Marcel Ciolacu: De astăzi, dansul în doi s-a terminat! Decizia ca PSD și PNL să meargă cu propriii candidați la Primăria Capitalei a fost dificilă, dar este soluția corectă
Gîndul de la ora 21
O nouă diversiune marca PSD: Mircea Diaconu
PSD, Partidul Stat, forţa conducătoare în România de azi, şi-a depus la BEC lista de candidaţi pentru europarlamentare.
Ca să pară mai mulţi, Victor Ponta l-a luat cu el pe Gabriel Oprea şi pe Ăla Micu, zis şi Daniel Constantin.
Pentru Victor Ponta, însoţirea de către cei doi muţi, a fost nu numai un prilej de a se da drept şeful unei Coaliţii formidabile, fapt care-l gîdilă straşnic, dar şi un prilej de zicere de unul singur. Cînd îl însoţea Crin Antonescu trebuia să-l asculte pe tovarăşul de alianţă. Acum, s-a ascultat doar pe el însuşi, spunînd printre altele:
„Pot să vă garantez că doamnele şi domnii care ne vor reprezenta în Parlamentul European nu vor face cum am văzut în această săptămînă cu două doamne care s-au comportat şi se comportă, aşa, ca un fel de ţaţe europene, se ceartă între ele; amîndouă, sigur, creaţii, la propriu sau la figurat, ale domnului preşedinte Băsescu; (…) În rest, nu pot decît să spun că mă bucur că suntem toţi trei aici. E adevărat, ar fi fost şi mai bine să fim patru, împreună cu reprezentantul PNL, însă sincer urez candidaţilor liberali, îi urez succes lui Mircea Diaconu, care cred că ar fi un parlamentar european foarte bun pentru România, iar celorlaţi, care se ceartă între ei, să rămînă cu cearta şi cu scandalul din România, iar după 25 mai să nu mai exportăm niciodată în Parlament“.
Din acest text, izvorît din adîncimile lui Victor Ponta ca apa dintr-un puţ în care a căzut un cal mort, am reţinut:
- Că iresponsabilul vesel ştie să fie bădăran cu ochelari, ceea ce nu mă surprinde, deoarece ştiu că Victor Ponta e pe dinafară un bostan împodobit ca un lămpaș, dar gol pe dinăuntru. Nu văd nici un motiv de a zice în public celor două colege ale nevesti-sii, Monica Macovei şi Elena Băsescu, ţaţe, mai ales că polemica dintre cele două nu-l priveşte.
- Continuarea diversiunii cu amorul faţă de PNL, cu tristeţea că Crin Antonescu nu-i aici.
- Ticluirea unei noi diversiuni, marca PSD: Mircea Diaconu.
Campania Antenei 3 în favoarea demisionatului din PNL ni se dezvăluie astfel ceea ce e de fapt:
Nu o acţiune jurnalistică de profesionalism minim, ci o acţiune diversionistă de tip PSD. Mai mult ca sigur, organizaţiile PSD din Bucureşti au fost mobilizate de Ecaterina Andronescu pentru a închipui cozi la măsuţele de înscriere pe lista cu semnături necesare lui Mircea Diaconu ca să candideze ca independent la europarlamentare.
Candidatura lui Mircea Diaconu e oprită de o decizie a ICCJ.
E greu de crezut că BEC o va valida admițînd că se vor strînge cele 100.000 de semnături.
Dacă se va întîmpla asta, Victor Ponta îşi dă cu tesla în ceea ce nu are. Mircea Diaconu, după cum ne arată compoziţia celor care semnează, va lua voturi de la PSD. Așa cum am putut constata pe pielea mea (îndemnîndu-mi cititorii la un moment dat, fără a-mi da seama că afacerea va intra pe mîinile cuplului Dan Voiculescu – Victor Ponta, să iscălească pentru actor, m-am trezit cu un val de proteste), electoratul anti-PSD nu-l va vota în veci pe fostul PNL-ist.
Bănuiala mea e că Victor Ponta pariază pe respingerea de către BEC.
Pînă atunci, el foloseşte Diversiunea Mircea Diaconu pentru:
- A continua războiul pe șest cu Justiția ca reprezentant de seamă al Penalilor din PSD.
- A-i mai da o copită lui Crin Antonescu, arătînd electoratului USL, turmentat în materie de stat de drept, că, spre deosebire de fostul coechipier, el îl apără pe Mircea Diaconu de gheara unei instituţii controlate de Traian Băsescu.
- Contrapune pe Mircea Diaconu Elenei Băsescu.
- Mai dă un bocanc în gura ANI, după plăcutul nărav al rîtanilor PSD.
Mircea Diaconu e folosit ca un titirez într-o diversiune marca PSD.
Folositul își dă seama de asta?
Comentarii
20 comentarii pentru articolul „Gîndul de la ora 21”
Lasă un răspuns
Invitații cristoiublog
Maestre imi pare rau ca iar va contrazic dar cred ca il banuiti pe premier de prea multa subtilitate si pe consilierii de imagine prea destepti
Ion Cristoiu, dupa ce ani la rand l-a pupat pe talpi pe Voiculescu,continua sa se …. contra vantului.Limbaj a la CRISTOIU:”Ponta isi da cu tesla in……”.Probabil daca ar folosi un limbaj decent nu l-ar baga nimeni in seama…
Pentru găselnițe de genul „Victor Ponta e pe dinafară un bostan împodobit ca un lămpaș, dar gol pe dinăuntru” il citesc cu mare plăcere pe IC!
maestre…pe toate le sti ca un om mare…nu mereu, acum insa ai nimerit-o, bravo
ar fi nevoie de translator cand vorbeste Mircea Diaconu in nenumaratele emisiuni in care e prezent la Antena 3 pt ca nu se intelege ce vrea sa spuna, nu e coerent, nu leaga ideile…
Nu degeaba,cabotinu`la care faceți referire a avut ceva succes în rolurile de prostănac! Era-n elementul lui!…
http://www.theflyonawall.com/2014/03/penibilul-saptamanii-mircea-diaconu.html
Corina Crețu, indragostita de Colin Powell e,cu siguranță,un monument de decență!
Ioan Munteanu, cel mai cutremurator adevăr spus de la Tribuna Parlamentului României, de la 1945 încoace:
„Neam de neamul nostru n-a cunoscut vreodată atâta violenţă, dezmăţ și nesupunere!”
Milioane de români sînt măcinaţi de aceleaşi probleme care, parcă, nu le vede nimeni din cei ajunşi în Parlament. Sîntem uimiţi, astăzi, de declaraţia politică făcută în Parlamentul României, de un deputat – Ioan Munteanu(colegiul 5 Neamţ)- în care ni se vorbeşte, şi, implicit, recunoaşte, despre cele mai mari tare care apasă asupra acestui popor.
Înainte de a citi acest document care ar trebui să facă înconjurul Europei pentru radiografia completă a societăţii româneşti, trebuie să vă spunem că deputatul Ioan Munteanu este singurul din Neamţ care, fiind la putere cînd s-a votat tăierea pensiilor, a refuzat să dea acest vot. A fost exclus, şi pentru verticalitatea sa, oamenii i-au dat buline albe şi l-au ales din nou. Ne-a surprins această săptămînă, cu această declaraţie politică, unică pentru peisajul post-decembrist românesc.
„ E din ce în ce mai clar că nimic nu mai e ca altădată. S-a schimbat vremea, dar s-au schimbat și vremurile. S-a cam terminat cu cei șapte ani de acasă, cu respectul faţă de profesori sau faţă de persoanele în vârstă. O nestăvilită bășcălie a luat locul bunului simţ și a comportamentului civilizat. Lumea s-a întors pe dos, copiii își bat ori își ucid părinţii, tineri netrebnici violează, apoi ucid cu bestialitate bătrâne neputincioase, nu mai există onoare, cinste, muncă,generozitate, nimic din ceea ce înseamnă valori morale și spirituale strămoșești.
Unde au dispărut cuminţenia românului și frica de mânia lui Dumnezeu? Neam de neamul nostru n-a cunoscut vreodată atâta violenţă, dezmăţ și nesupunere ca la acest început de mileniu. Sau, după cum spunea Alexandru Vlahuţă într-o poezie de o surprinzătoare actualitate, publicată, însă, în 1881): “vai, nenorocită ţară, rele zile-ai mai ajuns!” . Îngrijorător este faptul că suntem conduși și de oameni de proastă calitate, de analfabeţi (cu sau fără diplomă), de parveniţi și de mojici . Incultura, prostia și obrăznicia au devenit criterii și atuuri de promovare. Grav e că aproape toţi acești indivizi , considerând că li se cuvin posturile și că pot lua orice hotărâre, trag după dânșii oameni de aceeași calitate îndoielnică. Așa se explică paradoxul din multe instituţii bugetare în care mediocrii și submediocrii ajung să facă legea și să reprezinte statul, obligându-i pe adevăraţii specialiști să-și părăsească locurile de muncă . Acești indivizi, aflaţi vremelnic în funcţii nemeritate, își fac loc în faţă dând din coate, le place să fie băgaţi în seamă, să se vorbească și săse scrie despre ei. Sunt nelipsiţi de la tot felul de sindrofii și ceremonii, de la evenimente mondene, dar și de la slujbe, parastasuri și pomeniri. Se închină cu falsă smerenie la icoane, în timp ce mintea le umblă la hoţii și șmecherii. Fac gesturi umanitare de ochii lumii, dar de fapt nu cheltuiesc nici 0,1 % din ceea ce fură. Trăiesc într-un lux deșănţat, risipesc fără măsură banii ușor câștigaţi, petrec vacanţe în locuri exotice, adună averi peste averi și îi sfidează cu neobrăzare pe cei care ar fi meritat să ajungă în locul lor, dar n-au făcut- o pentru că le-a lipsit tupeul lor nerușinat.
Exemple de acest fel se întâlnesc la orice pas, fără ca oamenii din jur să mai aibă vreo reacţie. Într-o lume în care scara adevăratelor valori s-a răsturnat, nimeni nu se mai miră că X sau Y au ajuns acolo unde au ajuns. Şi, mai ales, cum au ajuns. ”Ei sunt mari și tari, nu au nici rușine, nici sfială //că-ntr-o zi urmașii le vor cere socoteală’’ (tot Vlahuţă, 1881!).
În România va trebui să se ducă o luptă foarte grea cu această categorie care a impus regulile junglei. Doar un lider respectat și autoritar, un patriot, un român adevărat mai poate readuce ţara pe calea cea bună.
Îl vom găsi? Îl vom avea? Eu nu pot decât să sper!”
DAN LUPESCU,
Director fondator al Revistei LAMURA