Dispariția statuii de prim-ministru

Au scăpat ceva președinți de pușcărie (deși faptele de corupție nu se prescriu pe scara mea de valori) de pe vremea primei mele studenții, când am avut multe de învățat de la profesori, acum, la vremea celei de-a doua studenții, mă văd obligată să-i mai învăț eu câte ceva despre fizică, matematică, biologie și respectul pentru limba maternă. Ca orice student provenit dintr-o familie de clasă muncitoare și nu de elite politice și intelectuale, chiar și de provincie, rămâneam deseori fără bani și atunci călătoream cu nașul. Într-o primăvară, o lipsă socialistă de prinț mi-a făcut rost de o pereche de pantofi amanetați de cine știe ce Cenușăreasă la Consignația. Pantofii erau cu un număr prea strâmți, drept pentru care mi s-a umflat un picior. Așa am plecat cu trenul. Pe la Mizil s-a urcat nașul. M-a dat jos la Buzău pentru că oricum evitasem să negociez Râmnicu Sărat sau Focșani. Propusesem Verești, dar nașul nu fusese impresionat de cei 5 lei donați de un călător cu buletin. În gara din Buzău toată lumea stătea pe jos, într-o sărăcie din care nimeni nu avea ce fura. Înainte de a trece la comparația cu Beijing vreau să menționez că am o mare admirație pentru Nehoiu.

Domnul Ciolacu s-a dus la coviltire. Fără porc, fără țuică, numai un pic amețit de propriile origini sănătoase. Acum, mă gândesc eu, dacă romii i-au tras șinele de sub picioare, cu cine mai votează acarul Păun? Marea slăbiciune a domnului Marcel e că atunci când primește câte o comandă de la doamna Ursula se pierde cu firea, îl iau căldurile și scapă câte o lacrimă pe obrazul pe care i-l bate domnul Ciucă, când crede că nu-l vede nimeni. De unde să știe doamna Ursula ce-i aia slană, ce-i aia țuică de prună, ce-i ăla basamac, când în Vest au fost trecuți în dietă burger-ul american, kebab-ul arăbesc și noodle-șii chinezești. Chinezii oferă gratis și bilete de papagal. Am descoperit de curând un restaurant portughez, când aproape că uitasem ce gust mai are mâncarea fără tone de piper și de ardei iute. Până și mâncarea chinezească a fost condimentată în exces, pentru unii cărora viciile le-au mutilat gustul. Excesul de condimente e folosit și pentru a ascunde calitatea foarte proastă a ingredientelor. Toți cei care au vizitat Occidentul sau trăiesc în Occident, dar sunt veniți din estul Europei, au remarcat calitatea foarte proastă a mâncării. În capitalismul bogaților și al câinilor cu mâncare de tip designer, populația a fost hrănită cu mâncare de calici. Ca să le placă partenerilor strategici, domnul Ciolacu s-a făcut traficant de grâu ucrainean, contrafăcut, așa după cum altă dată precursori de-ai dumnealui vindeau țigarete, ca pe Covaci.

În timp ce pe marea majoritate a românilor nu i-a scos din casă nici măcar atacul la slană și răchie, în Occident afumarea kebab-ul a scos plătitorii de cash pe străzi. Nu am văzut femei cu văluri pe față, ci amazoane amatoare de fond de ten și gene false. Se cere oprirea focului, predicatorii de Coran omițând însă faptul că hamașii au fost cei care au scăpărat primii chibriturile și au ars de vii evrei nevinovați. Evreii, fiind proprietari de brichete, au cumpărat ce mai rămăsese din formulă direct de la Prometeu. În Gaza nu e niciun război sfânt, nu există război sfânt, crima nu face parte din trecerea la cele sfinte.

Am citit pe platforma Ziua că liderul cecen Ramzan Kadîrov l-a numit pe fiu-său șeful serviciului de securitate, la doar 15 ani. Ca să înțelegeți cum gândesc hamașii și ramzanii, o să vă povestesc nu din 1001 de nopți ale minții, ci din nealterată realitate. Domnul H. este un tânăr musulman în vârstă de 21-22 de ani. Este a doua generație din familia sa cu pașaport britanic. Tăticul i-a găsit serviciu. Nu se omoară cu munca, de fapt umple orele cu plictiseală și nu înțelege cuvântul responsabilitate. E simpatic, glumeț, dar nu manifestă grijă pentru proprietatea sau munca altora. E bine văzut la moschee, a fost promovat tutor pentru musulmanii mai tineri, de 15-19 ani. Știe citate din Coran, dar înțelege numai ce i s-a explicat de către alți tutori care, ca și dumnealui, nu s-au atins de cărți. A fost și student la Universitate, timp de un an, dar s-a plictisit să stea în bancă și să ia notițe. Vrea să facă bani. Anul acesta s-a însurat. Nu mai merge la școală pentru că e bărbat însurat, are altă treabă. Vrea să-și deschidă propria afacere, comunitatea musulmană îi va da câte like-uri are nevoie. Dacă nu ar merge la moschee, habar nu ar avea că s-a născut. Dacă nu ar exista războaie, nici Kadîrov nu ar ști că s-a născut. O domnișoară studentă cu identitatea fluidizată de admirația de pe Facebook le-a mărturisit colegilor că nu a cerut să se nască. În realitate, bunul simț se răscula la ce putea s-o ducă mintea.

Deși Proconsul le-a spus că de la ruși vine ploaia, fata și implicit cerul, moldovenilor li s-a cerut să nu accepte rețete de la Doctor Jivago, ci să arunce oase de ros Pe aripile vântului. Ce s-a întâmplat în Republica Moldova, la vedere, s-a întâmplat și la ultimele alegeri din America, pe ascuns. Miliardarii americani și de pretutindeni au devenit atât de jalnici încât a ajuns Adevărul să râdă de ei. Și acasă, și în deplasare.

Am să înlocuiesc lala-land-ul userist al fetelor de la Căpâlna cu o poveste cu Stephen Fry, un britanic inteligent, deloc sărac și care de-a lungul timpului i-a tot făcut reproșuri lui Dumnezeu. E homosexual, dar i-a arătat cu degetul pe pedofili, deși s-a însurat cu un domnișor abia ieșit din adolescență pe când pe el îl păștea pensionarea. Dar ce-a spus domnul Fry de nici filosofia nu poate explica? Că îi înțelege pe d-alde Branson, Bezos, Musk că încearcă să fugă în spațiu, pentru că Pământul e condamnat. Păi cine l-a condamnat la ce se vede azi dacă nu tocmai nesațul miliardarilor de care vorbește, strategia fraților dumnealui masoni, grupurile criminale cu capitală de Davos? Ei însă consideră că nu usturoi au mâncat, poate să fi încercat cu rahat.

Vreme trece, vreme vine …