EXCLUSIV. România, ca „șefă de proiect”, a dat circa 650000 euro pentru colectarea și ambalarea deșeurilor din Moldova, iar NATO a gestionat banii

„Proasta cu bani a Europei”, România, cheltuie 650000 euro pentru curățarea Moldovei de deșeuri pesticide, dar banii din afacere merg spre Grupul francez Veolia, care distruge deșeurile în Polonia: la capătul celălalt al lanțului, Combinatul Rustavi Azot din Georgia, gestionat de un Fond de Investiții al Uniunii Europene va trimite Moldovei alte pesticide.

Pe 29 mai 2020, cu două luni înainte de explozia depozitului de îngrășăminte chimice care a distrus un sfert din capitala libaneză Beirut, Ministerul Afacerilor Externe (ministru Bogdan Aurescu, zis „Trabuc”), confirma pentru cristoiublog.ro că România s-a ocupat de distrugerea deșeurilor de pesticide și a substanțelor chimice periculoase din Republica Moldova. A fost vorba de un proiect derulat cu NATO (2006-2018), care a demarat după aderarea României la Alianța Nord-Atlantică (martie 2004).

„Proasta cu bani a Europei”, România

… ca „șefă de proiect”, a dat cca 650000 euro pentru colectarea și ambalarea deșeurilor, iar NATO a gestionat banii și a ales să nu le neutralizeze în România, ci la cca 800 km distanță, în Polonia: eventual, la o fabrică operată prin Grupul francez Veolia. Oricum, în urma miilor de tone de deșeuri din Republica Moldova (colectate inclusiv prin truda actualului ministru Aurescu), vor veni alte cantități de îngrășăminte (și implicit alte deșeuri) dinspre combinatul Rustavi Azot (Georgia), care alimentează azi țări riverane ale Mării Negre precum România și care trimite îngrășăminte chimice și Republicii Moldova: cristoiublog.ro a dezvăluit că Rustavi Azot (Georgia), unde proprietar este un Fond de investiții al Uniunii Europene (European Long-Term Investors Association- ELTI), este combinatul care a produs și îngrășămintele chimice explodate la Beirut. UE este principalul partener economic al Georgiei, iar schimburile de produse chimice de la Rustavi Azot  reprezintă eventual  un punct de sprijin pentru acest parteneriat.

Așadar și prin urmare

… de ce pesticidele colectate și stocate în Moldova și zona Autonomă Găgăuzia nu au fost distruse „peste gard”, în România și au fost în schimb transportate tocmai în Polonia? România deținea capacitatea de a neutraliza deșeurile de pesticide și substanțele periculoase și nici nu se afla la sute de kilometri distanță: potrivit informațiilor noastre, unitatea care s-a ocupat de distrugerea deșeurilor aduse din Republica Moldova pe bani românești-europeni este Sarpi Dabrowa Gornicza Sp. z o. o., activă din 2005, când a fost preluată de Concernul francez  Veolia Environnement, prin SARP Industries SA.

Pe banii donatorului principal

… care a fost România și prin agitația MAE Român (s-a remarcat aici „multiculturalistul” Bogdan Aurescu), un Grup economic francez câștiga în cadrul unui lanț trofic cizelat pe conceptul de „coeziune europeană”: eventual, e un concept „al vitezelor diferite”, între membrii UE din Vestul și Estul Europei,  care punea din nou la muncă fata-bună-la-toate numită România, în timp ce națiunile bogate se ocupau să numere profitul: circuitul în natură al îngrășămintelor chimice în Europa poate începe azi cu un combinat al Uniunii Europene în Georgia (pe „producție de îngrășăminte chimice”) și se finalizează cu un combinat în Polonia operat prin multinaționala franceză Veolia (pe „neutralizare deșeuri îngrășăminte chimice și substanțe periculoase”): țări ca România sunt bune, eventual, doar să plătească, în prezența solemnă a unor „multiculturaliști” din România.

Bogdan Aurescu

… a fost un cunoscător dar și un zelos al proiectului din Moldova, iar cristoiublog.ro a dezvăluit că, în iunie 2015, pe vremea când era ministru în guvernul lui Victor Ponta, a făcut o vizită în Autonomia Găgăuză din Moldova (cu capitala la Comrat), în cadrul căreia a fost evaluat și sprijinul acordat de diplomații români la Chișinău exportului de deșeuri pesticide către Polonia.

cristoiublog.ro a întrebat 

… în 19 mai 2020 dacă Ministerul Afacerilor Externe a sprijinit la acel moment și o variantă alternativă pentru proiect (a neutralizării deșeurilor de îngrășăminte chimice și substanțe periculoase în România), având în vedere că existau posibilități tehnice locale pentru operațiune și că s-ar fi redus o serie întreagă de categorii de cheltuieli (ex. transportul deșeurilor). Nicăieri în răspunsul Afacerilor Externe nu se face vreo referire la lipsa posibilităților tehnice de neutralizare în România. În schimb, se menționează beneficiile (nota bene, reale – n.n.) de aer curat pentru comunitățile din Moldova, dar și faptul că nu România, ci un organism NATO „a supervizat inclusiv licitația prin care a fost selectată firma care a asigurat distrugerea substanțelor periculoase.” 

Unitatea Grupului francez Veolia a fost selectată

… așadar, de o Agenție NATO pentru suport și implementare a proiectelor. Aceasta a fost scena din față. În spatele cortinei, ca un neobosit al proiectului ce a fost, Bogdan Aurescu știe că au existat politicieni occidentali care au avut un cuvânt de spus și în aderarea rapidă a României la NATO, dar și în afacerile multinaționalei Veolia Environnement: diplomatul german în retragere Joachim Bitterlich, un cunoscut al lui Aurescu, este unul dintre exemple.

Republica Moldova lansase programul Trust Fund cu NATO

… în 2006, având România și Belgia ca state-lider: ”proasta cu bani a Europei”, România, contribuia la colectarea, ambalarea și transportul pentru neutralizare a cca 3250 de tone pesticide, în 19 depozite regionale. Aceasta în condițiile în care, în 2011, NATO estima (eronat) cantitatea totală de deșeuri de pesticide la cca 11000 de tone. Ulterior, NATO a trecut la ”verificarea de laborator”, ca etapă a doua a proiectului, terminată după 2010. În etapa a treia (undeva între 2013 și 2018), România a cheltuit 450000 euro dintr-un cost total de proiect de cca 2.2 milioane euro, sub supervizarea agenției NATO Support Agency (NSPA) ca să expedieze deșeurile colectate din localități ale Moldovei și Autonomiei Găgăuze spre Polonia. Cheltuielile totale ale României se situează, potrivit MAE, la nivelul sumei de 650000 euro.

Redăm în continuare textul integral

…al răspunsului Ministerului Afacerilor Externe, MAE pentru cristoiublog.ro:

„Referitor la solicitarea dumneavoastră, vă comunicăm următoarele:
România a îndeplinit rolul de coordonator (lead nation) pentru Fondul Voluntar NATO de asistență pentru distrugerea pesticidelor și substanțelor chimice periculoase din Republica Moldova. Proiectul a fost derulat între NATO și Republica Moldova, în cadrul Parteneriatului pentru Pace, și a avut rezultate pozitive cuantificabile și foarte importante pentru viața și sănătatea cetățenilor Republicii Moldova. Astăzi, peste 900.000 de cetățeni ai Republicii Moldova locuiesc în regiunile care au fost decontaminate prin intermediul operațiunilor realizate în cadrul acestui proiect, pe parcursul mai multor ani.
Prin lansarea și derularea acestui proiect, Alianța Nord-Atlantică a oferit un sprijin concret și substanțial autorităților Republicii Moldova, spre beneficiul direct al cetățenilor săi.
Alături de România, la derularea proiectului a contribuit un număr semnificativ de state aliate și partenere. Contribuția financiară a României a fost de 650.000 euro, la care s-au adăugat eforturi consistente depuse de țara noastră, în calitate de coordonator, pentru promovarea proiectului la nivelul NATO și mobilizarea de resurse din partea celorlalți donatori. Aceste eforturi au făcut posibilă finalizarea proiectului în bune condiții.
Implementarea proiectului a fost realizată de către Agenția NATO pentru Sprijin și Achiziții, care, conform procedurilor NATO, a supervizat inclusiv licitația prin care a fost selectată firma care a asigurat distrugerea substanțelor periculoase.”

Subiectul deșeurilor împachetate în Moldova

…de către România și trimise în Polonia unei multinaționale franceze este doar o secvență din același serial absurd, în care „proasta cu bani a Europei” (România) a cheltuit (după 2015) peste 1.2 milioane euro pentru implementarea unui scut cibernetic în Ucraina, în timp ce Bucureștiul și provincia au rămas până azi ca o „junglă pe asfalt” plină de atacuri cibernetice: ultimul atac a fost semnalat cu două zile înainte de alegerile locale din 2020!

Cristoiublog dezvăluie că Rustavi Azot din Georgia este proprietatea unui fond al UE

De la stânga la dreapta Bodyguard Tip care e ocupat cu telefonul Liderul Găgăuz Irina Vlah ministrul Bogdan Aurescu Aflători în treabă

Firma din Polonia care a neutralizat deșeurile din Moldova aparține Grupului francez Veolia

Răspunsul MAE pentru Cristoiublogro

(https://pestiriciudate.blogspot.com/)