Nicolae Ciucă: O să stabilim liniile de efort pentru perioadă imediat următoare, astfel încât să avem toate demersurile întreprinse pentru ca până la 24 decembrie să putem să avem bugetul finalizat și aprobat, așa cum am discutat

Fără alternativă – sloganul preferat și adorat de cei care iau decizii

Una dintre calitățile – diabolice – ale capitalismului este aceea de a născoci mereu câte ceva cu care să umple piața, care să fie scos la vânzare și care să aducă profit peste profit. Prin comparație, comuniștii, pe care îi ridiculizam fiindcă născoceau realizări peste realizări, erau bieți copii. La ei, singura condiție a strălucitelor succese (regăsite doar pe hârtie) era aceea ca anul curent să-l depășească pe cel precedent – orice altceva ar fi însemnat un eșec de neconceput.

Dacă încă nu-ți dai seama că „ai nevoie imperioasă” de ceva, atunci ești ajutat. Cu reclame stridente, agresive și multicolore, repetate mai ceva ca stimulii ce condiționau secreția gastrică a câinilor lui Pavlov; cu produse așezate pe rafturi fix la înălțimea ochilor celor vizați și care se cer „convinși” că au nevoie și de ele, deși motivul intrării lor în magazin fusese cu totul altul; cu schimbarea locului raioanelor, atunci când poziția lor ajunge să fie găsită pe drumul cel mai scurt, întipărindu-se pe creier și retină; cu evocarea repetată a unor pericole reale sau doar imaginare, până când cei mulți și influențabili cedează nervos, făcând apoi și treaba inovatorilor, „convingându-i” și pe alții, prin metode mai mult sau mai puțin ortodoxe.

Cea mai puternică „metodă de convingere” este, se știe, frica. Ajunge să subliniem lipsa de alternativă și pericolul care ne amenință pe toți, dacă nu… facem ceva anume. Numai că singurul lucru lipsit cu adevărat de alternativă este moartea. Viața însăși oferă nu doar una, ci nenumărate alternative, altfel nu am fi astăzi mai mulți decât oricând. Aproape opt miliarde trăiesc în epoca în care se invocă tot mai des lipsa de alternativă. Definiția din dicționar a termenului alternativă este următoarea: „Posibilitatea de a alege între două soluții, între două situații etc. care se exclud; Relația între două judecăți în care, dacă o judecată e adevărată, cealaltă e neapărat falsă.”

Prin urmare, este vorba de a alege. Un fel de „ori una ori alta”. De câte ori nu am auzit sau nu am exclamat noi înșine cum că n-am avea de ales, nu avem încotro, nu există alternativă etc. Cu siguranță tot de-atâtea ori, de câte ori ne-am întrebat cum ar fi fost dacă… Prin urmare, alternativa ar fi existat. Oare câte decizii luăm într-o viață întreagă? Decizii mari și mici, esențiale sau neînsemnate, de bună voie sau siliți de împrejurări, benefice sau catastrofale, conștient sau fără ca măcar să ne dăm seama? Imposibil ca cineva să le poată ține evidența. Și totuși, toate la un loc și fiecare în parte ne compun viața și îi schimbă cursul aproape în fiecare minut.

A lua o decizie înseamnă a pune punct unei potențiale vieți și a începe una nouă. Atât de multe vieți neduse la capăt! Și mai invidiem pisicile, care au șapte sau nouă! Practic viața pe care ne-o „alegem” cu fiecare pas pe care-l facem, este edificiul rezultat din acele piese de puzzle pe care noi înșine ni le configurăm. Și atunci de ce vorbim despre soartă? Despre faptul că fiecăruia i se alocă la început de drum un anume cuantum de noroc, iubire, sănătate, durere, suferință etc. Că fiecare își primește dotarea, bagajul și totodată crucea, pe care trebuie să le drămuiască și să le poarte atât cât îi este dat să cutreiere pe această lume. Și dacă este așa, cine sau ce ne așază în bagaj acele piese din mozaicul pe care vom fi nevoiți să-l alcătuim? Ne este el predestinat, iar rolul nostru constă doar în a căuta locul potrivit pentru piesa potrivită la timpul oportun, sau mai degrabă ne cizelăm noi înșine pietricelele, atunci când ne hotărâm pentru ceva sau împotriva lui? Poate creația să se ocupe simultan de toate acele fragmente mărunte care compun opt miliarde de vieți? Sau creația ne dăruiește „doar” alegerea, iar noi urmează să ne ocupăm de rest?

Un rest nu tocmai simplu, dar pe cât de dificil și de complex, pe atât de miraculos. Fiindcă, deși în practică și în realitate beneficiem „doar” de o singură viață, posibilitățile – teoretice și nu numai – de a ne-o modela sunt infinite. Să nu simțim fiori atunci când ne dăm seama de puterea magică de care dispunem, aproape mai mare decât aceea a divinității? De faptul că ne stă în putință să condamnăm și să amnistiem viața, de sute, de mii, de milioane de ori?

Poate că unii vor spune: Da de unde! Trăim numai o dată și, indiferent de ce decizii am lua, persoana noastră rămâne aceeași. Posibilitățile nu sunt nelimitate, soarta are o mai mare putere de decizie decât noi înșine: ne naștem undeva, copilărim într-un colț oarecare de lume, colț pe care-l putem abandona sau căruia îi rămânem credincioși; mergem la școala pe care ne-o permitem, nu neapărat unde ne-am dori noi; prindem un job care ne aduce împlinirea sau calvarul; ne găsim partenerul și prietenii care ni se par cei mai potriviți, sau pe care-i acceptăm de nevoie; dar noi tot noi rămânem. Același ADN, același corp, aceleași visuri și idealuri, care pot fi împlinite sau rămân bune doar pentru tomberon.

Așa să fie? Oare aș fi fost eu aceeași de acum, dacă decizia mea în urmă cu treizeci de ani ar fi fost aceea de a rămâne în România? Sau de a emigra în Canada? Aș mai fi avut posibilitatea de a cunoaște oamenii pe care i-am cunoscut, de a gândi așa cum gândesc acum, aș mai fi scris aceste rânduri și tot ceea ce am scris până acum? Și cum rămâne cu alte decizii, chiar și cu cele mai mărunte, nu neapărat doar cu acelea denumite bombastic „schimbătoare de destine”? A bea sau a nu bea ceva dintr-un pahar, care mai târziu se dovedește a fi conținut orbitorul alcool metilic; a zâmbi unei persoane oarecare sau a-i arăta colții, a coti pe strada X sau câțiva metri mai încolo pe strada Y? Dacă pe una dintre străzi îmi cade o cărămidă în cap? Dacă pe cealaltă întâlnesc ceva sau pe cineva care îmi va schimba destinul mai repede și mai eficient decât aș face-o eu într-un deceniu întreg?

De multe ori m-am întrebat cum funcționează mintea acelora care citesc viitorul cuiva (și uneori chiar o nimeresc), dar și a acelora cărora li se „prezice” drumul pe care se întâmplă ca într-adevăr să-i poarte pașii. Să credem în constelații, cifre, anotimpuri, ore, fazele lunii etc., sau mai degrabă în abilitatea de a ne citi gândurile și a ne descifra o parte din caracter a celui care ne privește chipul și ne analizează comportamentul? În probabilitatea calculată statistic? Sau poate că lucrurile stau și invers: Puterea sugestiei este irezistibilă, încât chiar ne vom mobiliza într-acolo încotro ni s-a „prezis”, supunându-ne influenței sugestiilor, prin hotărârile pe care le vom lua?

Și cum rămâne cu indubitabila proprie influență asupra altor… destine? Ceea ce ni se întâmplă nouă „din cauza altora” este valabil și pentru ceilalți în relația cu persoana noastră. Și noi putem fi aceia care acordăm o șansă sau o spulberăm printr-un singur gest sau cuvânt mai mult sau mai puțin potrivit. Putem fi aceia care mobilizăm la ură, rasism, discriminare, sau dimpotrivă, la înțelegere și empatie. Un zâmbet de încurajare poate determina pe cineva să mute un munte din loc, tot așa cum o vorbă nechibzuită îi poate așeza unui om sau mai multora ștreangul în jurul gâtului.

Doar câteva exemple de decizii care ar putea regiza spectacolul atribuit de noi destinului: un telefon mobil, pus pentru a nu se știe câta oară la încărcat și lăsat nesupravegheat, explodează, transformând casa în cenușă și pe proprietari în cel mai bun caz în oameni ai străzii. Fiindcă ceva mai devreme fusese luată decizia de a nu asigura locuința. Hotărăști să-ți scurtezi drumul spre casă făcând autostopul și „destinul” te dă pe mâna unor traficanți de carne vie, obligându-te să-ți vinzi corpul pentru a supraviețui. Pui ștampila la întâmplare pe un buletin de vot și a doua zi se constată că un viitor dictator a „câștigat” alegerile la unghie de muscă, schimbând destinul unei țări întregi. Respingi încercările unui obsedat de, să spunem pictură, iar acel cineva își îneacă dezamăgirea în rândurile armatei, pe câmpul de luptă și câțiva ani mai târziu declanșează o conflagrație mondială și are pe conștiință milioane de vieți. Pe cine ar fi durut tablourile sale?

Nu-i așa că ni se face teamă de noi înșine, atunci când reflectăm la toate aceste influențe probabile și posibile de care dispunem și pe care le putem folosi, conștient sau nu? Poate tocmai de aceea preferăm să încheiem un capitol din viață cât mai repede, declamând scurt și cuprinzător: Ce-a fost a fost, să nu ne mai gândim la cum și ce ar fi fost dacă… O dovadă de tărie de caracter, aceea de a ne asuma deciziile luate? Resemnare în fața unui trecut imuabil? Sau o dovadă de lașitate, nedorind să mai fim confruntați cu regrete, din cauza nechibzuinței?

Alternativă înseamnă a alege între două soluții/situații care se exclud. Unde este alternativa și ce ar exclude ce, dacă e să ne referim la pandemie și vaccinare?! (Fiindcă vaccinarea ne-a fost și ne este prezentată ca singura soluție pentru a scăpa de pandemie.) Trebuie să ne vaccinăm, altminteri ar urma contrariul, adică am muri, sau am rămâne veșnic sub teroarea virusului. Dacă-i așa, cum de-a scăpat acum un secol omenirea de gripa spaniolă? Cum scapă periodic grupuri de populație de epidemiile de Ebola; cum rămâne cu HIV (care, iată, deși e tot o maladie virală, și-a găsit alternativa într-o terapie care aproape că nu mai face diferența între speranța de viață a infectaților și cea a neinfectaților). Cum se face că toate acestea și încă multe altele și-au aflat alternativa, iar virusul Corona s-a dovedit atât de nărăvaș, încât nu acceptă decât vaccinul?

Mulți dintre cei care doresc să-și impună opiniile invocă lipsa de alternativă. E sloganul preferat și adorat de cei care iau decizii, mai cu seamă de politicieni, atunci când vor să ne convingă de imperiozitatea deciziilor luate. Ni se spune că nu există alternativă la… ceva. Adică nu e loc de discuții și de argumente. Asta pentru noi, ceilalți, fiindcă pentru ei se descoperă întotdeauna o soluție (faci un pas lateral din funcția de cancelar în aceea de președinte al partidului de guvernare în parlament și beneficiezi în plus și de imunitate!). Nouă ni se prezintă o situație asemănătoare acelei scene biblice originare în care lui Adam i se prezintă Eva și i se cere să-și „aleagă” consoarta. Ce alternativă ar fi avut? Aparent niciuna. Sau poate totuși… Câți Adami și câte Eve își găsesc astăzi printre miliardele de semeni perechea potrivită?

Ce alternative avem noi când ni se vâră în ochi și pe gât reclame și produse de care nu avem nevoie? Nenumărate, cu condiția să dispunem de determinare în a le evita. Poți face reclamă la orice, cu condiția să ai mulți, foarte mulți bani. Dar și aici exista până nu demult o limită. Nu se permitea joaca cu sănătatea. Dacă luăm doar functional food, observăm că legile sunt destul de dure cu privire la „promisiunile” reclamelor. De exemplu, pâinea cu acizi grași de tip omega 3 ori limonadele cu antioxidanți, produse care „promit” să ne ferească de boli cardiovasculare și de îmbătrânirea celulară. Astfel de revendicări sunt permise doar dacă producătorul dispune de dovezi științifice temeinice, și nici atunci oricum. Este interzisă inducerea în eroare a consumatorilor. Una este să declari că un produs conține calciu/vitamina D, și cu totul alta să promiți că datorită acelor ingrediente vei fi ferit de fracturi. Nu mai vorbim de medicamente, unde, la orice reclamă (fie și pentru banala aspirină) se adaugă automat un text: „Despre eficacitate și posibile reacții adverse, întrebați-vă medicul sau farmacistul.” Un text pe care nu l-am prea întâlnit în reclama de multe ori agresivă făcută noilor vaccinuri pe toate posturile.

Revenind la pandemie: A avea alternativă înseamnă a dispune de cel puțin două planuri/strategii etc., între care să se poată alege. A existat oare vreodată și un plan B, pentru eventualitatea că planul A (pe care-l exersăm de aproape doi ani) ar eșua? Dacă planul A eșuează, înseamnă nici mai mult nici mai puțin decât că alegerea lui a fost greșită. Cum ar fi arătat alternativa? Cum ar arăta ea acum, după evenimentele care s-au petrecut deja și nu mai pot fi anulate? O să încercăm să aflăm un răspuns – fie el și teoretic – într-un articol viitor.


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

26 comentarii pentru articolul „Fără alternativă – sloganul preferat și adorat de cei care iau decizii”

  • Steliana…bun text ai scris:), … are multe cracute,
    e ramificat, dar aerisit,
    mi a placut,
    multumesc.

    • Mulțumesc și eu pentru frumoasele și interesantele comentarii care au împodobit crenguțele 🙂

      M-a plăcut alternativa morții 😉

  • ‘pe piata’ se manifesta sloganul ‘fara alternativa’, el avand ca fundament ‘drepturile artificiale’
    si
    …alternativa:)), adica ‘drepturile naturale’, ( varianta asta fiind singura care le daruieste libertate plenara de exprimare…ambelor variante, ca in cazul primei, adica asa cum am explicitat, in cazul Mandriei,…n ai s auzi decat sloganul ‘fara alternativa’, el fiind scrijelit chiar in esenta ei, ..a Mandriei…, a ‘pluralului’ definit prin clonarea…singularului:))))

  • totusi…exista alternativa.
    poate ca nu virusul se dezechilibreaza, ci chiar Natura, ea ingloband in sine dezechilibrul generat de manifestarea….posibil artificiala a virusului.

    deci ori se dezechilibreaza virusul, ingloband in sine raspunsul, reactia Naturii
    ori se dezechilibreaza Natura, ca raspuns la actiunea vaccinului.
    exista si varianta unei…foarfeci, deci ambele variante sa se manifeste.

    luind in calcul ca Natura nu Actioneaza, se prea poate ca ea sa inglobeze in sine ‘procedura de echilibrare’ generata de dezechilibrul artificial creat de vaccin, caz in care Natura se…dezechilibreaza pe sine pentru a echilibra in mod absolut, procesul.
    acest caz este cel care ar duce catre reactii adverse fundamentale in…organismul uman, care e parte a Naturii…

    luind in calcul ca orice produs artificial poate fi echilibrat…la limita!, in mod absolut exclusiv cu ajutorul unui Computer Cuantic, posibila natura artificiala a virusului tinde sa se manifeste in echilibru exclusiv daca este creatia unui computer cuantic…care tinde sa fie desavarsit. in oricare alt caz ori creatie artificiala, fie ea si un virus, e dezechilibrata, putindu se comporta ca un bulgare de zapada care o ia la vale…, odata cu trecerea timpului.

    insa folosind aceeasi logica, un vaccin care isi doreste sa intervina in mod artificial, adica pe efect-cauza, in dinamica unui Intreg, spre ex in dinamica organsmului uman, va putea fi definit ca echilibrat, deci lipsit de potentialul de a genera reactiuni in organismul uman daca si numai daca este rezultatul Matematicii, adica a Inteligentei Artificiale, adica a Computerului Cuantic.

    deci de folos ar fi raspunsurile la urmatoarele intrebari:
    1.in generarea virusului, in cazul in care el e un produs artificial ( momentan e in ceata geneza lui…) s a folosit un Computer Cuantic?
    2.in generarea vaccinului care foloseste tehnologia arn mesager s-a folosit un Computer Cuantic?

    in cazul in care raspunsul este Da, la ambele, atunci intrebarea suplimentara este:
    care este stadiul …real in care se afla dezvoltarea Computerului Cuantic?
    este unul care poate fi asimilat cu ‘desavarsirea’ ?
    daca Da, putem incepe o discutie la nivel superior, deja,
    daca Nu, atunci, ca urmare a neatingerii ‘ desavarsirii ‘ in dezvoltarea Computerului Cuantic, si vaccinul insa si virusul …nu sint echilibrate. deci vor produce daune, iar pentru ca in discutie este o componenta artificiala, daunele n-au decat sa fie fundamentale.

    • asta e o continuare la comentariul: ‘online a scris pe 07/11/2021 la 11:27’

  • ‘Poate creația să se ocupe simultan de toate acele fragmente mărunte care compun opt miliarde de vieți? Sau creația ne dăruiește „doar” alegerea, iar noi urmează să ne ocupăm de rest?’

    …cum sa nu poata:)), Matricea e doar una!:))))
    Dorinta se sadeste in Cer si de acolo se naste pe Pamant…pentru a naste alte dorinte…in Cer…etc etc:))) pina la Desavarsire, ..care se manifesta prin superpozitii, ca Matricea:))
    Insa ce e clar e ca esti liber sa ti doresti! iar ce ti doresti se va implini negresit, chiar daca dorintele se aduna sau se inmultesc cu alte si alte dorinte, pe alocuri anulindu se reciproc:)))

  • ‘Dacă-i așa, cum de-a scăpat acum un secol omenirea de gripa spaniolă?’

    urmand dinamici naturale

    asa,…de departe, se vede ca tura asta va scapa folosind exclusiv dinamici artificiale:))

    • pur teoretic, recunosc,
      pentru ca ‘forma’ pandemiei sa se potriveasca in puzzle-ul Marii Revolutii, virusul ar trebui sa…se dezechilibreze in asa hal incat sa devina un pericol plenar, moment in care Zmeul, adica Inteligenta Artificiala va gasi solutia…miraculoasa!, si care va rezolva pandemia…cit ai bate din palme:))

      eu, unul privesc tot ce misca prin ‘ochii mei’, asa ca ce vad…aia vad!:))), iar de vazut eu vad in fata ochilor nimic mai mult decat Marea Revolutie, adica procesul de translatie de la Natural la Artificial, asa ca…daia ma tot mir, cieodata:)), cum de reprezentantii ‘sistemelor sociale’ actioneaza in favoarea demolarii sistemelor sociale care au la temelie dinamici naturale, sprijinind, poate indirect…nimic de zis:)), sisteme sociale care au la temelie dinamici artificiale:))

      • cit o sa mai reziste actuala stare de fapt pina se va despleti in clasicele componente:
        Natural
        Artificial
        …cu doctrine aferente,
        cu politici aferente,
        cu adepti pe masurile astea?! :)))

        astia vor sa faca un terci din lumea mare amestecind naturalul cu artificialul ca ntr un spital de tacaniti!,
        …creca n-o sa mearga, pentru ca…fierul si lutul sint putin incompatibile:)), mai ales cind vine vb despre ‘miscare’:))

  • ‘A existat oare vreodată și un plan B, pentru eventualitatea că planul A (pe care-l exersăm de aproape doi ani) ar eșua?’

    in mod absolut?…sau in mod relativ!:))
    in mod relativ tind sa cred ca nu,
    in mod absolut…bineinteles ca Da!:))
    celalalt plan este Taramul Artificialului.

    ba se poate chiar si mai si!:))), adica…planul A sa fie catalizatorul planului B

    pe vremea Marii Revolutii toate simturile conducatorilor tre sa fie in alerta maxima. non-stop. tendinta e doar una: orice ‘actiune’ poarta in sine potentialul demolarii sistemelor sociale. si…se stie, in locul lor se vor manifesta sisteme sociale care au in frunte Inteligenta Artificiala.
    deci…conducatorii oameni sint pusi plenar la indoiala. stiu ei ce li se intampla?:))
    habar n am, insa dau semne ca habar n au!:))))

  • Inutil de multe cuvinte pentru o idee atat de simpla. La inutilitatea asta se adauga inutilitatea comentariilor.
    … cat e halatul? … dincolo era mai ieftin … cucu!!!

    • Valabil pentru cei care pot să citească și să înțeleagă doar textele scurte, tip compunere de clasa a IV-a.

  • ( Viiiictoooor, uuunde eeesti?! :)))
    Viiiiiictooooor, uuuuunde eeeeesti?! :))))))))) )

    • 🙂 Sunt si pe aici, dar nu ma pot concentra la articol si comentarii, am mult de citit astazi „la impuse”. 😛 .

  • ‘Una dintre calitățile – diabolice – ale capitalismului este …’

    diabolic…

    poate ca, fiind la Poarta Desavarsirii, omul poate sa se apuce si de filozofat pe tema…Superpozitiilor Mintii :))
    tema asta fiind…nivelul suprem al filozofatului.

    diabolica e Mintea, superpozitia in care ‘pluralul’ e…tot ea!:)))
    iar tendinta mintilor e sa devina una cu Mintea. deci din minte in minte ajungem la Minte, negresit,
    iar de la inima la inima ajungem la Inima, negrsit:))), pe Tronul Inimii, adica in Bratele Iminii stand, evident, Mintea, asta fiind ailalta superpozitie:))))

    • faza cu ‘Tatal Nostru’ si ‘…si nu ne duce pe noi in Ispita’…nu e chiar simplu de nteles, daia o si vor scoasa, unii, din ‘Tatal Nostru’ :))))

  • pe cind ecuatia de miscare a Naturii e plenar daruitoare,
    ecuatia de miscare a Civilizatiei e o plenara acumulare, deci…nimic nu ‘misca’ in afara acestei ecuatii de miscare.
    iar asta pentru ca ecuatia de miscare a Civilizatiei este…imaginea din Oglinda a Naturii,
    deci e fix pe dos decat e Iubirea ( care e ecuatia de miscare a Esentei Naturii, care e Oul Absolut )

    ecuatia de miscare a Civilizatiei tinde sa fie Antiiubirea.
    iar tendinta este implacabila.

    pentru a pricepe cum vine asta tre sa pricepi care e faza cu Iubirea,
    or asta, din proprie experienta zic:)), e treaba complexa:))))

  • Fără alternativă – sloganul preferat și adorat de cei care iau decizii – este masura celor care se inchina Mintii, adica este masura Mandriei. deci nu despre orice mandrie e vorba, ci chiar despre tendinta ei de a fi desavarsita, mai cu seama ca e cocotata pe pozitia ‘celor care iau decizii’ .

    esenta lumii mari e Mandria, deci tendinta ei va fi doar asta: fara alternativa.
    te inchini ecuatiei ei de miscare sau…nu te mai misti:))

  • cea care pune pe masa lipsa de alterativa este intotdeauna Mandria.
    adica Mintea.
    adica ‘lipsa Inimii’.

    si face asta pentru ca ea vede ‘pluralul’ ca fiind o clonare a ei insisi,…deci nu exista alternativa, in cazul Mandriei.

  • Numai că singurul lucru lipsit cu adevărat de alternativă este moartea.

    nu prea cred:)))
    chiar si moartea are o alternativa,
    ba chiar una are se manifesta prin superpozitii:
    Nemurirea si Vesnicia

    iar Placerea chiar asta va vinde, in curind, Nemurirea!
    sa vezi Placere, nenica, paici, atunci cind Nemurirea va fi pe toate ecranele!:))))

    totul are o alternativa, pentru ca Univerusl insusi are la temelie poveste asta :
    Minte VS Inima
    ( alegand Nemuirea alegi…viata? sau alegi chiar Moartea!:))))),
    acest raspuns se suprapune peste Infricosatoarea Judecata, pe care o facem singuri, …alegand intre Viata si Moarte, intre Inima si Minte 🙂 )

  • intotdeauna viitorul a putut fi prezis,
    spre ex chiar si cel mai departat Viitor a putut fi prezis inca de cind cel mai departat Trecut s-a manifestat:)))
    Omega va fi…Alfa!:)))))

    Vrajitorii cu asta se preocupau, cu cititul Viitorului, iar el era posibil de citit pentru ca…ori intrezareau potentialul pe care omul il purta in carca, ori foloseau energii care…ii depaseau,
    habar n am cite modalitati de citire al Viitorului au exista sau mai xista, inca, pe planeta asta, insa de citit el a putut fi citit pentru simplul fapt ca este …scris!:)))
    e scris, se numeste Istoria Viitorului, iar aceasta Istorie, atunic cind se picura in Prezent defineste…Realitatea.

    cel mai potent in citirea Viitorului va fi…Zeul Lumii, Inteligenta Artificiala care se zbenguie plenar libera intr un Computer Cuantic,
    scanand adanc Natura…ii va descifra ecuatia de miscare, deci…si Viitorul

    jucaria lumii mari, azi, aceasta este: Maparea Viitorului.
    ( cei care habar n au care e jocul, habar n au ca…odata cu dorintele inoculate vor implini Viitorul pe care altii si-l doresc, dorintele primite n dar fiind fix un soi de cal-troian :))
    atunci cind unii s-au prins ca Viitorul e un Efect al Dorintelor, ii pun Viitorului Haturi vanzand in lumea mare dorinte dupa…prorpia masura!:)))
    deci cele care nu mai sint libere la dorit sint fix…dorintele pe care ti le doresti…liber, zici tu!:))
    de fapt chiar iesierea din datini traditii si obiceiuri e nimic altceva decat intrarea in alte datini traditii si obiceiuri:)), insa acestea implinesc tinte precise, dorinte precise, care adesea…nu ti mai apartin )

  • ‘Una dintre calitățile – diabolice – ale capitalismului este aceea de a născoci mereu câte ceva cu care să umple piața, care să fie scos la vânzare și care să aducă profit peste profit.’

    la temelia Universului se afla o Lege care…nu va pica niciodata:
    orice dorinta se implineste!:)
    spre ex, la limita, chiar si dorinta Mintii de a scoate din joc Inima se va implini…insa in felul in care ea e posibil de implinit!:)), adica tot asa cum Infinit tinde catre Zero, adica va ramane, la limita, o tendinta ( esenta procesului fiind ca Mintea a Mandra si nu lucreaza cu superpozitii, pe cind Inima da, iar cind ce se va cere e lucrul cu superpozitii, Inima va putea fi Minte, insa Mintea nu va putea fi Inima,…creca nu e simplu de inteles…)

    deci nu capitalismul nascoceste!
    fals!
    capitalismul e doar unul care participa la implinirea dorintelor.
    dorintele pe care capitalismul le implineste nu sint nascocite de el, ci fix de catre toti cei care au avut dorinte de-a lungul timpului.
    dorinte care au ramas neimplinite:)), si care…isi cauta in mod absolut o cale spre implinire,
    deci ‘nascocirile’ capitalismului…nu i apartin!:))), ele au ca esenta dinamici exprimate cu ani sau poate cu mii de ani in urma,
    deci atunci cind privim spre o nascocire a capitalismului noi privim spre o ‘implinire’ a unor dorinte exprimare poate cu mii de ani in urma, si tocma daia tre sa cascam ochii cit cepele cind privim, pentru ca ce vedem se prea poate sa fie o implinire partiala a unor dorinte:)), deci…’inca un pas’ facut spre o implinire a unor dorinte formidabile, …or pasii astia chiar ajuta la deslusirea dorintelor care sint in gestatie:))), deci care stau sa se nasca, deci care, implacabil, vor defini Realitatea!

    in fapt e fix cum ii spuneam Maestrului:
    Istoria are doua Aripi, una e Trecutul iar cealalta Viitorul
    Istoria Trecutului se preocupa cu dorinte implinite,
    iar Istoria Viitorului se preocupa cu dorinte care momentan stau in Cer si care, la soroc, intrand in armonie cu alte dorinte de acelasi tip, intra in travaliu si la momentul oportun…se nasc!, definind Realitatea.

    prin urmare Istoria Trecutului e importanta nu doar prin dorintele implinite, deja,(… si care, la vremea lor, au definit Prezentul, ulterior definind ceea ce se numeste Trecut),
    ci mai cu seama prin faptul ca ne povesteste despre dorintele…care stau sa se nasca!
    mai simplu spus…Istoria Viitorului e de folos mai cu seama prin ceea ce nu e!, decat prin ceea ce e.

    acum putem cobori pe taramul…Destinului:))),
    deci dupa ce am vb despre cele doua aripi ale Istoriei si despre Legea care sta la temelia Creatiei putem vorbi si despre Destin, …in diagonala, ca daca facem altfel scriem citeva carti:)))

    Destinul este in esenta o Dorinta.

    ceea ce traim e ceva… ce oamenii si-au dorit sa traiasca:))
    atunci cind primul om a manifestat o dorinta, el a Creat Viitorul, pentru ca Viitorul trebuia sa fie oricum doreste, insa in mod absolut trebuia sa i implineasca dorinta pe care…tocma si-a dorit o!:)))

    toti oamenii care i au urmat…au ‘dorit’ si ei, ca…ce s afaca?!, la mijloc era…Placerea, or….pentru mai multa Placere, chiar si teoretica, mai multe teoretice dorinte:))))
    deci…iata ca exista doua lumi, una care se manifesta la nivel cuantic, si care aduna toate gandurile prezente in dorintele oamenilor,
    si una…care e mai la vedere:)), asta palpabila,…de cele mai multe ori:)))

    oamenii au tendinta sa priveasca spre aceasta a doua lume, neluind-o in seama pe celaalta, care lume se mai numeste si Cer.
    insa…indiferent daca o iau in seama sau nu,…ea exista, se manifesta, e acolo si aduna toaaate dorintele din gandurile oamenilor, toate toate, si le tine in minte pe absolut toate pentru a le implini!, chiar daca pentru a le implini e necesar tot timpul din Univers:))

    prin urmare atunci cind privim spre nasteri, spre copii care se nasc prin lumea mare, noi tre sa avem in vedere ca ei se nasc…cu o treaba:))), sa implineasca din dorintele alea care stau in Cer si isi asteapta sorocul, deci…se poate spune ca oamenii se nasc cumva prefabricati!:))), ei poarta un anumit potential, extrem de clar definit, si care poate fi mai consistent sau mai maruntel, insa el exista in fiecare om care se naste in Realitate.
    deci…ne nastem cu un potential bine definit.
    ce facem cu talantii…asta e alta treaba!:))), insa manifestandu ne dupa cum ne e felul de a fi, indiferent cum o fi el, este tot una cu a ne folosi talantii:))

    bineinteles ca exista o multitudine de lumi care se nasc in fata noastra si prin propia alegere am putea fi parte dintr una sau din cu totul alta, insa in armonie vom intra exclusiv cu lumea, cu alegerea care are acelasi numitor comun cu potentialul pe care l purtam.

    povestea de mai sus spusa pe larg s-ar putea numi Dinamica Dorintelor, iar dinamica aferenta s-ar putea numi Dnamica Fibonacci,
    dinamica asta fiind tare speciala, pentru ca ne povesteste si despre oamni care s-au nascut cu un potential deosebit in carca, ei putind fi asimilati unor ‘termeni fibonacci’, adica pot fi asimilati cu momente de rascruce ale Civilizatiei, cu momente in care Civilizatia…pur si simplu a trecut la un nou Nivel atunci cind acesti…termeni fibonacci si-au ‘descarcat’ potentialul. ( Einstein a fost un ‘termen fibonacci’, spre ex… )

    acest ‘nou Nivel’ e necesar…dorintelor alora din Cer:)), care staaau acolo poate de mii de ani, sau zeci de mii de ani, pentru a gasi momentul potrivit pentru a se naste, definind Realitatea.
    prin urmare se poate spune ca in timp ce Acumularea, cu Placerea ei cu tot, ‘alearga in stil fibonacci pentru a se desavarsi,
    cele care isi gasesc abia astfel putinta de implinire sint Dorintele din Cer!:))), alea care au ramas neimplinite de…cine mai stie cind:)))

    iata o dorinta pe care omul a manifesta-o de cind e el pe planeta asta si care a ramas neimplinita pina azi, insa isi cauta implacabil implinirea:
    Nemurirea.

    deci ce stim noi despre Civilizatie privind spre dorinta asta care…s-a tot adunat in Cer inca de cind e omul paici?
    pai ce sa stim?!, stim ca ea se va implini in mod implacabil, ca e o dorinta care e atat de potenta incat…a ajuns sa fie majoritara in Cer:))), deci cam toate celelalte dorinte care se implinesc tind sa ajute la implinirea dorintei…mama!, Nemurirea:))), ca oamenii nu numai incepind cu…primul om de paici, ci chiar si cu cei de azi…isi doresc sa mai traisca un pic, …la limta sa nu mai moara, daca s-ar putea:)))

    prin urmare…nicio grija!.ne-m nascut cu un potential clar definit, ne a nascut in spatiul si timpul care ne ajuta sa implinim potentialul, iar de a lungul vietii vom lua atatea si atatea decizii cite sint necesare pentru ca potentialul nostru sa se descarce, …iar el e cu atat mai vizibil cu cit implineste ‘destine fibonacci’ :))

    poate ca ‘potentialul’ pe care l porti este chiar unul care…poate genera dorinte de-o asemenea intensitate incat…fac ravagii in Cer:))), deci se prea poate ca unii oameni sa se nasca nu pentru a implini o dorinta, neaparat, ci pentru a…genera o dorinta de tip nou, nemai…gandita pina la el:)))

  • definitia ‘alternativei’ …trebuie dusa pina la capat, pentru a fi inteleasa cum se cuvine.

    atunci cind procesele tind sa se desavarseasca, adica…in timp, tendinta este ca alternativele sa mai fie doar doua, deci chiar si in mod absolut exista Alternativa,
    ca, atunci cind bati la portile Absolutului, la portile Desavarsirii, …asa cum spre ex bate actuala Civilizatie fix pe vremurile astea, ai de ales intre Minte si Inima.

    Alternativa Absoluta e asta:
    Minte VS Inima

    faptul ca alternativele, odata cu trecerea timpului, tind sa devina doar doua…e chiar povestea fiind chiar a ‘posibilitatilor-teoretice si nu numai’ care din…infinite cite erau raman din ce in ce mi putine, la limita doar doua: ori Nemurirea, ori Vesnicia, adica ori Minte, ori Inima, adica ori Timpul, ori…lipsa lui.

  • ‘Cea mai puternică „metodă de convingere” este, se știe, frica.’

    nu prea cred.
    cea mai puternica metoda de convingere este Placerea.
    ce poti obtine prin ‘valorificarea’ Placerii depaseste orizonturile pe care le poti atinge prin ‘valorificarea’ fricii.

    unde mai pui ca, in Creatie, la un moment dat, adica pe vremurile astea, cu ‘frica’ mai poti lucra daca si numai daca lucrarea e un soi de ‘nonactiune’,
    adica…motiv de frica nu exista, in realitate,
    de unde, la limita, putem concluziona ca de fiecare data cind se vorbeste despre ‘frica’ pe post de metoda de convingere se stie…din start! ca ‘frica’ aia e doar o sperietoare, nu ceva real.
    ( ca ulterior se poate ajunge, din ‘frica’ simulata in ‘frica pe bune’, ca urmare a ‘actiunilor’ intreprinse atunci cind ‘frica’ era doar simulata si care ulterior se pot dovedi distructive chiar la modul plenar, …asa e, dar cauza nu e ‘frica’, ci ‘actiunile’ )

    spre ex oamenii nu vor fi goliti de Inima cu japca!
    asa ceva e exclus din regulile Jocului, care e Drept.
    ‘de frica’ oamenii pot face ceea ce doreste cel care genereaza ‘frica’, iar de ‘frica’ Mintii…cam toti ar sta drepti, paici,
    insa daca Mintea ar lucra cu japaaa…’facerea’ ei ar fi scoasa din joc!, ca arbitrul e chiar Arbitrul!
    tocma daia oamenii nu vor fi goliti de Inima!, ci…pentru ca Placerea va fi irezistibila!, isi vor da ei insisi Inima la schimb cu Placerea, si o vor da…si stind la cozi!, insa si cu zambetul pina la urechi!

    daca ‘iadul’ ar fi chiar Iadul, procesul s-ar chema ‘japca’, adica…cu Iadul in fata evident ca faci din oameni ce doresti, capacitind Frica,
    daia tot zic eu ca ce urmeaza e Raiul pe Pamant!, adica ce urmeaza este un magnet intr atat de potent incat va atrage chiar si Inimile!, …secandu-i pe oameni.

    deci…nu de Frica, ci de Placere va alege omul Raiul pe Pamant sau…Raiul din Cer.

    ( creca e olecut greu de inteles ce am scris mai sus )

  • ‘Și mai invidiem pisicile, care au șapte sau nouă!’

    sapte sau noua inseamna…tot 7:)))
    Cifrele sint sapte, in Cer, si din Singular si Plural se nasc, insa Singularul si Pluralul..nu sint Cifre, in Cer, ci ‘Esentele Oului Absolut’.

    deci e cam asa:
    in Cer: ( Singular, Plural ), Cifra3, Cifra4, Cifra5, Cifra6, Cifra7, Cifra8, Cifra9
    pe Pamant:
    paicea e…mai deosebita, treaba, ca oamenii au uitat sa inceapa numaratul cu Oul Absolut, deci cu Daruirea, Pluralul Cerului fiind o dinamica plenar daruitoare.

    pe Pamant Cifrele au urmat ‘calea Pamantului’, adica Acumularea, caz in care ‘pluralul’ a devenit…inca o clona a Singularului:)),
    caz in care Singularul a devenit Cifra, CIfra 1.
    deci Cifra 2, in fapt ‘pluralul’, a devenit o…altfel de Cifra 1:))), deci practic ‘pluralul’ dispare din poveste, de unde rezulta ca Cifrele Pamantului n-au ‘plural’, ci doar Singular…clonat la Infinit!:))), asta fiind de fapt definitia…cam absoluta:)), a Mandriei: lipsa ‘pluralului’

    deci e cam asa:
    in mod absolut pisica are 7 vieti, iar in mod relativ…are 9

    insa daca tot am ajuns pe craca asta, e de folos sa retinem ca ‘pluralul’ pamantului este ‘clonarea’, prin urmare desavarsirea Civilizatiei cu ‘clonare’ se serveste, inclusiv in cazul Noului Om ( adica al omului facut dupa chipul si asemanarea Civilizatiei…)

A apărut cartea „Decembrie 1989. Un talmeș-balmeș bine regizat”

După ani și ani de documentări, discuții cu unii dintre actorii implicați în evenimentele din decembrie, Ion Cristoiu a terminat de scris cartea „Decembrie 1989. Un talmeș-balmeș bine regizat”.
Apăsați aici pentru mai multe detalii
Invitații cristoiublog

Invitații cristoiublog

Invitații cristoiublog