Kremlin: „Toată lumea vrea să evite o ciocnire directă între Rusia și NATO. Rusia va fi pregătită să dea cel mai decisiv răspuns țărilor care se vor implica în războiul din Ucraina”

Mafia Apei și suferințele popoarelor

Junaid Ahmed și Diaa Hadid au scris un articol foarte interesant. Este vorba despre mafia apei (https://www.npr.org/sections/goatsandsoda/2018/09/10/645525392/for-karachis-water-mafia-stolen-h20-is-a-lucrative-business?t=1652091324895). Este un lucru deja foarte bine știut că, în întreaga lume, oamenii se luptă pentru a avea acces la apă potabilă. Însă, ceea ce am văzut în Korangi (datorită articolului citat anterior), un cartier de mahala din Karachi, în Pakistan, un oraș portuar întins, cu o populație de aproximativ 16 milioane de locuitori, unde nu există apă curentă, m-a impresionat. Așadar, haideți să vedem împreună, cum fac oamenii rost de apa de care au nevoie să bea, pentru a găti, pentru a se spăla și pentru a-și curăța casele.

Locuitorii trebuie să apeleze la oameni precum Mohammad Zubair, un șofer care face parte dintr-un grup de operatori de apă, cunoscut sub numele de „mafia cisternelor de apă”. Pentru un preț ridicat, șoferii vor livra apă curată, care este cea mai scumpă, sau apă poluată, care este mai ieftină. Cisternele lui Zubair nu pot ajunge pe străduțele înguste din adâncul mahalalelor din Karachi. Așa că locuitorii cară apa cu căruțele, pe măgăruși sau cu motocicleta, ori plătesc pentru a-și umple bidoanele de plastic la „stațiile de apă”, adică butoaie mari de apă amplasate lângă micile magazine alimentare. Însă, situația nu a fost întotdeauna așa. Locuitori, precum Raja Akhtar, spun că, cu câțiva ani mai devreme, aveau apă curentă. Dar, în urmă cu aproximativ un deceniu, mafia a început să „sifoneze” apa din conductele guvernamentale care treceau prin terenuri private, iar aprovizionarea locuitorilor a încetat. Mafia o vinde la prețuri diferite, în funcție de calitatea apei. Apa guvernamentală este considerată cea mai curată, așa că se obține cel mai mare preț, aproximativ 150 de dolari pentru o lună de aprovizionare. Akhtar nu-și poate permite acest preț, este mai mare decât salariul său lunar ca agent de pază. Așa că el cumpără apă salmastră, mai ieftină, de la un alt furnizor. Aici intervin oameni ca Zubair, care sunt specializați în vânzarea de apă poluată către cei mai săraci locuitori din Karachi. Această apă provine adesea din puțuri săpate în apropierea unui baraj de la periferia orașului Karachi. Locuitorii spun că, dacă nu o fierb imediat, apa începe să duhnească. De asemenea, apa aceasta îl costă pe Akhtar aproximativ 20 de dolari pe lună. Afacerea există în mare parte pentru că aprovizionarea cu apă a orașului Karachi abia acoperă jumătate din nevoile orașului.

Potrivit lui Ghulam Qadir, inginerul-șef al Consiliului pentru apă și canalizare din Karachi, orașul primește 450 de milioane de galoane pe zi de la râul Indus și de la un baraj din apropiere, dar are nevoie de 1.200 de milioane de galoane. „Suferim din cauza lipsei de apă și de aceea mafia cisternelor este activă”, spune și Qadir. El estimează că aproximativ o treime din aprovizionarea cu apă a municipalității se pierde sau este sifonată. Situația din Karachi reflectă o criză mai amplă a apei în întregul Pakistan. Agricultura ineficientă, acviferele din ce în ce mai puține, un mediu din ce în ce mai uscat, creșterea demografică rapidă și poluarea puternică diminuează atât cantitatea, cât și calitatea apei pentru locuitori. Iar acest lucru înseamnă că problemele din Karachi, referitoare la apă, și infracțiunea de furt de apă care le însoțește pot deveni o problemă și în alte părți ale Pakistanului. Într-o cafenea mizerabilă din Karachi, Saghir Ahmed, un șofer de cisternă de apă, explică modul în care funcționează mafia. Spune că el și alți șoferi plătesc în mod obișnuit funcționarii de la comisia de apă din Karachi, poliția și „proprietarii”, adică oamenii care dețin terenurile pe care sunt perforate conductele guvernamentale și care construiesc valve pentru a le permite șoferilor să pompeze apa. Aceste supape, folosite pentru a fura apa guvernamentală, sunt numite „hidranți ilegali”.

Situația nu este mai roz nici în Mumbai. Regiunea aceasta și restul statului Maharashtra, poate chiar și restul Indiei, se află „în ghearele” a ceea ce oamenii numesc „mafia cisternelor”. Pentru a înțelege mai bine acest lucru, să ne concentrăm atenția asupra orașului Mumbai. Acestă problemă este cauzată de faptul că Mumbai este un oraș mare, generează o mare cantitate de bani. Se consumă foarte multă apă. Indienii ne invită să derulăm timpul înapoi, mai precis în anul 2014. Atunci când Devendra Fadnavis a devenit ministrul șef al Maharashtra. Fadnivis a anunțat oprirea cisternelor. În Marathawada, cisternele au fost aproape desființate. Astăzi, s-a revenit la practicile de tip mafiot. Aproape 6.200 de cisterne, de peste 10 ori mai multe decât numărul lor inițial, traversează aceleași regiuni în care au fost desființate. Indienii ne oferă drept exemplu, pentru a vedea altă problemă, faptul că, un jucător de carrom, în vârstă de 16 ani, a fost călcat de o cisternă de apă în Mumbai. Apoi, indienii ne invită să facem o căutare ocazională pe Google sau Bing despre cisternele de apă și decese și, potrivit lor, vom fi surprinși să aflăm numărul mare de decese provocate de cisternele de apă în Mumbai și în întreaga Indie. (https://www.moneycontrol.com/news/eye-on-india/videos/tanker-mafia-earning-rs-8000-10000-crore-annually-from-water-biz-in-mumbai-4057001.html și https://www.lum.lu.se/english/water-mafia-take-advantage-of-the-poor/).

Videoclip: 2:52 – 3:06, pentru a înțelege această mentalitate, oamenii de pe Glob trebuie să-și dea jos „lentilele” prin care văd lumea.


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

3 comentarii pentru articolul „Mafia Apei și suferințele popoarelor”

  • Buna seara,
    Foarte bun articolul, sa incercam sa ne punem in situatia in care in prezent, vara in Azerbaadjan este ceva normal sa aiba temperaturi de 45 de grade dar cam toti marii jucatori din lume din petrol au reprezentante in Baku, ca in Yemenul de Sud rezervele acvifere se vor epuiza si aici exista nici mai mult nici mai putin de 40 de milioane de locuitori, si ca recenta presa internationala a devoalat viteza extraordinara cu care de mobilizeaza Israelul pentru constructia giganticei uzine de tratare a apei sarate si directionarea ei catre interiorul tarii, ceea ce ne releva ca lumea se pregateste de razboiele apei.

  • -effectiv t.m. se ocupa cu vrajitoria!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Crunta exploatare a sînului Julietei

Fiecare poveste de călătorie scrisă de Ion Cristoiu aduce ceva ce nu te aștepți, pentru că ochiul versat surprinde amănuntul pe lângă care ceilalți trec fără să-l vadă.
Cartea poate fi comandată de pe site-ul editurii Mediafax
Invitații cristoiublog

Invitații cristoiublog