De la Dan Deșliu la Robert Negoiță

Pe 22 decembrie 1989, printre cei care dau fuga la TVR ca să-l condamne pe Tiran (ce clișeu din cațavencismul de tip Caragiale!) se numără și Dumitru Popescu. Nu mai țin minte cum și-a motivat el datul buzna în instituția cucerită de Revoluționari. Teodor Brateș notează în volumul unu al cărții Trilogia Revoluției Române în direct că Dumitru Popescu n-a fost lăsat să vorbească de el, Teodor Brateș, și că a venit imediat un episod ciudat:

„La puțin timp după episodul Dumitru Popescu, m-a sunat la telefon Dan Deșliu. Mi-a spus textual: «Am aflat că Adrian Păunescu vine să vorbească – și el – din Studioul 4. Dacă-l bagi în emisie, te belim, te scalpăm!» N-a fost cazul, deoarece Adrian Păunescu n-a apărut (atunci) în Studioul 5. Cam atît despre interdicții. În rest, numai cine n-a dorit n-a vorbit din Studioul 4.”

Dan Deșliu nu va rămîne în istoria literaturii române nici măcar cu un vers. N-avea pic de talent în anii proletcultismului. Alții, care au scris și publicat năzbîtiile comandate de semidocții de la Partid, mai aveau talent. Dan Deșliu, totalmente fără har, a devenit cel mai bine plătit autor al anilor staliniști. E autorul celor mai comice texte literare din vremea respectivă: Minerii din Maramureș, Lazăr de la Rusca, Cîntec pentru Tovarășul Plan.

Iată-l pe lista Premiilor de Stat pe 1949, anunţate în 11 martie 1951:

„Clasa I-a: M. Sadoveanu, «Mitea Cocor», A. Toma, «Cîntul vieţii» (1894-1949); clasa a II-a: Asztalos Istvan «Vîntul nu se stîrneşte din senin», Petru Dumitriu, «Nopţile din iunie» (nuvelă), D. Deşliu, «Lazăr de la Rusca» (poem), M. Banuş, «Ziua cea mare» (piesă de teatru), Camil Petrescu, «Bălcescu» (piesă de teatru).

Premiile pe 1950 şi 1951 anunţate în 25 noiembrie 1952: Proză: clasa I-a: Petru Dumitriu, «Drum fără pulbere»; clasa a II-a: Al. Jar, «Sfîrşitul jalbelor», Kovacs Gyorgy, «Cu ghiarele şi cu dinţii», E. Camilar, «Temelia», V. Em. Galan, «Zorii robilor», I. Călugăru, «Oţel şi pîine»; clasa a III-a: Horvath Istvan, «Brazdă peste haturi», Nicolae Jianu, «Cumpăna luminilor»; Poezie: clasa I-a: Dan Deşliu pentru volumul «În numele vieţii» şi poemul «Minerii din Maramureş», M. Beniuc pentru poeziile publicate în 1950 şi 1951.”

Sumele primite pentru premii erau uriașe prin raportare la cîștigul marii majorități a populației, mai ales că multe texte, precum cele semnate de Dan Deșliu, nu presupuneau un minim efort. Scriam în Istoria literaturii române proletcultiste:

„Pentru a înţelege efectul stimulator al noilor măsuri să mai precizăm că sumele de bani pentru Premiile Academiei şi, începînd cu 1950, Premiile de Stat, erau considerabile faţă de veniturile altor categorii ale populaţiei. În timp ce salariul mediu al unui muncitor era în 1949 de aproximativ 5500 lei lunar (la valoarea de atunci a leului), cel mai mare salariu din mediul muncitoresc (grupa I, categoria a 8-a, grupa celor mai dificile sectoare, siderurgie, minerit şi cea mai înaltă categorie de calificare) era de 9.776 lei lunar, Premiul Academiei era de 200.000 lei, iar Premiul de Stat, conform Decretului de instituire al Premiului M.A.N. nr. 447 din 23 decembrie 1949, publicat în Buletinul Oficial al R.P.R., an I, nr. 84 din 29 decembrie 1949, de 500.000 lei pentru clasa I şi 200.000 lei pentru clasa a II-a. Şi alte premii de mai mică importanţă prevedeau sume de bani însemnate la acel moment. Premiul I la concursul anunţat de Ministerul Artelor şi Informaţiilor în 20 aprilie 1949, concurs adresat cu precădere debutanţilor, era de 50.000 lei pentru o nuvelă premiată şi de 30.000 lei pentru o poezie premiată, de 5 ori şi respectiv 3 ori salariul unui miner.”

Citez din Istoria literaturii române proletcultiste despre cultul de care se bucura Dan Deșliu:

„Cauza unei astfel de întîmplări constă în identificarea exagerată a operei lui Dan Deşliu cu realismul socialist, monopolul principialităţii în creaţia literar-artistică. Sub acest semn, orice efort de a analiza critic poezia lui Dan Deşliu e etichetată politic. Posibila punere la îndoială a valorii lui Dan Deşliu e astfel demascată de Mihai Novicov în studiul «În numele vieţii», Viaţa românească nr. 1, ianuarie 1950:

«Opera lui Dan Deşliu este o poziţie înaintată în dezvoltarea poeziei noastre tocmai prin aceea că – inspirîndu-se bogat din viaţa, lupta şi munca poporului – reuşeşte să fie în mare măsură purtătoarea celor mai caracteristice calităţi şi tendinţe ale poeziei noi, legată de lupta cea mare a poporului. Iar acei care-i contestă calităţile, dovedesc – fie că-şi dau sau nu seama – că se aşază pe aceeaşi poziţie cu duşmanii acestei poezii noi, revoluţionare»”.

Așadar, în istoria literaturii române și chiar a României moderne, Dan Deșliu întruchipează tipul scriitorului colaboraționist fără pic de talent. Prin urmare dacă Mihail Sadoveanu, A. E. Bakonski, Eugen Jebeleanu mai au cît de cît justificarea în talent a producțiilor lor proletculstiste, Dan Deșliu e pur și simplu un versificator de duzină, ba chiar uneori nici măcar un versificator.

De ce-și permite să sune la TVR după plecarea lui Ceaușescu sinonimă cu prăbușirea comunismului pentru a-i amenința pe redactori că le face și drege dacă-l lasă pe Adrian Păunescu? Adrian Păunescu a avut momente în care l-a cîntat pe Nicolae Ceaușescu. Da, dar nu numai că aceste momente au fost ale unui poet de mare talent, dar în rest opera sa strict literară justifica trecerea cu vederea a rătăcirilor. Judecînd după ceea ce a fost în anii cumpliți ai stalinismului – un poet fără pic de talent, dar de care era interzis să te atingi – ar fi fost normal ca Dan Deșliu s-o ia la fugă și să se ascundă într-o gaură de șobolan numai la vestea că s-a prăbușit comunismul. El nu numai că nu se ascunde, dar mai mult își permite și să amenințe pe cei de la TVR

De ce?
În ultimii ani ai domniei lui Nicolae Ceaușescu, din multe motive, între care se numără și faptul că nu mai avea privilegiile din anii proletcultismului, pentru că pe scena literară apăruseră talente precum Nichita Stănescu, Ion Alexandru, Ion Gheorghe, Dan Deșliu devine dizident. Trimite scrisori la Europa liberă, publică poezii prin reviste precum Agora lui Dorin Tudoran. Stalinistul Dan Deșliu ajunge peste noapte anticeaușist. Pe măsură ce relațiile dintre regim și grupul de scriitori condus de Nicolae Manolescu, văzut drept dizident se înrăutățește, Dan Deșliu devine pentru aceștia un scriitor anticomunist, un model de verticalitate, de intelectual de tip european. Nici un cuvînt despre sinistra vedetă a anilor 50 dată de partid drept exemplu de felul în care trebuie să scrie poeții vieții noi.

De ce mi-am amintit de Dan Deșliu și de efortul diabolic de spălare a trecutului său cumplit de către presa dizidentă în anii Ceaușescu?
Pentru că asist în ultima vreme la uriașul, incredibilul efort al Diviziei Presă a SRI, în frunte cu DigiTv, de a face din Robert Negoiță un fel de Nicolae Bălcescu al Bucureștiului condus de Gabriela Firea. Robert Negoiță a fost pînă nu demult pentru presa TeFeListă întruchiparea baronului local PSD-ist. S-au scris camionete de articole despre afacerile lui Robert Negoiță, despre firmele căpușă prin care a spoliat bugetul sectorului 3, despre gudurările sale pe lîngă Liviu Dragnea dintr-o anumită perioadă. Robert Negoiță a devenit dizident în PSD. La început împotriva lui Liviu Dragnea. Apoi împotriva conducerii actuale a partidului. Ba mai mult el a început să înjure PSD mai ceva ca un USR-ist de pe vremea lui Cosette Chichirău. Presa TeFeListă și Divizia Presă au început să-l ridice în slăvi. Trecutul de baron local a fost dat uitării. Mai nou Robert Negoiță a anunțat că n-o mai sprijină pe Gabriela Firea, deoarece primarul Capitalei e PSD-istă, iar el consideră PSD o mare nenorocire pentru România. Îl sprijină pe USR-istul Nicușor Dan, deoarece el a fost dintotdeauna un admirator al Dreptei. Că Robert Negoiță a devenit din PSD-ist de lungă carieră un fan al PNL și USR e mai de înțeles. În definitiv, aviatorismul e o realitate de esență a politicii românești din totdeauna. Dar că pentru presa de Dreapta el a devenit întruchiparea politicianului european, ars de idealul statului de drept, un erou al luptei pentru înnoirea clasei politice, asta e mai greu de înțeles. Pentru cei care nu știu ca mine năpîrlirea lui Dan Deșliu.


Clarificare

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe blog, precum și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

12 comentarii pentru articolul „De la Dan Deșliu la Robert Negoiță”

  • In afara de spatii verzi, panselute si borduri, zero. Parcul Titan este amenajat anual. A ajuns in situatia in care peste 60% este beton si asfalt. Pe Camil Ressu sunt doua randuri de borduri suprapuse, vopsite de doua ori pe an in rosu. Probabil ca acum vor vi vopsite galben. Toate blocurile din cartier au fost incatusatecu grilaje metalice. Poate va incerca cineva sa calculeze cate zeci de milioane de euro au costat doar aceste garduri. Oricum nu astept acest lucru de la DNA.

  • -nu stia dan deshliu ce porcarele scrie,nu avea constiinta gunoaielor pe care le debita?
    ba da!

    -nu au constiinta minciunii,crimei pe care o fac prelipeanu,arafatu,musta,tararu,ctp,mirel curea (“bine ca au inchis cimitirele-romanii ar fi facut ciolhanuri,s-ar fi infectat la pomama!”),etc,etc,etc?
    ba da,ei sunt constienti dar nu au nicio povara pe suflet!

    -ei sunt deja satane impielitzate,buni de distrus!
    blesteme lor,blesteme familiilor lor!

  • ‘invatamantul online’

    viitorul e online.
    invatamantul clasic a expirat, trebuie aruncat la gunoi. asemenea oricarui alt produs expirat.

    a fi destept e un soare care apune. a fi inteligent e soarele care rasare.
    a fi destept, dar om, inseamna sa fii perdant, Inteligenta Artificiala e mai desteapta decit orice om.
    a fi inteligent inseamna a darui, asta spre fundamentala diferenta.

    invatamantul online este despre cum Inteligentei Artificiale i se pun Haturi. este despre cum poate fi calarita Inteligenta Artificiala.

    invatamantul online e un pas imposibil de negociat, catre…lipsa invatamantului. pentru ca ‘a fi destept’ se desavarseste in ceva artificial, in fapt in Inteligenta Artificiala, iar a fi inteligent se desavarseste in a fi Inteligent, Inteligenti fiind exclusiv genialii.

    ‘noua definitie’ a invatamantului, care e in fapt definitia ‘invatamantului online’ poate fi generata exclusiv de catre cei care poarta in ei insisi ‘noua definitie a vremurilor’.
    e lipsit de logica sa ceri unor expirati (in ale invatamantului) sa-i genereze un nivel superior de exprimare, invatamantului.

    de fiecare data cind un nou ‘termen fibonacci’ se exprima, spre ex pe vremurile astea, toate definitiile care apartineau ‘termenului fibonacci’ anterior…expira. la vremuri noi, definitii noi.
    online-ul, in invatamant, e urmatorul nivel, superior, de dezvoltare ( in stil fibonacci )

    daca stai pe vechea si expirata definitie a invatamantului si privesti spre ‘invatamantul online’….ceea ce vezi e expirat, deasemenea.
    ‘invatamantul online’ trebuie privit prin ‘ochelarii vremurilor’, prin ‘ochelari’ care sint compatibili cu ‘termenul fibonacci’ curent, care in fapt devine si temelie a vremurilor.

    tot asa cum definitia sistemului de invatamant se innoieste fundamental, se vor innoi si celelalte definitii, ale celorlalte sisteme sociale, toate definitiile, noile, tinzind sa aiba acelasi numitor comun ( care e Inteligenta Artificiala, adica ‘vedeta vremurilor )

    Omul.
    intr o parte Natura, in ailalta Civilizatia.
    invatamantul, in acest mileniu, devine o poveste despre ‘dinamica Naturii’ si ‘dinamica Civilizatiei’.

    Civilizatia isi schimba pielea, o noua lume se naste, iar…durerile facerii sint pe masura. ( aceasta fiind ‘desavarsirea ).
    Toti cei definiti pe masura vremurilor vor redefini definitiile lumii mari. Cei care au prin buzunare talantii Naturii, ii vor folosi, iar cei care ii au pe cei ai Civilizatiei ii vor folosi. Talantii Naturii si cei ai Civilizatiei sint fetele aceleiasi Monede. Privind Moneda, privesti Pacea.

  • Daca se suceste si schimba tabara, il fac astia erou si pe celalalt analfabet, cu “almanahe”!!!
    In fapt nici nu stiu ce tabara mai schimba astia, poate de la o fractiune la alta din SECU.

  • Gabriela Firea despre Robert Negoita:
    „Să ne ferească Dumnezeu de oamenii care sunt în stare să calce pe cadavre, pe orice sentiment, pentru propriile ambiții…
    Cei care sunt obișnuiți să-și vândă și familia, și prietenii, sunt mierosi când au nevoie de ține și cruzi când nu le mai servești noului interes! Fugiți de oamenii lingușitori care va trădează, zâmbind de satisfacție”

  • Maestre, vă invit să luați metroul și să coborâți la N. Grigorescu sau Titan. Deci vă invit la o plimbare prin inima sectorului 3 și o să vedeți cu ochii dvs. cât de bine arată, și cât de bine e ingrijit.
    Nici nu se compară cu centrul unde locuiți.
    Atunci o să înțelegeți de ce Negoiță are 70%.
    Chiar și cartierele vechi între Splai și Calea Călărași care sunt tot în sectorul 3 arată îngrijite.
    În plus că cetățenii sunt mulțumiți că nu s-au introdus taxe noi, cum este taxa de habitat va în sect. 2, din contră, s-a scos taxa ptr. gunoi.
    Concluzie, nu cred că Negoiță este ținut în brațe de dreapta, pur și simplu își dau seama că nu-l pot învinge la vot.

    • Oricat de bun de primar ar fi fost, nu ar fi ajuns primar fara PSD. Daca PSD -istii din consiliul local nu l-ar fi sprijinit ar fi facut ceva? Nimeni nu este singur pe lumea asta, oricat de vedeta ar fi…

      • Corect, Ștefi!

      • Nu este adevărat! În toate sectoarele sunt primari PSD și consilieri PSD. De ce nu este peste tot la fel?
        Dacă mergi cu mașina pe bd. N. Grigorescu cum treci în bd. Chișinău, care este în sect. 2, se vede imediat diferența. Blocurile arată ca după bombardament, este mizerie peste tot.
        Deci eu cred că omul sființește locul. Nu știu ce hram poartă Negoiță dar la gospodărirea unei primării chiar se pricepe.

    • Adriano, e discutabil…si pe Mazare il iubeau aia din Mamaia ca a ridicat statiunea. Din nefericire avem de ales, nu intre unul bun si unul rau, ci intre un rau mai mare si unul mai mic.
      Pe raul mai mic din Constanta, care lua spagi, dar mai si facea cate ceva, l-au bagat la puscarie. Vazuta din avion, pare o decizie corecta, cei care snt insa direct afectati, sunt de alta parere!

  • Fiecare epoca istorica a avut favoritii si parazitii ei. Dvs vedeti mai bine ce este in Bucuresti; din nefericire asa e in toata tara si in absolut toate institutiile statului unde cu drag si spor se cultiva si se dezvolta cu precadere nepotismul.

  • Parcursul luminos european se va construi pe aceste conserve intoarse la cheita!
    Totul pentru Front!Totul pentru Victorie!
    Traiasca Partidul Neosecuritatii Nationale!