” (06.04.2023)

Continuăm să avem grijă de cauza palestiniană, care este rana sângerândă a lumii islamice, și să sprijinim frații și surorile noastre din Palestina cu toate mijloacele noastre”. (19.04.2022)

După ceea ce se întâmplă în Israel putem aprecia că viitorul relațiilor dintre Turcia și Israel depinde de cum evoluează conflictul. Cu privire la soluții, acestea se pot naște cu tact și fără a acționa în pripă. Multe dintre statele arabe s-au întărit din punct de vedere militar iar în contextul actual cu războiul dintre Ucraina și Rusia, petrolul este o carte în mâna statelor arabe care va complica și mai mult situația diplomatică la nivel global. Mai mult, în zona occidentală sunt mulți musulmani, de la oameni de afaceri la simpli emigranți sau muncitori.

Bâlbâielile diplomației americane coroborate cu dezvoltarea BRICS și cu înarmarea din ce in ce mai mare a statelor din Orientul Mijlociu ar trebui să dea de gândit SUA cât și europenilor. În căutarea unei alte ordini mondiale, conflictele înghețate ies la suprafață iar lipsa de comunicare între statele din Consiliul de Securitate ONU le oferă un teren propice pentru propria lor agendă. Când statele mici și mijlocii simt că nu mai există o ordine mondială prind curaj și își pun în aplicare propria agendă.

O avea și România o agendă?