Marcel Ciolacu: De astăzi, dansul în doi s-a terminat! Decizia ca PSD și PNL să meargă cu propriii candidați la Primăria Capitalei a fost dificilă, dar este soluția corectă
Document. Ce s-a ales din tot entuziasmul de acum 31 de ani
Acum 31 de ani, la nici două săptămâni de la revoluție, alături de colegii de la Institutul de Arte și studenți „grupurile de acțiune” din câteva universități tipăream și împărțeam manifeste anti-ciuma roșie și anti securitate în marile uzine din București. A fost prima inițiativă de lustrație din România, apărută cu două luni înainte de cea marea „proclamație de la Timișoara”.
Primele manifeste au fost bătute la mașină și apoi copiate pe toată hârtia care exista în secretariat. Când am epuizat hârtia, textul manifestului a fost cules cu litere mobile și imprimat pe mașina de tipar înalt din subsolul facultății.
Mamă ce vremuri am trăit și ce sânge în instalație aveam la 21 de ani. Am scris istorie, chiar dacă nu o știe nimeni!
Mă uit la marii revoluționari de azi și văd doar niște inși susținuți de serviciile secrete sau din exterior. Am început bine și terminăm prost, cu justiția acaparată de servicii și controlată politic, cu toate instituțiile politizate și multe alte mizerii la care nu ne-a fi gândit nici morți la începutul lui 1990.
PS: Singura copie care mi-a rămas, este un exemplar xerografiat… (Text și foto: Titi Amzar)
Comentarii
Invitații cristoiublog
Lasă un răspuns