Gîndul de miercuri, 29 august 2018

De ce n-am încredere în directorul SRI, Eduard Hellvig?

Vineri, 24 august 2018, ora 20, s-a petrecut ceea ce am putea numi unul dintre evenimentele anului:
Eduard Hellvig, directorul SRI, a făcut o declarație de presă, transmisă în direct de televiziunile de știri.

Contrazicînd angajamentul luat la instalarea ca director al SRI, în 3 martie 2015, de a produce o schimbare revoluționară în relația dintre SRI și societatea românească sub semnul tendințelor de azi din democrațiile avansate, de a face, prin transparență, mai prietenos sau măcar mai puțin înspăimîntător, Serviciul în ochii opiniei publice, sub Eduard Hellvig, instituția s-a zidit într-o stranie lipsă de transparență. Deși Ovidiu Marincea, consilierul în chestiuni de comunicare, e un jurnalist cu experiență și, pe deasupra, talentat, totuși SRI s-a păstrat într-o muțenie absolută cînd a fost vorba de a răspunde la întrebări legitime ale opiniei publice.

Pe 17 mai 2018, șeful Opoziției din România, Ludovic Orban, a depus o plîngere penală pentru Înaltă Trădare împotriva premierului Viorica Dăncilă. Fapt unic în istoria democrațiilor moderne – acuzarea unui premier în exercițiu de Înaltă Trădare – gestul lui Ludovic Orban trimitea inevitabil la SRI. Ca protector al Constituției, SRI era obligat să știe dacă acuzațiile se confirmau sau nu. Au trecut de atunci aproape 4 luni. Nici azi SRI n-a răspuns legitimei întrebări:
E sau nu Viorica Dăncilă o Înalt Trădătoare?

E drept, din cînd în cînd (cum a fost în cazul microfonului ascuns de un civil în budoarul lui Carmen Dan), SRI a ieșit în public cu explicații, de fiecare dată prin intermediul lui Ovidiu Marincea. Niciodată însă SRI n-a găsit de cuviință să intervină în spațiul public prin chiar directorul SRI, Eduard Hellvig.

Vineri, 24 august 2018, directorul Eduard Hellvig a găsit de cuviință că trebie să rupă lanțul muțeniei și să facă o declarație de presă. Apariția surprinzătoare a lui Eduard Hellvig în spațiul public, asemenea unui oaspete care deschide brusc o ușă și năvălește în apartament, face din seara de vineri, 24 august 2018, gazda unui eveniment.

O altă notă care face din conferința de presă un eveniment se referă la impresia de confesiune lăsată de conferința de presă. Pentru a ne convinge de buna sa credință în abordarea fenomenului anticonstituțional al Protocoalelor încheiate de SRI cu Parchetul General, Eduard Hellvig a adus drept argumente rolul său covîrșitor în denunțarea și desecretizarea Protocoalelor, dar mai ales abuzurile comise în trecut împotriva sa:

„Eu, personal, înțeleg foarte bine că înseamnă abuzul statului împotriva cetățenilor ei. Și, personal, sînt determinat să lupt pînă în ultima zi, în calitate de director al SRI, împotriva trotuar abuzurilor, indiferent de cine le face.”

Directorii SRI, indiferent de profesia lor de bază, s-au remarcat de-a lungul postdecembrismului, mai ales cînd a fost vorba de chestiuni ridicate de activitatea SRI de o răceală de tablă, dublată de un strălucit luat razna pentru ca nu cumva rămînerea la chestiune să pună la îndoială secretomania de tip securistic.
Pînă vineri seara, Eduard Hellvig n-a făcut excepție de la această regulă. În cazul domniei sale s-a adăugat și prudența de a fi mai bun orator decît Klaus Iohannis, un exemplu de Rață mecanică în materie de discurs în public.

Ce l-a apucat pe Eduard Hellvig?
Răspunsul ni-l dă lovitura năprasnică administrată cu o seară înainte de Gruparea Liviu Dragnea din PSD prin publicarea Protocolului secret încheiat între SRI și Parchetul General în 8 decembrie 2016.

Despre acest gen de documente încheiate între SRI și instituțiile statului de drept m-am pronunțat în mai multe rînduri. Repet, în cazul Protocolului semnat de Eduard Hellving și Augustin Lazăr în 8 decembrie 2016, ceea ce am spus și despre Protocolul din 2009:
E anticonstituțional, antidemocratic, e un abuz prin care SRI își subordonează, prin recrutare abilă, Parchetul General în cazurile de infracțiuni la siguranța națională, continuînd, după abrogarea Protocolului din 2009, să aibă o secție de anchete penale. Infracțiunile la siguranța naținală, deși ofierții SRI le văd ca ieșite din comun pentru că ele reprezintă rațiunea lor de a fi, sînt din punctul de vedere al Codurilor egale în materie de tratament cu orice altă infracțiune. În Codul Penal cel puțin ele sînt tipărite cu aceeași literă. Numai dictaturile sau dictaturile mascate consideră infracțiunile la siguranța națională ca alcătuind domeniul unui alt Cod penal, un fel de Supracod. Democrațiile autentice nu se isterizează tendețios cînd vine vorba de spionaj, trădare, terorism. Ele consideră că și în aceste cazuri respectarea independenței justiției și a drepturilor civile funcționează indiscutabil.

În intervenția sa Eduard Hellvig a vorbit de caracterul legal al Protocolului invocînd o OUG dată de Raluca Prună, membră de frunte și cu tîlc a Guvernului Dacian Cioloș, Guvernul Coaliției SRI-SIE.

Da, Protocolul e legal.
Cîtă vreme documentul a fost aprobat din punct de vedere al Legalității de Departamentul juridic al SRI, Eduard Hellvig poate dormi liniștit. De altfel, după opinia mea, Operațiunea Gruparea Dragnea, bine pusă la cale, l-a vizat pe Augustin Lazăr și nu pe Eduard Hellvig. La scurt timp, omul de încredere al lui Liviu Dragnea, Codrin Ștefănescu, l-a asigurat pe directorul SRI, în numele Jupînului, de toată prețuirea din partea PSD.

De ce s-a grăbit să intervină și nu oricum, ci în chip dramatic Eduard Hellvig?
Pentru că dezvăluirea s-a constituit într-o lovitură năprasnică dată imaginii publice pe care Eduard Hellvig a reușit să și-o facă în ultima vreme:
Cea de reformator profund al SRI după anii siniștri ai domniei George Maior – Florian Coldea.

Nu întîmplător Eduard Hellvig a vorbit pe larg despre rolul său covîrșitor (corect spus) în denunțarea și desecretizarea Protocoalelor.
Un efort uriaș pus de Eduard Hellvig sub semnul unui Proiect ambițios, precizat astfel:

„Vreau să vă asigur că demersul meu de denunțare a tuturor protocoalelor, la care s-a făcut referire în spațiul public, vine din determinarea mea de a elimina toate suspiciunile legate de implicarea SRI în actul de Justiție.”

În cei trei ani și ceva de cînd e în fruntea SRI, Eduard Hellvig s-a străduit din răsputeri să-și făurească imaginea unui director sub conducerea căruia serviciului a pus capăt rolului de Nouă Securitate, de actor implicat în bătăliile politice din România democrată.
A denunțat protocoalele.
L-a trimis în rezervă pe Florian Coldea.
A cultivat presa, indiferent de opiniile politice ale acesteia.
A dat o deosebită atenție comunicării publice prin crearea unui Departament special, subordonat direct lui.

Plecînd de la aceste realități, între care se detașează scoaterea din joc a lui Florian Coldea printr-o Operațiune strălucită, pe parcursul căreia s-a apelat la dușamnii înverșunați ai Generalului, precum Sebastian Ghiță, mulți confrați mai tineri, unii angajați pe baricada luptei împotriva Binomului – Dan Andronic, Bogdan Chiriac, Marius Pieleanu, Radu Tudor, Mihai Gâdea, Mugur Ciuvică – au fost convinși – și au declarat asta – că sub conducerea lui Eduard Hellvig SRI a devenit, în fine, Instituția supusă exclusiv interesului național, toate celelalte interese – inclusiv cele politice – fiind trecătoare.
Eu însă, ori de cîte ori am avut ocazia, mi-am exprimat scepticismul față de acest optimism.

Despre Eduard Hellvig am o părere bună.
E un politician care a trăit pe pielea sa abuzurile Binomului.
E un politician care știe Istorie și, mai ales, asemenea lui Crin Antonescu știe să învețe din Istorie.
E un politician care a înțeles tragedia românilor, cea de a fi dezbinați pînă la ură în folosul altora.

Despre directorul SRI Eduard Hellvig îmi permit să afirm că n-am încredere.
Asta deoarece:

  1. Știu din jurnalul Elenei Udrea, din discuțiile cu Sebastian Ghiță, din alte surse, că pentru orice director SRI sau SIE Președintele e Stăpînul. Pe vremea lui George Maior, cînd suna Traian Băsescu era ca și cum Dumnezeu l-ar fi sunat în direct pe un popă de țară.
  2. Știu că, spre deosebire de Traian Băsescu, de Ion Iliescu, de Nicolae Ceaușescu, atotputernici cu care se putea discuta, cu Klaus Iohannis nu se întîmplă asta. Execuți ordinul dacă nu vrei să te zboare din funcție fără să țină cont că l-ai slujit, cum s-a întîmplat cu Florian Coldea. După ce l-a făcut președinte pe Klaus Iohannis, Florian Coldea s-a trezit trimis în rezervă fără măcar un cuvînt mulțumire din partea lui Klaus Iohannis.
  3. Știu că în timp ce toți președinții României au aplicat învățătura scopul scuză mijloacele la îndeplinirea unor interese naționale. În cazul lui Klaus Iohannis scopul scuză mijloacele în îndeplinirea unei ranchiuni.
    La îndeplinirea ranchiunelor împotriva lui Victor Ponta, Traian Băsescu, Gabriel Oprea, Crin Antonescu, SRI a contribuit, alături de alte instituții de forță, fără să crîcnească, inclusiv sub conducerea lui Eduard Hellvig.
  4. Știu că George Maior avea în timp ce conducea SRI imaginea unui cărturar despre care n-ai fi putut gîndi nici măcar că l-ar lăsa inima să strice albul unei cărți subliniind anumite pasaje cu creionul. Atît de delicat sufletește părea pentru opinia publică. Pentru a descoperi, după ce a plecat din post, că sub conducerea omului de cartea George Maior SRI a devenit o nemiloasă Poliție politică.
  5. Știu că nici un director civil din lume nu poate ține sub control un Serviciu Secret. Generalii din Servicii, inclusiv cei din SRI, își au agenții lor proprii.
    După anii în care au fost Stăpînii României, îi vedeți pe acești generali retrași în cazarmă pentru că așa vrea directorul SRI Eduard Hellvig?
    Vorba lui Dar Adal, șeful Operațiuni Murdare a CIA, din Homeland cînd vine vorba de o președintă SUA care vrea să facă Agenția mai puțin criminală decît e: Păi s-o educăm nițel!

Voi continua să am încredere în omul Eduard Hellvig.
Voi continua însă să n-am încredere în directorul SRI, Eduard Hellvig.

Clarificare comentarii


Clarificare

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe blog, precum și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

4 comentarii pentru articolul „Gîndul de miercuri, 29 august 2018”

  • Bre(jilor), vă spun eu ca-n rhomonika nu mai e de trăit !!! Se ascute lupta dintre … ‘clase’ … !!!
    Vreau să spun între cele doo-tri’ clase, pe care le au cei care ne conduc !

  • Alexandru Corbeanu. Ba, tu esti si mai prost daca spui ca paralela e o simpla linie, cd de fapt e cam cerc si mai si insisti in prostie cu o singura dimensiune. Prost fudul, altfel.. 😛

    • Dacă lu prea Curveanu îi dă ordin Secu să spună că paralele merg de la Nord la Sud , spune .
      Prea Curveanu , cînd i se dă ordin , îl execută . Nu fluieră !

  • Cum, cum, … cine știe istorie, maestre ?
    HELLVIG ?!?
    A cui ‘istorie’, vă întreb?
    Mai exact … a cărui … popor ?
    Dar, dacă mă gândesc bine, știi că … ‘dta ai dreptate’, … maestre !!!
    Cam ca-n povestea cu … rabinul !!!