După mai bine de 100 de ani, Ungaria are port maritim

În luna iulie a anului 2019, Péter Szijjártó, ministrul afacerilor externe și al comerțului, a anunțat că Ungaria își va achiziționa propriul port maritim pentru a încuraja exporturile maghiare să se desfășoare în propriul port maritim de perspectivă al țării. Acest lucru înseamnă că Ungaria va avea din nou un port maritim după mai bine de 100 de ani. Potrivit Index, în 2019, existau două posibile locații pentru port.

La început, guvernul a vrut să achiziționeze un port în Koper, Slovenia, dar din cauza înrăutățirii relațiilor politice și a opiniilor diferite ale celor două țări, Ungaria a ajuns să planifice o altă locație. Acesta este momentul în care au decis să reimagineze ideea și au început să negocieze cu italianul Matteo Salvini. Relațiile Ungariei s-au consolidat cu ministrul de interne de atunci datorită viziunilor similare asupra lumii. Péter Szijjártó și ministrul italian de interne au anunțat, într-o conferință de presă în 2019, că au semnat contractul și că Ungaria a reușit să achiziționeze un port de 300 de metri lungime și 32 de hectare de teren pentru suma oficială de 31 de milioane de euro, în cadrul unui contract de concesiune pe 60 de ani, la Trieste. Index a mai scris că, de mult timp, nu s-a înregistrat niciun progres, deoarece anumite condiții pentru încheierea contractului și efectuarea vânzării nu au fost pe deplin îndeplinite. Cel mai recent și, probabil, cel mai important pas în acest proces a fost făcut la data de 17 decembrie 2020. Știm acest lucru deoarece Péter Szijjártó, ministrul afacerilor externe, a confirmat pentru Hvg informația potrivit căreia, la 17 decembrie, Aquila, compania italiană care deține concesiunea, a intrat în proprietatea deplină a Portului maghiar Adria, pe care guvernul l-a înființat doar pentru acest proiect portuar. Acest moment a încheiat o perioadă de 100 de ani de la Tratatul de la Trianon, timp în care Ungaria nu a avut un port maritim. Dar, există o piedică. Deși portul se află acum în proprietatea Ungariei, ca parte a unui contract de concesiune, portul nu poate efectua încă niciun trafic naval. Pentru ca portul să poată primi nave și încărcătura acestora, zona trebuie mai întâi să fie reabilitată și trebuie să se desfășoare o procedură de protecție a patrimoniului, care poate dura până la un an. În plus, guvernul ungar plănuiește investiții în dezvoltarea infrastructurii din zonă în valoare de încă 100 de milioane de euro.

Guvernul se așteaptă ca diverse corporații și întreprinderi maghiare să își desfășoare activitatea de transport maritim din portul din Trieste, ceea ce ar contribui la facilitarea accesului pe piețele din Africa și Orientul Mijlociu. Traficul de mărfuri preconizat este de 2 milioane de tone în fiecare an, ceea ce înseamnă aproximativ 78 000 de containere. După efectuarea achiziției, Ministerul Afacerilor Externe a majorat fondul Adria Port Zrt. de la 1,8 milioane de euro la 16,8 milioane de euro. De altfel, Adria Port Zrt. are doar patru angajați înregistrați, inclusiv directorul executiv, al cărui salariu a fost majorat de la 1,5 milioane HUF (4 100 de euro) la 1,9 milioane HUF (5 200 de euro). Ungaria poate, noi nu. Oare de ce? Deși știm cu toții răspunsul deja.