Gîndurile lui Cristoiu de sîmbătă, 23 martie 2019

Tudor Arghezi propune pentru Gazetărie termenul de Ziarism

Ieșind din sala de lectură a bibliotecii academiei, plonjezi în plină primăvară

Tableta Ziaristul, publicată de Tudor Arghezi în Facla, 2 martie 1913, mă stîrnește în primul rînd prin lansarea termenului de Ziarism pentru gazetărie, mai apropiat de conținutul conceptului decît cel de jurnalistică. Autorul se lansează într-o istorie a imaginii ziaristului în istoria României. El semnalează astfel o perioadă în care gazetăria, parte a îndeletnicirilor scrisului, avea parte de disprețul onorabililor:

„Ca și teatrul, ziarismul a fost și mai este și astăzi pentru generația necultivată, cu părul cenușiu, o carieră de pierde-vară. De cînd ziarismul a dat cîțiva deputați, prefecți și miniștri, burghezul, în parte, și-a refăcut sentimentele.
De altfel, toate îndeletnicirile înrudite cu cartea, cu hîrtia și condeiul, au cunoscut disprețul oamenilor cu judecată. Imaterialitatea muncii cu inteligența pură se tălmăcește la oameni în reverie, în timiditate socială, în absența însușirilor care triumfă la tejghea. Intelectualul e adeseori puțin și rău îmbrăcat, poartă ghetele strîmbe, gulere roase, cravată destrăbălată. Familia și societatea cultivă înainte de toate costumul, și în fața unei părechi de bocanci englezești, umflați în vîrf, Europa și America, în care au suferit Cervantes și Poe, se prosternă deodată, ca niște sălbateci uimiți de o sticlă colorată. Oricine a visat puțin, fie el pictor, poet sau muzicant, a cunoscut rigorile familiei, biciul și arestul și, ce-i mai curios, ale dascălilor care i-au explicat pe Creangă, pe Homer, sau abastracțiile matematicii, o cireadă mare de dascăli, cum au apucat cei de-o vîrstă cu noi, astăzi aproape dispărută.
Ziarismul începe să fie o profesie abia de vreo zeci ani încoace, la noi. Scriau la ziare copiii care compuneau, pe pupitrul sculptat cu briceagul, versuri. Sau prea inteligenți, sau prea tardivi la mine și totuși independenți, acești «scriitori» dezertau din familie și școală, care, lipsită de orice agrement și entuziasm, cu profesori ignoranți și brutali, era ca o mașină de suplicii. Între dascăli și elevi se reproduceau distanța deznădăjduitoare dintre părinți și progenitură. Din asemenea gunoi a ieșit tot grosul intelectualității românești de astăzi, și cînd analizezi lucrurile în sine, fără concursul dorinței și idealelor pe care aproape că le-am născocit singuri, imoralitatea socială actuală pare îndreptățită.
Ziariștii mai vîrstnici, au ieșit, în bună parte, sau mai bine zis au fugit, din școala de atunci și din familia de atunci. Un fugar a fost Eminescu, numai că un fugar de geniu. Actor, ziarist, scriitor, el a cumulat disprețul de care aceste profesii sufereau în parte. Domnul N. Xenopol, ministrul Comerțului și Industriei, scria acum treizeci de ani, mizerabil, despre Eminescu, o pagină de injurii. Ea a fost reprodusă, de curînd, de o revistă tot atît de lipsită de perspicacitate, de simț artistic și de duh, ca și articolul domnului N. Xenopol, care numea pe Eminescu «Eminescu-pastramagiul».
Presa toată, dacă se poate zice totul unde ființează puținul, a fost pînă ieri, opera acestor fugari, pe care familiile burgheze îi întîlneau dezbrăcați și nedormiți pe ulițele Bucureștilor și-i plîngeau: «Nu-i băiatul lui Protopescu?…» «El e…»
«Nenorocitul, în ce stare a ajuns! Scrie la gazete…»”

Situația din prezentul lui Arhezi – debutul secolului XX – e alta decît cea de odinioară. A fi ziarist nu mai e o povară. E o situație de invidiat:

„Astăzi ziariștii au legături intense cu oamenii politici, sînt nu mai știu al cîtelea factor de progres în țară. Rîndurile lor s-au îngroșat, numărul lor este mare. Au Societăți, au o situație, și cîteodată talent. Ziariștii s-au putut alia cu familiile burgheze, care alcătuiau casta sacră a salamului, a lumînărilor de ceară curată, a mezelurilor. Pictori sînt care au pătruns în aristocrație. Se găsesc scriitori cu rentă. Publicul începe să distingă autorii, pînă ce ieri distingea numai gazetele, evident, după nume, care-i și distincția lor reală. La balul presei, lîngă masca Minervei, ciripește țuguiat masca boierimii… O cartă de ziarist face mai mult decît o modestie de profesor universitar. Ziarismul este pretutindeni. Un director de ziar e un personaj, cel puțin de partid. Au fost partide care s-au slujit de ziariști în opoziție, ca să-i arunce, odată venite la putere, pe drumuri; astăzi oportunismul acesta dispare.”

Ca și în cazul scriitorimii, Arghezi deplînge lipsa de solidaritate din ziarism:

„Dar ziarismul tot nu este o profesie propriu-zisă, cu toate că el va cîștiga, și publicul în același timp, în proporție cu transformarea provizoriului actual. Ziarismul este și azi o punte de trecere și mai ales de urcare.
Lipsește ziarismului tot ce ne lipsește nouă tuturora: solidaritatea și independența, și lipsește metoda. Și sînt lipsiți de ziariștii de o instrucție specială, de un fel de Facultate profesională, pe care Sindicatul Presei sau noua Societate ce s-a transformat, trebuie să o înființeze. «Formarea» ce se numește, a unui ziarist în persoana tînărului debutant, care se prezintă flămînd directorului, e supusă arbitrariului obișnuit în breslele unde se aduc ucenicii de afară.
Față de un debutant, direcția se simte tot atît de puțin obligată ca față de orice alt colaborator, care după ani de muncă pentru patron, se vede exclus pentru că n-a scris numele unui partizan cu o literă mai groasă sau a uitat să fie foarte respectuos și n-a fost destul de tîrîtor, vorbind de altul.
De aceea, presa e alcătuită mai mult prin întîmplare. Oameni care vin, oameni care se duc, berze călătoare, cu aripile murdărite de cerneala grasă a rulourilor mașinii. E rar ca într-o redacție de zece inși să existe o prietenie adevărată, atunci cînd ar trebui să fie zece devotamente frățești.
S-a ajuns la un tiraj relativ mare și la un număr de ziare însemnat. E poate timpul ca sforțările directorilor și ale tuturor ziariștilor de profesie să se îndrepte către talent, către o stabilitate în valoare. Întrebarea este dacă ei sînt utilitatea acestui imponderabil. Eu cred că nu. Un director se irită cînd în gazeta lui n-a apărut o informație tipărită de alta, sau cînd titlul n-a fost destul de sugestiv și aparent. El nu se supără însă din pricina stilului și a gîndirii. Un bun picior, o mustață bine făcută, o limbă ageră și o îndrăzneală neostenită, sînt calitățile ziariștilor în genere, de azi.
Dorindu-le celor de mîine, în scris talent și în viață mîndrie”.


Clarificare

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe blog, precum și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

24 comentarii pentru articolul „Gîndurile lui Cristoiu de sîmbătă, 23 martie 2019”

  • “ziarismul a fost și mai este și astăzi pentru generația necultivată, cu părul cenușiu, o carieră de pierde-vară”. Chestia asta e sublimă, sună perfect ptr unul ca Cristian Tdor Popescu, din generația necultivată, cu părul în chelie și cu o carieră de pierde-vară ca informator la SRI 😎

    • Brad Parscale, omul din umbra lui Donald Trump, a afirmat la “Sinteza zilei” Antena 3 că exită “o oarecare părtinire” în deciziile pe care le iau marile companii precum Google sau Facebook, lucru care nu îl avantajează pe Donald Trump în perspectiva campaniei electorale din 2020. Cum ar veni, dacă dai o căutare pe jegurile de la Google, s-ar putea să nu-ți dea rezultatele în funcție de nr de vizualizări, ci să-ți împingă în față textele unor drogați Antifa sau finanțați rezist (de ex. pe coloneleasa Dogioiu de la ziare/com și nu pe Antena3 care are audiență dar nu e “liberal-progresistă”. Invităm strategii Google/ facebook să pupe națiunile în c..r ca să afle că cvrurile de globaliști pe care le pupă ei zilnic sînt umplute cu bășini socialiste. În Romînia ar putea începe cu pupatul băsănăului lu Popescu Piedone, cel mai larg băsănău național. După aia să continue la palatu Cotroceni 😆

    • Rateul globalist Macron e în vacanță, schiază într-o stațiune păzit de securiștii lui, își rezolvase prostovanul toate problemele în țară. 😆 Cică a dat ordin să sre sisteze producția de veste galbene în fabrici și uzine 😀

    • Lumea îl știa pe Iohannis de nazist și agramat. Da nu și idiot. Societatea civilă cu care se consultă idiotu pe tema Referendumului se numește ONG-ul Funky Citizens. Deci soros a obținut ce-a vrut- avem la Cotroceni un idiot agramat cu accese nazistoide, care ar trebui să -și păzească norodul. Mai degrabă norodul o să-l păzească pe idiot și pe turma lui de consilieri. 😎 Dar de ce ar face-o?

  • Felicitari

  • Să ne-amintim că și Băsescu îi numea “ziariști”, pe unii … jurnaliști, sau reporteri ! De ce oare ?

  • Astazi, în România, exista ziare putine, tirajul lor fiind nesemnificativ. Se stie ca majoritatea populatiei se informeaza de la televizor. Trebuie sa discutam, asadar, despre “televizorism”, si nu despre “ziarism”, despre moguli media, si nu despre directori de ziare. Si mai putem vorbi despre jurnalisti cu “acreditare” de analisti care populeaza studiourile de televiziune si care fac jocurile politice ale mogulilor. Stapânii acestor “tonomate”, vorba fostului protejat al maestrului, vor bani si putere iar pentru a le avea vor să dobândească controlul pe instituţiile statului. Prin cine, daca nu prin politicienii aflati la putere, pe care-i sustin indiferent de greselile pe care acestia le fac.
    Asa ca ramâne valabila înca formularea:
    “practica tonomatului, bagi pacheţelul cu euro la începutul lunii şi vorbeşte pe televiziune toată luna”, spre bucuria patronului si a politicienilor care îsi fac servicii reciproce.

    • @profu
      Ntz, lumea se informeaza din n surse: tv, ziare, net, radio. Ia vezi “neutralitate” la NY Times sau CNN, ca sa dau doar doua exemple de afara! Ai si la noi moguli cu presa cum iti place tie: Digi, Realitatea, Ziare.com, si astea sunt doar cateva. Asa ca, fiecare cu mogulii sai, c-asa-i in tenis, pardon, in capitalism! In Franta sunt ziare clar orientate politic si nimeni nu se agita. Fiecare isi are piata sa. Numai la noi sunt cate unii care ar vrea ca toata lumea sa cante aceeasi partitura. Vad ca lupti contra comunistilor cu metodele lor preferate. Nu-i asa ca ai vrea desfiintarea celor care nu-ti plac? Ce va iubesc eu pe voi astia “democratii”!

      • Salut, cib. Te asteptam.
        1. Afla ca sondajele de opinie arata ca românii se informeaza în procent de 80% de la TV.
        2. De acord, sa existe ziare si televiziuni “clar orientate politic”, dar sa nu se ascunda dupa degete, sustinând contrariul.
        3. Eu nu am amintit niciun nume de televiziune, tu, de ce o faci? Si vorbesti prostii când insinuezi ca eu, “democratul”, as dori desfiintarea vreunei televiziuni.
        4. Poate o sa fi multumit când, Doamne fereste, în scurta vreme, toate televiziunilor vor cânta în cor “Oda PSD”, tinând cont ca a început epurarea jurnalistilor cu voci puternice anti-PSD si anti-Dragnea de prin televiziuni la care nici nu te asteptai.
        5. Si, în sfârsit, cum dragoste cu forta nu se poate face, sa stii ca si eu va iubesc mult pe toti cei care nu recunoasteti ca sunteti pesedisti sau simpatizanti PSD, si faceti pe neutrii, folosind un ton de superioritate.

        • @profu
          Amice, problema voastra e ca nu puteti crede ca unii oameni sunt doar neutri politic si considerati ca cine nu e cu voi trebuie sa fie neaparat cu PSD sau Dragnea. Pe sistemul cine nu-i pupa in c..r pe aia de la UE sau pe americani, sigur e comunist si e pro-rus. Poate mie mi se rupe de PSD sau PNL sau mai stiu eu cine dar nu suport ipocrizia “democratilor”. Acu pricepisi?

          • Prietene, cum sa nu pricep, ca doara nu-s chiar prost! Nu suporti ipocrizia unora, dar suporti ipocrizia altora, ca asta cu “democratii” este absolut relativa.

  • Cernate, nu ți se pare că cam (!) înjuri prea mult ?
    Așa te-a-nvațat măh-ta, probabil, n’așa ?
    Vezi că s-ar putea să-ți găsești, cândva, un naș, care să ți-o tragă ! 👃 👃 👃

  • Ba ,Dinita ,tefelist si mare alupigus ,credeam ca am vazut toate formele de idiotienie ,trecuta si prezenta , dar tu , se vede treaba , excelezi peste masura , pe langa tine , proasta de serviciu a blogului ,nasoasa Roxi ,acoperitul cu kkt Mateias , sunt chiar genii , ca sa zic asa , pe cand tu ,loaza , nu poti aspira nici macar la statutul de analfabet , e mult prea mult pentru un cretin ,lasat periculos pe drumuri , sa topaie , cu telefon la purtator .

    • Folosesti expresii si vorbe de santier dar te dai atotstiutor, ba chiar ai vrea sa credem ca esti intelectual.
      Bai cap de creta o sa mori ca prostul intr-un spital plin de bacterii nosocomiale daca nu te trezesti la realitate!

    • Stai calm. Omu’ are numai certitudini. E iremediabil!

  • Maestre Cristoiu, administratore Adrian!
    Este unu’ deasupra ce-si zice Gabriel Serban, cel care va cere sa-l blocati pe Dinita. Daca o sa dati nitel cu flit printre postaci, sa nu uitati ca pârâciosul de Serban este una dintre persoanele care va murdaresc blogul cu zoaiele sale, mai ales atunci când obsedatul hartuieste sexual femei care scriu p-aci. Dati-i si perversului cu flit, ca merita! Doar asa poate sa fie completa curatenia dv. de primavara.

  • Mă uit la meciul Suedia – România, și (c-o pulativ ?) am și văzut doua pancarte cu M**E PSD ! HAI SUEDIA !!!

  • Gabriel Serban, eu am zis ca odata cu Dinita sa fii si tu flituit! Te crezi smecher de smecher si-mi schimbi vorbele, golane.

  • Încerc să ințeleg motivația unui MINCINOS NOTORIU, de pe acest blog, care aparține unei anumite zone. Oare ce dorește să obțină?! Ideea lui este să TURMENTENZE forumul, să abată atenția de la subiectul propus de autor pentru că foarte puțin comentează pe text. Astfel, se crează subiecte paralele care îngroapă subiectul principal. Lipsa lui de discernământ e multă și cuprinză toare. De ceva vreme, m-am convins că tipul este de compătimit mai degrabă decât de condamnat. Acest inidivid chiar iși traiește viața?!
    Noi, cei nevinovați, plătim pentru mizeria împrăștiată de acest…găsiți voi, dragii mei, termenul cel mai potrivit!
    Aveți curaj! Noi suntem mai mulți, el este singur. Corpul lui nu are un suflet care să-i motiveze…existența. Tipul, dacă are “efect” pe blog, îl are strict din cauza noastră! Pentru că de fiecare dată intervenim…individual.
    Vorbesc…mă rog…scriu strict din punct de vedere uman.

  • Gabriel Serban, nu ma afecteaza niciodata interventia discipolilor tai de pe blog. Toti au un caracter îndoielnic, atâta timp cât te sustin în mizeriile de care te tii în postari.

Lasă un comentariu

Adresa de e-mail nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

De ce n-a scris Donald Trump pe Tweeter, „prietenul meu Liviu Dragnea a fost arestat, regret”? (înregistrarea integrală a emisiunii „Gândurile lui Cristoiu” din 13 iunie 2019)
Motto:
„În toate manifestările mele, în literatură, în presă, și în mica existență a bietului om am fost întotdeauna contra, chiar când eram obligat la pentru. Am fost un băț în roată. Fără să vreau.”
- Tudor Arghezi
Comandă online „Prizonier în închisoarea cărților”: