Klaus Iohannis a ieșit rapid din „Afacerea Aeroportul”, după prăbușirea pistei! (V)

După o investiţie de zeci de milioane de euro, după un proiect şi consultanţă germană, după munca depusă de firmele protejate de PDL şi Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR), noul Aeroport Internaţional Sibiu este refuzat de autorităţile naţionale pentru a fi inclus în lista avizelor pentru atestarea naţională la spaţiul Schengen. Se întâmpla în vara anului 2010. La data de 3 August, scriam în Jurnalul Național: Aeroportul de la Sibiu, un pericol public.
Aveam să fiu un profet, pentru că, doar trei săptămâni mai târziu (25 August 2010), reveneam cu un alt articol pe care îl semnam sub titlul: Aeroportul din Sibiu se prăbuşeşte, pentru ca după alte trei săptămâni (16 Septembrie 2010) să anunț că: Şeful CJ Sibiu, cercetat în cazul „Aeroportul”.

Pe scurt, după o investiție totală de peste 118 milioane de euro, o porţiune din noul aeroport din Sibiu, dat în folosinţă în 2008, a fost afectat de alunecări de teren, care au generat probleme în funcţionarea sistemului de navigare pe timp de ceaţă. Ca urmare, instalaţia ILS (sistemul aterizare-instrumentare) a fost scos din funcţiune, dirijarea avioanelor făcându-se cu mijloace radiotehnice.

Pentru cei care cunoșteam cum au fost realizate licitația și atribuirea contractului de construcție, răbușirea pistei noului aeroport international din Sibiu nu a fost o surpriză. Pentru că, terenul pe care a fost construită noua clădire și prelungirea pistei era (este și în 2023) în straturi de argilă, adică impermeabil.

Potrivit documentelor publice prezentate la acel moment, demararea lucrărilor la noul aeroport din Sibiu s-au făcut fără realizarea unor studii geo necesare, care ar fi atras atenţia asupra pericolelor iminente.

Lucrările la noul aeroport Sibiu au fost realizate sub directa îndrumare a preşedintelui Consiliului Județean (CJ) Sibiu, Martin Bottesch (FDGR), care a reuşit să impună proiectanţi şi antreprenori din Germania şi Austria.
Mai mult, pentru ca activitatea la noul aeroport să fie bine susţinută, primarul Sibiului, Klaus Iohannis, a dispus implicarea municipalităţii Sibiu în investiţie. Astfel, firmele angajate în proiect au primit tot concursul necesar.
Cu toate acestea, aeroportul a fost dat în funcţiune cu doi ani întârziere, față de data prevăzută în contract, urmare a multiplelor nereguli constatate de comisiile de recepţie a lucrărilor.

Iohannis, o garanție pentru Germania și Austria
Implicarea lui Iohannis în afacerea „Aeroportul Sibiu” a fost o garanție pentru firmele din Germania și Austria care au câștigat licitația, dar și o necesitate câtă vreme Consiliul Judeţean Sibiu şi Primăria Sibiu erau conduse de facto de Iohannis, care era șeful președintelui CJ Sibiu, pe linie politică. Amândoi erau membri FDGR, un O.N.G. care a preluat controlul municipiului și județului, după vara anului 2004. De asemenea, Iohannis și Bottesch erau amândoi profesori la Colegiul Național „Samuel von Brukenthal” din Sibiu, primul de fizică, al doilea de matematică. Bottesch a fost cel care a dispus blocarea catedrei deținute de Iohannis, după ce acesta a fost ales primar (anul 2000), nici astăzi scoasă la concurs.

Din cele două poziții, Iohannis și Bottesh au făcut presiuni pentru recepţionarea unor lucrări care, potrivit documentelor oficiale, nu au fost conforme cu proiectele iniţiale.

După investiții de zeci de milioane de euro, din cadrul lucrărilor finale lipseau cu desăvârşire depozitul de carburanţi şi 20 de metri din lungimea construită a aeroportului. Apoi, întreaga reţea electrică a construcţiei se afla sub apă, balizajul pistei, care asigură decolarea şi aterizarea aeronavelor, dar şi comunicarea cu aparatele aflate în zbor, fiind pus în pericol.

(Dan Tomozei)

Continuarea AICI