Florentina Adomnicăi ne invită să ne îmbrăcăm cu picturile sale

Doamna Florentina Adomnicăi, pictoriță din România, care trăiește în Belgia, ne oferă un lucru rar din lumea artei. Să ne îmbrăcăm cu tablourile sale. Picturile pe care le semnează au un farmec aparte, un mister care te atrage, în mod irezistibil.
După un scurt dialog, veți vedea câteva din minunatele sale tablouri.

– Ce pictori români vă plac?
-Cărțile din școală au fost primele galerii de artă, în care am pășit pentru prima data și i-am cunoscut pe Grigorescu, Tonitza, Theodor Aman. Poposeam minute în șir cu privirea peste imaginile cu picturi din cărțile de istorie și limba română.
Florile lui Ștefan Luchian și mâna sa chinuită de boala din „Autoportret” au fost primele imagini artistice cu impact pentru mine, în anii copilăriei.
Magia din picturile artiștilor Ștefan Câlția și Sabin Bălașa, dar și exprimarea artistică în mai multe domenii de activitate reprezintă, pentru dezvoltarea mea ca artist, repere și modele de urmat.

-Ce pictor vă place mai mult ?
– O borna inspirațională pentru mine, o borna aflată la mare înălțime, o reprezintă arta și viața artistica a pictorului Nicolae Maniu. Măiestria sa este desăvârșită, dar ceea ce mă inspiră și mai mult este bogăția și cutezanța mesajului pe care o găsesc în lucrările sale.

-Ce rol au avut muzeele, expozițiile, galeriile în educarea simțului dvs estetic?
– Totul este rezultat al evoluției. Si noi suntem un cumul de informații și acțiuni ale înaintașilor. De aceea când vizitez un muzeu consider ca descopăr părți din mine, pe care nu le cunosc, nu le văd în viața de zi cu zi.

Am făcut recent o cercetare privind civilizația Cucuteni, iar în copilărie am vizitat muzeul din localitatea cu același nume, eu fiind copil al acestui sat. Printre simbolurile, formele, culorile și acțiunile specifice vieții omenirii de acum 8.000 de ani din aceste locuri, am descoperit o strânsă legătura între artă și spiritualitate.

Când vizitez o galerie de artă îmi place să am momentul meu de solitudine, moment de egoism creativ. Găsesc că este minunata lumea formelor și culorilor dintr-un tablou, iar fiecare lucrare are atâtea vieți cate perechi de ochi o privesc și îi găsesc un sens.

–Ce sfătuiți un părinte cu copil cu înclinații spre pictură? Să meargă pe acest drum, ori să deschidă uși și spre alte arte, la final urmând el să aleagă ceva?
– Am întâlnit multe persoane care, la vârsta de peste 50 de ani, au pus pentru prima dată vopsele pe o pânză și cu mare bucurie au declarat văzând rezultatul: eu nu am știut că pot să pictez. Acest lucru m-a motivat să încurajez părinții ai căror copii doresc să se exprime printr-o forma artistica, indiferent de rezultat. Aceste experiențe și trăiri intense, pe care le aduce arta în viața unui copil sau tânăr, îmbogățesc și dau sens fiecărei zile.

– Ce ne mai spuneți despre arta dvs?
-Încălțările pictate au fost înainte de a realiza tablouri….Deseori mă observ atrasă de dorința de a înfrumuseța, a pune în evidență și a da o înfățișare unică lucrurilor care mă înconjoară. Astfel am îmbrăcat cu flori multe obiecte: scaune, cutii de bijuterii, ghivece pentru flori, obiecte de decor, dar cel mai mult mi place să decorez prin pictare îmbrăcămintea și încălțămintea din material textil. Lucrând pe comandă, țin cont de ce își dorește clientul.

-Ce lucrați acum?
– În acest moment lucrez la două tablouri cu care voi participa la o expoziție, spre sfârșitul toamnei, împreună cu Grupul Pheonix.

– Unde au ajuns cel mai departe fizic tablourile dvs?
– Lucrările mele au parcurs drumul spre România, țara unde am crescut și în Belgia, locul unde mă descopăr și dezvolt acum.
– Mulțumesc. Vă doresc mult succes și în viitor. Să vedem și niște tablouri care mie îmi plac foarte mult.

f 1 Florentina Adomnicai

f 2

f 3

f 4

f 5

f 9

f 100