Rechizitoriul DIPI face o dezvăluire senzațională: În perioada cînd era premier interimar, Gabriel Oprea a fost interceptat de SRI!

S-a discutat mult în aceste zile despre un Dosar DIPI de la DNA. S-au publicat și fragmente dintr-un Rechizitoriu, de regulă în chip tendențios. Divizia Presă a Binomului SRI-DNA s-a împărțit în două după ce DNA nu numai c-a divorțat de SRI (Codruța Kovesi hrănindu-se cu iluzia că denunțurile și sprijinul lui Klaus Iohannis o vor face a mai tare din Republică fără a mai fi nevoie să se căciulească la SRI), dar și a trecut la atac prin învăluire din flancuri o dată cu anchetarea DIPI. O parte a Presei a rămas cu DNA (din motive despre care voi scrie mai pe larg într-un număr următor) și o altă parte a rămas cu SRI.

Minate de tendențiozitatea partizană, atît publicarea de informații, cît și dezbaterea Cazului, au reușit să-i năucească pe oamenii de bun simț, care nu mai înțeleg nimic din ceea ce se întîmplă.
Așadar, pentru a ne întoarce la datele exacte, cerute de profesia de gazetar, trebuie să spunem că prin Dosar DIPI se înțelege la ora actuală Dosarul nr. 20/P/2016, trimis deja în instanță prin Rechizitoriul din 10 mai 2016. Potrivit Rechizitoriului au fost trimiși în judecată pentru abuz în serviciu, în acest dosar, Gabriel Oprea, fost ministru de Interne, Nicolae Gheorghe, fost șef al DIPI și alți trei membri ai conducerii DIPI. Acesta e Dosarul din care se publică fragmente și desigur, dosarul cel mai discutat.

Atacul DNA asupra DIPI nu se reduce însă la acest Dosar. Sînt în curs de anchetă penală alte dosare:
Cel de abuz în serviciu întocmit lui Rareș Văduva, Nicolae Gheorghe (un nou dosar penal), Gelu Oltean, toți foști șefi ai DIPI, alți trei ofițeri superiori din cadrul DIPI, precum și alți 18 ofițeri DIPI, Dosar anunțat opiniei publice prin Comunicatul din 29 august 2016.

Dosarul Petre Tobă, anunțat opiniei publice prin Comunicatul DNA din 1 septembrie 2016. Aceste trei dosare au fost disjunse din Dosarul din 10 mai 2016. Din Rechizitoriul din acest Dosar am înțeles – și am semnalat asta, că s-a disjuns un alt dosar de abuz în serviciu care vizează conducerea SRI pentru foloase necuvenite.

Am ținut să fac aceste precizări din două motive:

1. Numărul ofițerilor DIPI tîrîți prin anchete e uriaș, printre ei numărîndu-se trei foști șefi DIPI, dintre care doi, Nicolae Gheorghe și Rareș Văduva, sînt ofițeri SRI buni.
2. Cheia lichidării DIPI e dată de primul Dosar, cel trimis în instanță. Celelalte dosare sînt urmarea acestui Dosar.

Ce ne spune primul Dosar, pe care-l cunosc destul de bine nu numai prin lectura cu creionul în mînă a Rechizitoriului, dar și prin date obținute de la surse?
Că întreaga acțiune de lichidare a DIPI pornește de la angajamentul luat de Codruța Kovesi față de Klaus Iohannis că-l va asasina politic ea pe Gabriel Oprea, în condițiile în care SRI a șovăit să îndeplinească această hachiță a lui Klaus Iohannis, izvorîtă din refuzul lui Gabriel Oprea de a-l trăda pe Victor Ponta deși i se propusese postul de premier.

Gabriel Oprea e urît de cea mai mare parte a Presei, numai și numai din vina lui Gabriel Oprea. Cealaltă parte a primit ordin să-l execute. L-am criticat pe Gabriel Oprea la vremea suirii sale într-un copac mai înalt decît îi îngăduia greutatea. Acum însă, cînd Gabriel Oprea e victima folosirii luptei împotriva corupției pentru răfuieli politico-mafiote, e de datoria mea de jurnalist bătrîn, care am asistat și la răfuiala lui Ion Iliescu cu Nicolae Ceaușescu la Tîrgoviște, numai și numai, pentru că fostul Conducător i-a oprit la un moment dat ambițiosului activist Ion Iliescu ascensiunea spre postul de secretar general al Partidului.

Prin urmare, studiind dosarul prin care au fost trimiși în judecată Gabriel Oprea, Nicolae Gheoghe și alți cîțiva ofițeri superiori ai DIPI, nu pot să nu observ și să nu atrag atenția că Rechizitoriul e rezultatul unui efort supraomenesc de a-i găsi lui Gabriel Oprea ceva prin care să poată fi acuzat de abuz în serviciu, în genul celebrei de ce porți bască?
Ca multe Rechizitorii întocmite de DNA într-o beție a puterii întrecînd-o pe cea a fostei Securități din anii Anei Pauker.

Totul a pornit de la achiziționarea de către DIPI în iulie 2015 (cînd Gabriel Oprea e numit de Klaus Iohannis prin decret premier interimar) a unui automobil Audi ca mașină de serviciu, pentru – spune chiar Rechizitoriul, asigurarea transportului ministrului de Interne Gabriel Oprea. Desigur, așa cum arată și Rechizitoriul, mașina n-a fost luată acasă nici de Gabriel Oprea, nici de Nicolae Gheorghe, ba mai mult n-a fost folosită de Gabriel Oprea, în interes de serviciu, decît patru luni – între iulie și noiembrie 2015, după care ea a fost folosită de DIPI pentru misiuni operative. Nu numai că Gabriel Oprea n-a folosit mașina în interes personal, dar mai mult, așa cum arată chiar Rechizitoriul, înaintea acestui Audi, Gabriel Oprea mergea, ca ministru, cu un automobil VW, marca Phaeton, superior Audi. Nu putem spune că s-a cumpărat Audi în urma unei hachițe a ministrului, cum s-a întîmplat cu Mercedesul Blindat cumpărat de SPP pentru a-i satisface o hachiță lui Klaus Iohannis.

Un Rechizitoriu e înainte de toate un document care poate și trebuie supus verificării bunului simț.
În cazul mult invocatului duș, de 5000 de lei, prezentat de Presa Poliției Politice drept un obiect de lux (!!!) comandat de Gabriel Oprea, m-am întrebat, firește, de ce n-a comandat ministrul un asemenea obiect (avea justificare, mulți conducători de instituții au duș la birou, ca să nu pută după o zi de transpirație prin București) la Direcția Logistică a Ministerului și de ce n-a comandat ceva mai de soi. Așa am aflat că dușul nu era duș, ci doar acoperirea pentru altceva, despre care nu pot vorbi, deoarece n-am mandat de siguranță națională.

Apelînd la bunul simț, m-am întrebat, firește, de ce trebuia Gabriel Oprea să deturneze fondurile DIPI pentru a avea un automobil de serviciu, cînd putea apela la Direcția Logistică a Ministerului.
Ca și în cazul dușului, am aflat că e vorba de altceva. Iată cum motivează Nicolae Gheorghe achiziționarea automobilului, potrivit Rechizitoriului:

„Din declarațiile inculpatului NICOLAE Gheorghe (filele 212-240, 250-261, volumul IV) a reieșit că din luna martie 2014 a lucrat în cadrul D.I.P.I. ca subsecretar de stat, începând cu data de 01 august 2014 a asigurat comanda D.I.P.I., iar din noiembrie 2014 a fost numit secretar de stat la D.I.P.I. În ceea ce privește Diviziunea Protecție Personal, această structură a fost înființată în iulie 2014, în împrejurări pe care inculpatul a susținut că nu le cunoaște. Conform O.G. 30/2007, D.I.P.I. are în atribuții asigurarea misiunilor, personalului, patrimoniului și informațiilor clasificate pentru zona de competență a MAI, contra unor amenințări și riscuri interne sau externe. În exercitarea acestor atribuții, D.I.P.I. trebuie să asigure contrainformativ personalul M.A.I., inclusiv conducerea acestui minister, pentru a le proteja actele de decizie. O componentă a protecției contrainformative este și protecția fizică. În cadrul D.I.P.I. atribuțiile în sensul celor antemenționate au fost în competența Diviziunii Protecție Personal. În operaționalizarea acestei structuri, un prim pas a fost acela de a asigura la conducerea ei un ofițer specializat în protecție personal – cms. șef IVĂNESCU Marius-Gill, pe care NICOLAE Gheorghe a declarat că l-a transferat în urma consultării cadrelor specializate de la S.P.P., S.R.I., D.G.I.A. Planul de operaționalizare al structurii a presupus mai multe etape, respectiv elaborarea cadrului normativ, găsirea unui sediu, selectarea personalului, dotarea structurii și în final, misiunile. Planul de operaționalizare a fost inclus în strategia generală a D.I.P.I., funcționarea acestei structuri a fost introdusă în Regulamentul de Organizare și Funcționare a D.I.P.I. din aprilie 2015, Ordinul privind normele de lucru din această structură a fost elaborat din mai 2015, sediul a fost găsit în luna mai 2015 și tot din luna mai 2015 au început procedurile pentru dotarea și selecția personalului acestei structuri. Din iunie-iulie 2015, au început și analizele în vederea stabilirii misiunilor structurii D.P.P., precum și pentru dotarea cu armament, tehnică specifică și autovehicule. În împrejurările în care NICOLAE Gheorghe avea întîlniri cu ministrul Afacerilor Interne, pentru prezentarea și aprobarea unor documente în aplicarea planului de operaționalizare a structurii D.P.P., ministrul a solicitat să i se asigure protecția de către noua structură, propunere însușită de către secretarul de stat, întrucît acesta era scopul activității D.P.P. În contextul în care și înainte de această solicitare D.I.P.I. asigura protecția contrainformativă a ministrului Afacerilor Interne, NICOLAE Gheorghe a considerat că era un avantaj ca structura D.P.P. să se ocupe de întreaga protecție a acestui demnitar, întrucât anterior înființării D.P.P. aceste atribuții erau asigurate de către S.P.P., cu care D.I.P.I. trebuia să conlucreze, iar în timpul desfășurării activității a existat dezavantajul de a se deconspira mijloace și metode de lucru față de personalul S.P.P. Inculpatul NICOLAE Gheorghe a susținut că, în organizarea protecției ministrului Afacerilor Interne și a formării dispozitivului de protecție, a ținut cont de anumite riscuri. Unul dintre riscuri era acela că ministrul Afacerilor Interne se afla în atenția unui ofițer de informații al unui serviciu de informații străin ostil intereselor statului român. Acest risc a fost semnalat de D.G.I.A. și confirmat de S.R.I., iar D.I.P.I. a conlucrat cu aceste instituții pentru gestionarea riscului. În acele împrejurări, ministrul era implicat într-o serie de decizii și activități care interesează securitatea națională (numirea directorului S.R.I., S.I.E., vizita secretarului general al N.A.T.O., operaționalizarea scutului de la Deveselu). Un alt risc a fost acela că s-a identificat o accesare neautorizată a «cloud-ului» telefonului mobil utilizat de OPREA Gabriel, fiindu-i accesate mail-urile și SMS-urile, precum și alte date existente în telefonul mobil. Într-un obiect personal al ministrului de interne a fost identificat și un dispozitiv de înregistrare tip GSM cu transmisie la distanță. Ministrul OPREA Gabriel a primit și amenințări pe telefonul personal și pe rețelele de socializare la adresa sa și a familiei sale. Amenințările includeau jigniri și amenințări cu moartea de la persoane necunoscute. Amenințările păreau serioase întrucît făceau trimitere la adresa de domiciliu a ministrului. Printre măsurile luate, una a fost aceea de a securiza mijloacele de comunicație ale ministrului. O altă măsură de protecție a fost aceea de a introduce în dispozitivul de protecție un ofițer specializat în contrafilaj, care ținea legătura cu structura de specialitate (Diviziunea Supravegheri Operative și Investigații a D.I.P.I.). În dispozitivul de protecție au fost incluși și 3 ofițeri specializați în protecție contrainformativă. Inculpatul a susținut că a ajuns la concluzia că era necesar să folosească și un autoturism în regim acoperit, pentru întîlniri considerate sensibile ale ministrului OPREA Gabriel, pentru a nu fi cunoscute întîlnirile respective de către alte persoane. Ideea era ca anumite întîlniri cu decizionali români sau străini să nu fie cunoscute în zona publică, pentru a fi exercitate presiuni publice sau politice pe deciziile ministrului Afacerilor Interne. Acesta a fost contextul în care s-a pus problema achiziționării unui autoturism de către Diviziunea Protecție Personal, în regim acoperit. Constatînd că niciunul dintre autoturismele deținute de D.I.P.I. nu îndeplinea parametrii tehnici optimi ai autoturismului, din punct de vedere al protecției fizice (motor mai mare de 3000 cmc, tracțiune integrală, rezistență la impact frontal), stabiliți de șeful D.P.P., IVĂNESCU Marius-Gill, inculpatul NICOLAE Gheorghe a luat decizia de a achiziționa un autoturism nou. Selecția autoturismului s-a făcut de către ofițeri specializați ai D.I.P.I. care aveau experiență în achiziționarea autoturismelor în mod conspirat. IVĂNESCU Marius-Gill a ținut cont și de experiența altor structuri care utilizează astfel de autoturisme, sens în care NICOLAE Gheorghe a reținut că S.P.P. utilizează autoturisme marca BMW, iar D.G.I.A. și S.R.I., autoturisme Audi. A fost selectat un autoturism marca Audi A8, care a fost testat de IVĂNESCU Marius-Gill și posibil și de către angajați de la atelierul auto al D.I.P.I. Din discuțiile purtate cu IVĂNESCU Marius-Gill și IACOB Marian-Dănuț, inculpatul a aflat că au ales oferta cea mai bună de la dealerii auto, sens în care au beneficiat de cea mai mare reducere existentă pe piață din partea dealerului MIDOCAR, de la circa 110 mii euro la 92 mii euro, întrucît fusese o mașină de prezentare care avea cîțiva km parcurși. În continuare, Diviziunea Administrativă a întocmit proiectul notei-raport care a fost înregistrată ulterior cu nr. 01303104/13.07.2015, în numele inculpatului NICOLAE Gheorghe, acesta din urmă semnînd după ce șeful serviciului juridic, PAVEL Gabriel-Nicolae a acordat viza de legalitate. Nota-raport nu a fost întocmită de către structura beneficiară, întrucît D.P.P. nu era încă dotată cu calculatoare, birourile fiind în curs de amenajare. Inculpatul NICOLAE Gheorghe a declarat că nu a avut niciun dubiu cu privire la legalitatea achiziției, întrucît în ani precedenți D.I.P.I. a achiziționat aproximativ 10 autoturisme în regim conspirat.(…)

 Autoturismul în cauză a fost achiziționat în mod conspirat pe numele șefului Diviziunii Protecție Personal, IVĂNESCU Marius-Gill, deoarece în mod obișnuit autoturismele se achiziționează în mod conspirat pe numele unui ofițer din D.I.P.I. din structura care achiziționează autoturismul. La propunerea cms. șef IACOB Marian-Dănuț și a cms. șef IVĂNESCU Marius-Gill, inculpatul NICOLAE Gheorghe a aprobat ca autoturismul să fie achiziționat pe numele șefului D.P.P. În continuare, IACOB Marian-Dănuț și IVĂNESCU Marius-Gill, împreună cu juristul PAVEL Gabriel-Nicolae s-au ocupat de întocmirea documentelor de vînzare-cumpărare și de plata autoturismului, care s-a efectuat prin circuit bancar. Pînă în momentul în care D.I.P.I. a intrat în posesia autoturismului achiziționat, inculpatul NICOLAE Gheorghe a declarat că nu a avut nicio discuție cu ministrul OPREA Gabriel despre tipul autoturismului achiziționat, astfel încît, referitor la acest subiect, secretarul de stat a vorbit cu ministrul de resort numai anterior cumpărării autoturismului, în legătură cu necesitatea de a achiziționa un autovehicul în regim conspirat pentru protecția deplasărilor demnitarului. Potrivit celor cunoscute de inculpat, înainte de a utiliza autoturismul în cauză, dar și ulterior utilizării acestui autoturism, ministrul OPREA Gabriel folosea un autoturism cu dotări superioare și clasă tehnică superioară, respectiv un autoturism marca VW model Phaeton, cu motor de 6.000 cmc pe benzină. După circa 3-4 săptămîni de utilizare a autoturismului Audi A8 achiziționat, din cauza modului de folosire și a programului imprevizibil al ministrului OPREA Gabriel, secretarul de stat a constatat că acest autovehicul nu mai putea fi utilizat în regim conspirat. Devenind o mașină cunoscută public pentru transportul ministrului Afacerilor Interne, exista riscul de a se constata că folosește o mașină privată, sens în care a luat măsuri pentru a fi transferat dreptul de proprietate de pe numele lui IVĂNESCU Marius-Gill pe numele instituției D.I.P.I. NICOLAE Gheorghe a luat decizia de a se transfera dreptul de proprietate, în condițiile în care a constatat personal că autoturismul era deconspirat, fiind văzut la televizor cu prilejul mediatizării deplasărilor ministrului OPREA Gabriel. Nu a fost o situație singulară, fiind și alte cazuri cînd autoturismele conspirate au fost trecute «la vedere», în sensul că s-a procedat la transferul dreptului de proprietate de pe numele ofițerului pe numele D.I.P.I. sau pe numele M.A.I. – Direcția Generală Logistică. După ce a fost reînmatriculat pe numele D.I.P.I., autoturismul a mai fost utilizat conspirat, într-un alt nivel de conspirare, respectiv acela a folosirii unor numere de înmatriculare de acoperire. Din punctul de vedere al inculpatului NICOLAE Gheorghe, nu s-a schimbat destinația bunului, ci regimul de acoperire, autoturismul continuînd să facă parte din dispozitivul de protecție al ministrului Afacerilor Interne. În perioada iulie-noiembrie 2015, autoturismul în cauză a fost folosit pentru protecția ministrului OPREA Gabriel în împrejurări în care era condus numai de cadre D.I.P.I., fiind garat în spațiile utilizate de D.I.P.I., avînd și foaie de parcurs zilnică după reînmatricularea pe D.I.P.I. În aceeași perioadă de timp, ministrul OPREA Gabriel a utilizat și acel VW Phaeton și un VW Touareg. Pînă în luna decembrie 2015, autoturismul în cauză a rămas în dotarea D.P.P., după care a trecut în dotarea altei structuri a D.I.P.I., respectiv pentru folosire în regim conspirat. (…)

D.P.P. a primit în decembrie 2015 autoturisme în dotare, din parcul auto al M.A.I., nu din fonduri operative. În perioada iulie-noiembrie 2015, autoturismul în cauză a fost folosit numai pentru misiuni de protecție a ministrului OPREA Gabriel, deși inițial nu s-a avut în vedere o folosire exclusivă a autoturismului în acest scop. În aceeași perioadă de timp, deși au existat cereri de protecție a altor persoane din M.A.I., la nivelul D.I.P.I. s-a constatat că nu erau îndeplinite condițiile legale pentru a primi această protecție a D.P.P.

Inculpatul NICOLAE Gheorghe a precizat că D.P.P. nu a desfășurat activități în niciun dosar de problemă, însă singura structură din D.I.P.I. care lucrează cu dosare de problemă este D.G.I.P.I. (Direcția Generală de Informații și Protecție Internă).

Fiind întrebat dacă înainte de achiziționarea autoturismului în cauză, a existat la nivelul D.P.P. vreo lucrare înregistrată privind existența unor amenințări la adresa securității naționale privind pe OPREA Gabriel, inculpatul NICOLAE Gheorghe a declarat că la nivelul D.P.P. nu a existat o astfel de lucrare, însă a existat o astfel de lucrare la nivelul altei structuri a D.I.P.I., respectiv o semnalare scrisă din partea D.G.I.A. cu privire la interesul unui serviciu străin față de ministrul de Interne OPREA Gabriel. Acea structură a D.I.P.I. a înregistrat lucrarea, pentru a verifica informația și a o completa, D.P.P. urmînd să fie beneficiarul rezultatelor verificărilor, pentru dimensionarea propriilor măsuri.

De asemenea, fiind întrebat dacă ulterior achiziției autoturismului în cauză, D.P.P. a înregistrat vreo lucrare scrisă cu privire la activități de cunoaștere, prevenire sau înlăturare a vreunei amenințări la adresa securității naționale, în raport cu OPREA Gabriel, inculpatul NICOLAE Gheorge a precizat că are cunoștință de existența unui schimb de informații între D.P.P. și structura de informații a D.I.P.I. și că, la un moment dat, cele două structuri au făcut o evaluare comună, în scris, privind posibile riscuri la adresa ministrului de Interne. Acel schimb de informații dintre cele două structuri a constatat în solicitări scrise din partea D.P.P. către structura de informații a D.I.P.I., în vederea efectuării unor verificări privind riscurile la adresa ministrului. Cele două structuri ale D.I.P.I. au derulat mai multe măsuri în comun, în teren, inclusiv cu implicarea unor structuri de poliție și jandarmerie. Un exemplu în acest sens a fost acela al postării pe un site de socializare a adresei de domiciliu al ministrului, cînd s-a luat măsura asigurării unui dispozitiv de protecție, cu sprijinul structurilor de poliție și jandarmeriei competente în materie.”

Să zicem că Nicolae Gheorghe își apără decizia. Iată ce spune însă Rareș Văduva, următorul șef al DIPI, numit de Dacian Cioloș după începerea urmăririi penale a lui Nicolae Gheorghe:

„În cauză a fost audiat, în calitate de martor, cms. şef VĂDUVA Rareş, subsecretar de stat în cadrul D.I.P.I., în perioada de referinţă a achiziţionării autoturismului marca Audi A8, care a declarat (filele 44-51, volumul III) că nu a participat la luarea deciziiei de achiziţionare a autoturismului în cauză. A asistat la unele discuţii potrivit cărora se căuta un autoturism pentru Diviziunea Protecţie Personal, fără a reţine care erau raţiunile acestei achiziţii. Ulterior cumpărării autoturismului, martorul ar fi aflat că motivele care au stat la baza luării deciziei de achiziţionare a acestui autovehicul au fost nişte informaţii primite de la un alt serviciu de informaţii, potrivit cărora fostul ministru de Interne, OPREA Gabriel făcea obiectul unei activităţi informativ-operative din partea unui serviciu de informaţii extern, despre care s-a apreciat că ar putea să aibă scopuri care puneau în pericol activitatea de vicepremier. Intenţia iniţială ar fi fost aceea de a asigura deplasări conspirate ale vicepremierului OPREA Gabriel cu autoturismul achiziţionat de Diviziunea Protecţie Personal a D.I.P.I. În condiţiile în care, însă, vicepremierul a folosit zi de zi autoturismul respectiv, autovehicul a fost deconspirat, devenind unul la vedere. În prezent, autoturismul respectiv este dat în folosinţă unei structuri operative din cadrul D.I.P.I.”

Rechizitoriul vrea neapărat să-l scoată pe Gabriel Oprea vinovat de a fi comandat el achiziționarea automobilului.
Prin urmare, Rechizitoriul ne oferă la un moment dat aceste rînduri:

„Prin ordonanța nr. 20/P/2016, din 24.02.2016 (filele 177-179, volumul II), în baza art. 142 alin. (5) din Codul de procedură, s-a dispus folosirea în dosarul nr. 20/P/2016 al Direcției Naționale Anticorupție, Secția de combatere a corupției, a convorbirilor telefonice purtate de BUTUNOI-RADU Liviu-Călin (șeful Direcției Generale Logistice din M.A.I.) și OPREA Gabriel, din datele de 14.07.2015, ora 20:19:47 și, respectiv, 15.07.2015, ora 11:28:27, interceptate și înregistrate în dosarul nr. 596/P/2015, al Direcției Naționale Anticorupție, Secția de combatere a corupției, conform mandatului de supraveghere tehnică nr. 59/UP/14.07.2015, emis în baza încheierii de ședință nr. 73/14.07.2015, pronunțate de Curtea de Apel București, secția I penală, în dosarul nr. 4376/2/2015.

Conform proceselor-verbale de redare a convorbirilor telefonice de la filele 197-201, volumul II, a reieșit că în perioada contemporană achiziției autoturismului în cauză, ministrului OPREA Gabriel i se aduceau la cunoștință problemele tehnice referitoare la autovehiculele folosite pentru transportul său. Astfel, la 14.07.2015, ora 20:19:47, ministrul Afacerilor Interne a fost contactat de către șeful Direcției Generale Logistice din M.A.I. («Am onoarea! Vă rog să ordonați, domnule ministru!»), prilej cu care OPREA Gabriel i-a amintit că în ziua următoare avea o deplasare într-un scop aparent personal: «Deci, mă, mîine… ai primit aia cu… cu… curcanii?», «Mîine la două sîntem acolo!», sens în care interlocutorul s-a conformat: «Luat toate măsurile», «Am înțeles!», «Am onoarea! Am onoarea, domnule ministru!». În pofida faptului că a fost asigurat de faptul că deplasarea sa era pregătită, în data de 15.07.2015, ora 11:28:27, OPREA Gabriel a fost anunțat de BUTUNOI-RADU Liviu-Cătălin că autoturismul folosit în mod obișnuit de ministru avea defecțiuni tehnice care necesitau înlocuirea acestuia. Astfel, după ce în prealabil s-a interesat de bunurile ce urmau a fi transportate, în parte la locuința ministrului («Tu ai luat măsurile alea pentru la două, da?», «Bine, unul cred că îl iau acasă, daʼ unuʼ…», «Facem cum am discutat, da?»), BUTUNOI-RADU Liviu-Cătălin i-a adus la cunoștință că a trebuit să înlocuiască autoturismul: «Permiteți să vă informez o… problemuță. Avem o problemă cu PHAETONUʼ al un calculator. Și vream..”, „Dacă sînteți… ă… deci nu mai încarcă…”, „Am încercat să o rezolvăm în perioada cît a fost staționar, dar nu se poate decît în service și dacă aprobați de mîine să schimbăm cu BMW-uʼ ăla de la S.P.P.». Reacția ministrului OPREA Gabriel a fost una prin care și-a manifestat în mod evident nemulțumirea: «Bine! Dar altă dată dacă îmi mai dai telefoane să-mi spui treaba asta, te… [folosește un verb obscen]…! Ai înțeles?».”

Las la o parte faptul că discuția asta nu e o dovadă că Gabriel Oprea a comandat Audi decît în halucinația DNA.
Atrag însă atenția asupra unei ciudățenii.
Pentru a dovedi (după opinia mea forțat) că Gabriel Oprea a ținut să aibă automobil de serviciu Audi, DNA folosește stenogramele unor interceptări făcute în 14 și 15 august 2015, zile în care – din cîte ne amintim, Gabriel Oprea îndeplinea funcția de premier interimar, desemnat prin decret de Klaus Iohannis. A fost o perioadă cînd pe fondul conflictului dintre Victor Ponta și Klaus Iohannis, Gabriel Oprea era văzut ca premier agreat de Președinte, iar Divizia Presă, cea care-l calcă acum în picioare pe căzutul Gabriel Oprea, îl cînta ca pe un Făt Frumos prin contrapunere cu Zmeul Victor Ponta.
La vremea respectivă, interceptările erau făcute de SRI.
Cine a avut mandat pentru a fi interceptat de SRI: Gabriel Oprea sau Liviu Butunoi?

Mandatul e ciudat. Spun ciudat, deoarece, oricît m-am străduit, n-am reușit să descopăr pentru ce dosar a fost a fost interceptat șeful Logisticii MAI, Liviu Butunoi. Liviu Butunoi s-a numărat printre primii ofițeri MAI promovați de Klaus Iohannis după venirea la Cotroceni. A fost trecut în rezervă nu demult. Dacă nu s-a deschis nici un dosar pe baza acestor interceptări, de ce s-au făcut ele? Nu cumva au fost interceptări pe bază de mandat de siguranță națională? Și dacă da, unde au stat aceste interceptări pînă acum? Nu cumva la SRI? Și dacă da, pe ce temei legal a dat SRI DNA aceste interceptări care, repet, nu s-au soldat cu nici un dosar?

Indiferent de răspuns, un lucru e limpede:
În perioada în care era premier interimar, Gabriel Oprea a fost interceptat de SRI!