La mulți ani, România! La mulți ani, români!

De ce nu se scrie și despre lumea mondenă de pe vremea lui Ceaușescu?

Avertisment
Din cînd în cînd am publicat și voi publica la rubrica Gîndurile lui Cristoiu însemnările mele din ultimii ani în legătură cu o carte citită, cu un subiect studiat, cu un film sau un serial, cu o emisiune tv sau cu o intervenție tv. E un fel de jurnal al gîndurilor mele, jurnal care, așa cum se vede și din rîndurile de mai jos, stă sub puterea momentului cînd am avut gîndul și a întîmplării care mi l-a provocat.

1. Aseară, l-am avut invitat în cadrul emisiunii La Taifas cu Ion Cristoiu, pe Cătălin Botezatu. Cunoscutul creator de modă e personajul central al cărții Monicăi Vlad, Cătălin Botezatu. Trei vieți. Primul volum poartă titlul Pedeapsa. În studio a fost prezentă și Monica Vlad.

Mai mult decît interesant dialogul de aseară, cu Cătălin Botezatu.
Ca urmare a unei întrebări despre relaţia sa cu Elena Ceauşescu, Cătălin Botezatu vorbeşte despre lumea modei dinainte de 1989. Deşi dezvăluirile sale sînt tari, menite a deschide perspective originale asupra unui domeniu străin opiniei publice atît pe vremea lui Ceauşescu, cît şi după, nici un ziar, nici un site nu le consemnează. Mă conving încă o dată că presa română nu traversează o criză economică, aşa cum se trăncăneşte pe toate canalele, ci o criză profesională. Hrăniţi cu banii cîrnăţarilor, obţinuţi din afaceri dubioase cu statul, presa băştinaşă s-a lenevit. Ce rost are – îşi şoptesc ziariştii – să mai alergi după ştiri, să stai veşnic la pîndă, cînd oricum banii vin din conturile patronilor?!

Aşadar, despre lumea modei din anii Ceauşescu, în emisiunea de aseară, s-au făcut următoarelor dezvăluiri:
1) Neştiute de românii de rînd, aveau loc la Apaca parade ale modei. Echipa de la Apaca, al cărei membru era şi Cătălin Botezatu, participa frecvent la concursuri internaţionale.
2) Puţine erau vizitele la înalt nivel care să nu aibă în Program o paradă a modei la Apaca.

Dacă veneau şi cei doi preşedinţi, în sală erau doar patru fotolii.
În cele mai multe cazuri, veneau însă doar doamnele.

Cătălin Botezatu deschide discuţia şi despre un alt subiect, totalmente străin istoricilor preocupaţi de comunism:
Lumea mondenă din anii Ceauşescu.

Da, şi în anii respectivi, exista în Bucureşti o lume mondenă, nu prea diferită de cea de azi. Era alcătuită din fii şi fiice de nomenclaturişti, actori, modişti, modiste, balerini. Se întîlneau prin anumite resturante, dar de regulă o făceau prin vilele discrete de la Snagov.

– Iată tema unei posibile cărţi! îi spun Monicăi Vlad, oaspete şi ea al emisiunii.
Nu cred însă că o ziaristă ar putea face faţă unui asemenea subiect. Cred mai degrabă că ar fi de competenţa unui istoric.
Care istoric?!

N.B. Ani mai tîrziu, un alt martor al vremii sale, instrumentistul Dan Herford mi-a vorbit, la un interviu acordat pentru Aleph News, de restaurantele lumii mondene din ceaușism: Athènee Palace și Doina, unde a cîntat el cu orchestra. Un nou argument că despre perioada comunistă ar trebui să scriem, acum la peste 3 decenii de la Răsturnarea din decembrie 1989, cu o detașare de istoric al antichității.
Păi cine să scrie?

2. N-a omorît audienţa emisiunea de aseară. Nici partea dedicată lui Călin Botezatu, nici partea cu Luarea Odessei. Îmi e tot mai limpede că La taifas e un eşec, dar nu-mi pot explica de ce. Poate pentru că telespectatorul refuză formula taifasului, format cum e la şcoala talk-show-urilor cu ba pe-a măti! Poate pentru că emisiunea pare ruptă de isteria actualităţii.
Mă rog!

Din dezbaterea despre Luarea Odessei, reţin intervenţia unei telespectatoare (pe care producătoarea uită s-o treacă pe burtieră) despre cum a fost ea, în 1956, într-o excursie la Odessa. Ghidul – rus, desigur – le-a arătat cu nedisimulată mîndrie catacombele din care ieşeau noaptea, pentru a lovi cotropitorul, legendarii partizani.

Cotropitorul însemna însă românul.
Chiar dacă n-o spun direct, în emisiune, pentru mine e un nou prilej să mă întreb cum arătam noi, românii Mareşalului Antonescu, în cărţile dedicate de ruşi Marelui Război pentru Apărarea Patriei.

3. Sînt pe cale să termin Convorbirile lui Liviu Vălenaş cu Gheorghe Barbul, secretar de Legaţie la Ministerul Afacerilor Străine al Mareşalului Antonescu, ieşite de sub tipar sub titlul:
Mareşalul Ion Antonescu şi frontul secret.
Capitolul Focşani-Nămoloasa-Galaţi, despre legendara linie de fortificaţii în care-şi punea Mareşalul atîtea speranţe, reproduce Harta acestei zone fortificate.

Am abia acum o imagine de ansamblu a zidului de apărare.
Sesizez că două dintre poziţiile fortificate cu cazemate pornesc din apropierea satului Găgeşti:
Una de la Jariştea pînă la Brăila, cealaltă de la Panciu, tot spre Brăila.

Dincolo de noul motiv de mîndrie orgolioasă că satul meu natal are şi el un loc în istorie, mă întreb, uimit:
Teoretic, în drumul de la Focşani la Găgeşti ar fi trebuit să traversez linia de fortificaţii.

Cum dracu’ de n-am văzut nici o cazemată?!
Ar trebui să-l sun pe cel cu monografia comunei Boloteşti ca să-l întreb cam pe unde ar fi o asemenea cazemată.
S-o vizitez şi eu!


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

3 comentarii pentru articolul „De ce nu se scrie și despre lumea mondenă de pe vremea lui Ceaușescu?”

  • Azi celebrul scriitor sovietic Vassili Grossman ( romanul Viata si destin, tradus si la noi), a fost corespondent de presa pe front. A scris si despre soldatii romani. Nu laudativ, dar nici cu ura.
    Nu atat de simpatici ca italienii, dar nici atat de rai ca nemtii.
    Iar la Odessa, in ciuda celor intamplate, ocupatia romana nu a lasat o amintire negativa.

  • E binevenita intotdeauana reamprospatarea memoriei.Aceasta fila a jurnalului imi confirma desi nu aveam nevoie,ca cine a fost „smecher” inainte de ’89, este mult mai mult acum: Botezatu aduce teste de saliva pentru scoli in valoare de multe milioane,

A apărut cartea „Decembrie 1989. Un talmeș-balmeș bine regizat”

După ani și ani de documentări, discuții cu unii dintre actorii implicați în evenimentele din decembrie, Ion Cristoiu a terminat de scris cartea „Decembrie 1989. Un talmeș-balmeș bine regizat”.
Apăsați aici pentru mai multe detalii
Invitații cristoiublog

Invitații cristoiublog

Invitații cristoiublog

Invitații cristoiublog

Invitații cristoiublog