Marcel Ciolacu: De astăzi, dansul în doi s-a terminat! Decizia ca PSD și PNL să meargă cu propriii candidați la Primăria Capitalei a fost dificilă, dar este soluția corectă
Gîndul de la ora 18
Gigi Becali- mai tare decît conflictul româno-rus!
Îmi spunea cineva deunăzi că băiatul unui amic, om cultivat, de altfel, vrea să plece din țară.
De ce?
Pentru că nu vrea să moară în războiul cu Rusia.
Dacă va fi sau nu război, nimeni nu poate spune.
Probabil că și înaintea celui de-al Doilea, puțini credeau că va urma un măcel mondial.
Mulți pot spune însă că, dincolo de aparențe, printre români există o reală îngrijorare față de antrenarea României, ca pion agresiv, în confruntarea geopolitică dintre SUA și Rusia.
În aceste condiții, azi, luni, 12 mai 2014, s-a aflat că Victor Ponta e cel care a ordonat să se interzică trecerea avionului rus prin spațiul nostru aerian, deși Uniunea Europeană n-a decis așa ceva.
Dincolo de nevoia iresponsabilului vesel de a se juca nițel și cu avioanele de vînătoare, rămîne întrebarea:
Cine apasă pe butoane?
Președintele sau pemierul?
M-aș fi așteptat ca dezvăluirea președintelui că Victor Ponta și-a asumat ipostaza de Comandant suprem să stîrnească o adevărată furtună în presa noastră.
Nici vorbă de așa ceva.
Presa noastră a fost ocupată toată ziua cu declarațiile de semidoct ale lui Gigi Becali, ieșit pentru o zi din pușcărie ca să-și binecuvînteze nevasta.
Sunt tot mai convins că declanșarea unui Război cu Rusia ar trece neobservată de presa noastră dacă în acea zi Gigi Becali s-ar descheia la nădragi în direct.
Comentarii
21 comentarii pentru articolul „Gîndul de la ora 18”
Lasă un răspuns
Invitații cristoiublog
Atata timp cat avem politicieni de cacat, este posibila tararea Romaniei intr-un conflict pentru interesele americane! Cred ca in nicio tara europeana nu mai exista ca la noi o intrecere socialista intre nemernicii de politicieni, care vor sa arate americanlor ca ei au limba mai catifelata, sau ca le suge mai delicat!
o declaratie de razboi directa la adresa Romaniei
„Orice stat care realizează acţiuni ostile faţă de Rusia trebuie să fie conştient că va putea face obiectul unei riposte de aceeaşi natură. Adică dacă noi avem impresia că Rusia suferă în prezent presiuni, în special prin interdicţia zborurilor avioanelor guvernamentale, este timpul să arătăm că suntem capabili să ripostăm”, a declarat Puşkov pentru agenţia rusă RIA Novosti.
Ziua în care clasa de mijloc se va ridica
de Marcin Król
Conducătorii noştri nu-şi dau seama că stau pe un butoi de pulbere, avertizează filozoful polonez Marcin Król. Întrucât clasa de mijloc, căreia i se refuză orice perspectivă de evoluţie socială, ar putea vedea drept unică soluţie încă o revoluţie.
Contrar credinţei populare, nu săracii şi nefericiţii sunt cei care fac revoluţiile în Occident, ci clasa de mijloc. A fost cazul în toate revoluţiile, începând cu Revoluţia Franceză, poate doar cu excepţia Revoluţiei din Octombrie, care a fost o lovitură de stat într-o situaţie de extremă dezordine politică.
Şi când decide această clasă de mijloc să înceapă revoluţia? În primul rând, nu este vorba despre clasa de mijloc în ansamblu, şi nici măcar de un grup organizat, sau de o comunitate, ci de liderii clasei de mijloc, cei care astăzi câştigă alegerile în Europa şi sunt trataţi drept iresponsabili (fiindcă nu fac parte din clasa politică tradiţională geriatrică), dar care se revelează deodată a fi nu numai populari, ci de asemenea surprinzător de eficienţi.
Cetăţeni de mâna a doua
În cazul clasic al Revoluţiei Franceze, rolul de avangardă revoluţionară a fost jucat de avocaţi, antreprenori, angajaţi ai administraţiei publice de la vremea respectivă şi de o parte din ofiţerii armatei. Factorul economic era important, dar nu primordial. Elementele declanşatoare ale mişcării revoluţionare au fost în primul rând lipsa de deschidere în viaţa publică, precum şi imposibilitatea de avansare socială.
Atunci când aristocraţia a încercat să limiteze cu orice preţ influenţa avocaţilor şi oamenilor de afaceri, aceasta a condus la revoluţie. În toată Europa, cu excepţia cuminţicăi Anglii, noua clasă de mijloc, cu cetăţeni de categoria a doua, nu era în măsură să-şi croiască propria soartă.
Cum a rămas cu discriminarea astăzi? Ea este diferită şi asemenea deopotrivă. Desigur, aristocraţia nu mai monopolizează procesul decizional, dar bancherii, speculatorii bursieri şi cadrele superioare care câştigă sute de milioane de euro, împing deoparte cu măiestrie clasa de mijloc, care suferă consecinţe severe. Cipru este cel mai recent exemplu, şi foarte grăitor.
Dominaţia fosilelor
Dar există multe alte exemple. Să luăm de exemplu academicienii, care nu numai în Polonia, ci şi în întreaga Europă, tremură pentru locurile lor de muncă, mai ales dacă au ghinionul de a preda materii declarate de slabă utilitate de către Uniunea Europeană, statele membre şi multinaţionalele care dictează pieţei muncii.
În Slovacia, de exemplu, ştiinţele umaniste au fost practic nimicite, astfel încât specialiştii în istorie, gramatică, etnografie sau logică pot să-şi facă griji serioase. În curând, vor urma şi alte categorii profesionale. Precum şi funcţionarii administraţiei publice, al căror număr a crescut enorm în trecut. Este vina lor? Bineînţeles că nu. Şi ce poate face un funcţionar concediat cu 15 ani de experienţă, care a cunoscut întotdeauna siguranţa locului de muncă? Probabil că nu mare lucru. La fel pentru tinerii absolvenţi lăsaţi pe marginea drumului pieţei muncii, precum şi pentru artişti, jurnalişti şi alte meserii fragilizate de sectorul digital.
Revoluţiile sunt zămislite din excluderi profesionale, decizionale şi din deficitul democratic. Precum şi din dorinţa de a abate bariera generaţională, sau cu alte cuvinte dominaţia moşilor.
Într-adevăr nu este o coincidenţă faptul că liderii Revoluţiei Franceze aveau în jur de 30 de ani, în timp ce vârsta medie a celor prezenţi la Congresul de la Viena (1815), care a restabilit orânduiala conservatoare în Europa, era de peste 60 de ani. Conducătorii europeni de astăzi au în mare parte între cincizeci şi şaizeci de ani, dar, având în vedere progresele medicinei, este probabil ca în 20 de ani, doamna Merkel şi domnii Cameron, Tusk, şi Hollande să se învârtească încă pe lângă cârmă. Doar dacă nu sunt măturaţi de o revoluţie.
Strigătul revoluţiei
Toate căile de evoluţie ale actualei clase de mijloc, majoritar tânără, sunt blocate fie de miliardari, fie de bătrâni, sau în orice caz de persoane care par astfel în ochii celor 25 de ani. Această situaţie este explozivă. Greşim crezând că tinerii porniţi împotriva sistemului, dar lipsiţi de limbajul obişnuit al partidelor politice şi al mişcărilor politice structurate, nu vor putea ajunge la o revoltă organizată.
Revoluţiile nu s-au făcut niciodată în numele unei anumite măsuri, ca de exemplu o supraveghere bancară mai strictă, ci fiindcă într-un moment dat nu se mai putea trăi ca până atunci. Revoluţiile, în opoziţie totală cu metodele partidelor politice, nu folosesc limbajul politic. Revoluţiile ţipă, urlă, sunt prin natură dezordonate şi pârjolesc pe unde trec.
Deci vrem sau nu o revoluţie? Pentru mine, probabil că nu, pentru că revoluţia înseamnă distrugere totală înainte de construirea unei noi ordini. Şi totuşi, politicienii noştri încă nu-şi dau seama că stau cu şezutul pe un butoi cu pulbere. Ei nu înţeleg, prea năuciţi de ideea fixă care-i obsedează: să se întoarcă la stabilitatea de acum 10, sau chiar 30 de ani. Ei nu ştiu că în istorie nu există întoarcere în urmă iar intenţiile lor corespund prea bine expresiei lui Karl Marx: Istoria se repetă, dar ca o farsă.
Sursa: Wprost
vom fugi toti,cu copii,nepoti si stranepoti,ne cacam pe ea de tara-Ubi bene ibi patria,ce sa apar??Mosia Nana,casele luiNastase si cariera lui Videanu????
La capitolul dotari ,cerinte militare ale unei armate, pentru a castiga Victoria se numara si Vointa de a lupta. Are Europa ,acum ,vointa de a lupta?/ O dorinta egala cu a armatei germane din ww2??Nu!! Daca armata germana plus pleiada de aliati nu au putut invinge URSS ul in ww2, de ce ar putea acum armata OTAN sa invinga Rusia???
Simplu , Germania era împotriva tuturor , inclusiv a unei bune părți a Europei si a SUA . Acum e un pic diferită situația !
un pic,Ghermania lupta si in Aftica,se latise prea mult
dar nu vorbeam de raportul de forte,vorbeam de moral si de dorinta de a lupta,
adevarat dar la digi tv se aborda f serios si profesionist situatia din Rusia…sa fim corecti Becali ramane un subiect ptr un anumit nivel…astia suntem
Maestre, de ce nu pot sa-ti mai trimit imagini?
Pac, pac, pac, sa-l ia naiba de fariseu hot !!! La puscarie cu machidonul analfabet!!!!!
Pac, a treia zi…