Kremlin: „Toată lumea vrea să evite o ciocnire directă între Rusia și NATO. Rusia va fi pregătită să dea cel mai decisiv răspuns țărilor care se vor implica în războiul din Ucraina”

Guvernul Antonescu vrea să trimită peste Prut pălării, cu care să înlocuiască șepcile bolșevice ale basarabenilor

Pentru ceea ce ar fi Istoria la firul ierbii, consemnez din Stenograma Ședinței Consiliului Economic din 22 august 1941, de sub președinția lui Mihai Antonescu, un fragment de discuție despre o măsură privind Basarabia. Ion Marinescu, ministrul Economiei Naționale (ministru între 26 mai 1941-14 august 1942), se referă la o discuție cu generalul Constantin Voiculescu, guvernatorul militar al Basarabiei (1 august 1941- aprilie 1943):

I. Marinescu: Eu vorbisem cu dl g-ral Voiculescu să-i trimit o serie de comercianți, dar d-sa m-a rugat să nu-i trimit încă, pentru că vrea să se descurce puțin de unele mișcări comuniste și bolșevice, care mai sînt în Basarabia. Atunci ne-am înțeles ca să-i trimit tot ce trebuie prin cooperative; cooperația să-și instaleze agenții în fiecare județ.
Mi-a cerut să-i trimit pălării, cu care să înlocuiască șepcile bolșevice ale basarabenilor. Am comandat în Italia 200.000 de pălării cu care vom găti pe basarabeni.

I. Antonescu: În ceea ce privește pălăriile, va trebui să facem ceea ce fac evreii cu hainele: pentru un costum de haine uzate ei dau trei metri de stofă. Va trebui să dăm și noi o pălărie în schimbul a trei șepci, ca să isprăvim odată.” (Arhivele Naționale ale României, Stenogramele Ședințelor Consiliului de Miniștri, Guvernarea Ion Antonescu, vol. IV ( iulie- septembrie 1941), București, 2000, pag. 383-384).

Am vrut să adaug la numele Ion Marinescu datele minime biografice, mai ales cele despre destinul de după 23 august 1944. N-am găsit nimic, previzibilă dovadă a jalei de pe Internet, unde numărul mare de referințe despre ceva ascunde o profundă sărăcie științifică. Am dat însă peste o însemnare a mea din Jurnalul național, 11 noiembrie 2005, Bravul tovarăș Pătrășcanu, ales cred pentru una din cărțile de eseuri, în care vine vorba de Ion Marinescu (Google a scos automat tot ce cuprindea numele Ion Marinescu). Deși sînt sigur c-a fost publicat într-una din cărți, îl reproduc aici și pentru că luminează personalitatea lui Ion Marinescu, definit în Procesul Marii Trădări Naționale drept avocat, mare industriaș:

„2 mai 1946. La punctul al doilea de pe ordinea de zi a Consiliului de Ministri se discuta Raportul privind trimiterea marilor criminali de razboi in judecata Tribunalului Poporului.
Potrivit Decretului-Lege din 21 aprilie 1945, dat de ministrul Justitiei, Lucrețiu Pătrășcanu, și contrasemnat de Regele Mihai, guvernul avea un rol capital în arestarea, anchetarea și judecarea foștilor demnitari ai regimului Antonescu. Astfel, guvernul, prin Ministerul de Justiție, numea acuzatori publici și acuzatorul-șef. Guvernul decidea asupra listei celor care trebuie anchetați de către acuzatorii publici.
Articolul 8 dă Guvernului dreptul de a hotărî asupra celor care urmează să fie trimiși în fața așa-zisului Tribunal al Poporului.

Pe 2 mai 1946, Consiliul de Miniștri ia în dezbatere lista celor care urmau să fie judecați într-un Proces cu titlul înfricoșător: al marilor criminali de război. Nu e nici primul, nici ultimul lot. Totuși, orice inteligență normală se învoia ca nu era deloc lipsit de importanță dacă un fost demnitar e judecat acum sau mai tîrziu. Denumirea procesului, așezarea alături de Ion și Mihai Antonescu, publicitatea imensă făcută procesului, violența campanie dusă de presa comunistă avertizau că toți cei de pe lista vor fi aspru condamnați.

În aceste condiții, contrar așteptărilor, ședința Consiliului de Miniștri a fost animată. Cîțiva membri ai guvernului au contestat prezența pe listă a doi demnitari antonescieni: Dumitru Popescu, ministrul de Interne, și Ion Marinescu, ministrul Economiei Naționale. Chiar premierul, dr. Petru Groza, a găsit de cuviință să precizeze:
«Eu nu-l consider mare criminal de război. Nu cer să fie scos din rîndurile miniștrilor responsabili, ci să treacă în lotul al doilea, în categoria în care cuprindem pe toți ceilalți foști miniștri».

Constantin Vasiliu-Rășcanu, ministrul de Război, e unul dintre generalii pro-ruși si pro-comuniști, semnatar al Protestului împotriva generalului Rădescu. Totuși, generalul pledează în favoarea lui Dumitru Popescu, ba mai mult, e primul care ia cuvîntul în această chestiune:
«Cred că ar fi cazul să fie scos de pe această listă g-ral Dumitru Popescu, fost ministru de Interne. Nu cunosc în amănunțime activitatea lui, însă din cele ce am aflat reiese ca nu are fapte la activul său care ar trebui să fie trimise în fața Tribunalului Poporului».

Un alt prezent pe listă e Ion Marinescu, fostul ministru al Economiei Naționale. Dumitru Popescu mai putea fi suspectat de complicitate, dată fiind funcția sa de ministru de Interne. Ion Marinescu fusese însă la Economia Națională. Era absurd să crezi că i se putea pune în cîrcă vreo măsură dictatorială.
Petru Groza e de acord că Ion Marinescu nu poate fi catalogat «mare responsabil».

Împotriva unor astfel de nuanțări se ridica grupul comunist din Guvern. Reacția lui Gheorghiu-Dej și Teohari Georgescu e perfect logică. Sînt amîndoi comuniști duri, proveniți din rîndurile clasei muncitoare. Mai puțin explicabilă e pozitia lui Lucrețiu Pătrășcanu. Ba chiar inexplicabilă dacă ne gîndim că e mai dură, mai categorică decît a celorlalți doi. Despre Dumitru Popescu el susține că e «copărtaș la politica guvernului Antonescu». Cît despre Ion Marinescu, bravul luptător comunist e devastator:
«– Despre cine este vorba? Este vorba de Ion Marinescu, care a fost ministru tot timpul guvernării Antonescu, începînd de la 28 mai 1941 pînă la 23 august 1944. A fost ministru al Economiei Naționale și apoi ministru al Justiției, un om care în mod permanent a fost pe banca ministerială, a iscălit declarația de război împotriva URSS, a luat parte la politica prohitleristă de ajutorare a germanilor.»

Să spunem că, în cazul lui Ion Antonescu și Mihai Antonescu, nu se putea face nimic. Nu se putea face nimic nici în cazul Procesului. Umbra rușilor veghea asupra României. Dar în cazuri precum cele ale lui Dumitru Popescu și Ion Marinescu, Guvernul putea, deoarece avea drept prin lege să nu-i trimită în lotul marilor criminali de război alături de Ion și Mihai Antonescu. Lucrețiu Pătrășcanu știa mai mult decît Gheorghiu-Dej și Teohari Georgescu că între demnitari fuseseră și unii care avuseseră doar rol de tehnicieni sau care făcuseră gesturi de omenie. Nu-și asuma prea mari riscuri dacă era de acord cu lăsarea celor doi pentru lotul următor, mai puțin expus presiunii politice. Mai ales că însusi Petru Groza pledase pentru ei. Ministrul Justiției nu numai că nu e de acord, dar, mai mult, e de departe cel mai fioros.
Era un brav tovarăș.”

Reproducînd textul, îmi amintesc că situația lui Pătrășcanu am întîlnit-o și în Procesele de la Moscova. Cei trimiși de Stalin pe banca acuzaților – Buharin, Kamenev, Radek – sub acuzații false fuseseră și ei, la rîndu-le, trimițători de persoane (nici ele nevinovate) pe banca acuzaților și de aici în Siberia sau la moarte.


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

6 comentarii pentru articolul „Guvernul Antonescu vrea să trimită peste Prut pălării, cu care să înlocuiască șepcile bolșevice ale basarabenilor”

  • Salutari dle Cristoiu.
    Emotionanta istoria cu palariile.
    Prietenul bun Al lui Antonescu spunea…as vrea sa daruiesc cite un frac fiecarui muncitor German.
    Mdeaa…ditai coutourierii…
    Noroc ca au venit niste tipi ce purtau rubastile pe afara si au schimbat moda pentru ceva vreme.
    Ati observat uniformele armatei Romane ?
    Phii ce seamana cu cele ale Partenerului Strategic.
    Slava Domnului ca nu I am ales pe scotieni drept strategic.
    Da tomne…lectii de istorie …miine ora locala 10 oo
    …moscova.
    Durata ..o ora poate doua
    Maestre nu ratati .
    Nu uitati filmul Z

  • sa nu mai pomeni de shapca lu Mircea Dinescu
    colhozniku vesel si pamantiu la fatza….

  • pa vremea lu Trump ala micu
    rata era mai mare,mai,
    daca intzelegi ve vrem sa spunem…..sa-i fie shepcutza de cap!

  • reamintim ca 80% dintre americani(sua)
    si 100% dintre coreenii din sud
    sint circumcishi,
    „asa e mai bine”,cica.
    (uite ca pana si maestru mai are ceva de invatzat).
    in rest nu avem dilema:
    ne punem steau lui David in piept,
    poate fi si galbena
    dar o inscriptionam cu I.N.R.I……

  • https://t.me/RezistentaOrtodoxaGrup, foarte interesant din 1997 Romania mare cu Vadim ,Tuca moderator ,este pomenit si dl Cristoiu,Severin,etc despre Ukraina si Romania.

  • Apar totusi date despre Ion C.Marinescu / condamnat la 20 ani inchisoare ; moare la 15.ian.1956 (69 ani), Aiud.
    „Istoria ca o prada” de Rodica Smaranda Vulcanescu. Aici este vorbeste despre proces.
    Sa nu uitam : IC Marinescu ministru al justiției (14 august 1942 – 23 august 1944) ; deci si „ministru al ticalosiei umane”.
    Interesant : o palarie la 3 sepci ce simplu se „cumpara” sentimentele nat.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Crunta exploatare a sînului Julietei

Fiecare poveste de călătorie scrisă de Ion Cristoiu aduce ceva ce nu te aștepți, pentru că ochiul versat surprinde amănuntul pe lângă care ceilalți trec fără să-l vadă.
Cartea poate fi comandată de pe site-ul editurii Mediafax
Invitații cristoiublog

Invitații cristoiublog