Liderii coaliției PSD-PNL au decis ca medicul Cătălin Cîrstoiu să fie candidat comun la Primăria București

Maimuțele și variola lor

Nu a trecut bine pandemia de Covid-19, din care omenirea nu a învățat absolut nimic, că s-a și trecut la simularea unei viitoare posibile pandemii. În loc să se analizeze îndeaproape noianul de erori care s-au comis în ultimii doi ani și să se ia măsuri cu adevărat constructive pentru a repara dezastrul din spitale și instituțiile de îngrijire a sănătății, experții de la cel mai înalt nivel au decis să simuleze o pandemie de… variola maimuței. În plină pandemie de Covid, în martie 2021, 20 de experți din mai multe țări se întâlneau ca să exerseze scenariul respectiv conceput de Nuclear Threat Initiative (NTI), o „organizație de securitate globală non-profit, non-partinică, axată pe reducerea amenințărilor nucleare și biologice care pun în pericol umanitatea”. Cu scopul de a face lumea mai sigură în fața amenințării armelor nucleare și biologice.

Acel scenariu (fictiv!) prevedea următoarele: În jur de 15 mai 2022 o să apară primele cazuri de variola maimuței la oameni în afara Africii. (E important de precizat acest lucru, deoarece maladia cu pricina este cunoscută la unele specii de maimuțe din Africa Centrală de la finalul anilor 1950. În 1970 s-au înregistrat primele cazuri și la oameni, unde maladia apărea și se stingea în mici epidemii locale – cauzate probabil de igiena precară. Rareori mai scăpa câte un caz și în afara Africii și încă și mai rar astfel de cazuri au stat la baza unor mici focare de îmbolnăviri, așa cum s-a întâmplat în SUA în 2003, când s-au îmbolnăvit 47 de persoane, inclusiv copii, fără decese.) Revenind la simulare: Numărul cazurilor urma să crească la 1.421 până în 5 iunie 2022 și, respectând datele cunoscute despre letalitate (sub 1%), urma să existe 4 decese. Din lipsa medicamentelor și a vaccinurilor, într-o jumătate de an numărul morților ar fi ajuns la 1,3 milioane în 83 de țări, iar la finalul lui 2023 la… 271 de milioane (!!). Toate acestea ar fi fost declanșate de o organizație teroristă, capabilă să înmulțească virusurile în laborator și să le disperseze apoi în zone foarte aglomerate.

Apropo de variola maimuței: primatele sunt acuzate pe nedrept, fiindcă boala și virusul nu le aparțin sau, în orice caz, nu ele constituie rezervorul. Maimuțele, ca și omul, reprezintă doar gazda accidentală. Rezervorul de virus – un virus care se aseamănă cu cel al variolei umane, singura boală infecțioasă eradicată până în prezent – se pare că sunt rozătoarele, multe dintre ele devenite animale de companie și sursă de infecție incidentală la om. Este și cazul focarului menționat mai sus în SUA. Spre deosebire de virusul variolei umane, care afectează exclusiv specia umană – ceea ce a și făcut posibilă eradicarea bolii –, celelalte virusuri variolice sunt cauzatoare de zoonoze, adică sunt specializate de fapt pe animale, putând trece accidental și la alte specii, precum a noastră.

Spuneam într-un articol anterior că, deși variola a fost eradicată, virusul continuă să fie păstrat în laboratoare, fiind considerat armă biologică și extrem de periculos. Atât de periculos (letalitate de 30-40%) încât responsabilii din cele două mari laboratoare oficiale (neoficial nu se știe câte astfel de laboratoare mai există și pe unde se află) unde se află stocat virusul, în SUA și Siberia, au continuat să analizeze virusul în vederea producerii de vaccinuri, de medicamente și de teste PCR prin care acesta să poată fi detectat. Se pare că laboranții ruși au pus la punct teste PCR capabile să și deosebească virusurile între ele (pe cel uman de cel al maimuțelor, de cel al bovinelor și respectiv al vaccinului), astfel încât să se detecteze numaidecât proveniența și să se poată desfășura ancheta epidemiologică.

Referitor la gravitatea simptomelor, cele două maladii – variola umană și cea a maimuțelor – nu suportă comparație, ultima fiind mult mai ușoară. Dacă e să facem diferența doar pe baza semnelor externe, adică a acelor vezicule de la nivelul pielii, s-ar putea să întâmpinăm mari dificultăți, fiindcă asemănările sunt foarte mari, până la confuzie. În plus, se mai adaugă și experiența medicilor (sau, mai exact, lipsa ei), deoarece marea majoritate a celor care practică astăzi nu au văzut niciodată o variolă pe viu (ultimul caz a fost diagnosticat în Somalia în 1980). Medicii europeni, cu excepția celor fără frontiere, nu au văzut nici cazuri de variola maimuțelor. Li se oferă acum ocazia neașteptată! De la primul caz identificat în Europa în 7 mai (!) și până acum (24 mai 2022) au fost declarate la OMS circa 250 de cazuri din 16 țări europene, dar și din SUA, Canada și Australia. Nu par multe, dar, conform  datelor de care dispunem, într-o singură săptămână s-au înregistrat mai multe decât în ultimii 50 de ani. Grija experților pare a fi aceea că printre cazurile „banale” de variola maimuței s-ar putea strecura și unele periculoase de „variola teroriștilor”.

Ce-i de făcut? Cele două mari „puteri virale” dispun deja de teste PCR. Restul țărilor lucrează la teste proprii, prin care să poată identifica și diferenția diversele tipuri de virusuri. Am văzut de la testele pentru Corona că așa ceva e relativ ușor de realizat, în maximum câteva săptămâni. Mult mai clarvăzători par să fi fost americanii, care au lucrat asiduu la capitolul bioterorism și au pus la punct și un medicament, pe nume Tembexa, pe care autoritatea responsabilă, FDA, l-a și aprobat în aprilie 2021. Asta după ce aprobase deja în 2018 un altul, TPOXX. Nu au fost singurele aprobări FDA pe tema variolei. În 2019 se aproba un nou vaccin, Jynneos, unul „mai puțin periculos decât cel clasic” și care promite să confere eficacitate împotriva ambelor tipuri de virusuri: uman și al maimuței. Problema a fost însă că nu prea puteau fi testate decât pe animale, din lipsa pacienților și din cauza restricțiilor impuse de etică. Și mai sunt și alte vaccinuri și medicamente care-și așteaptă rândul, gata să fie aprobate, la nevoie, în timp record.

Să revenim la cele ce se cunosc momentan despre virusul variolei maimuței și mai cu seamă despre căile de transmitere. Spre deosebire de virusul Corona, care dispune de ARN în genom, virusul variolei este un virus ADN și, în plus, unul extrem de rezistent la condițiile de mediu, unde poate supraviețui timp îndelungat. O eventualitate pe care scenariștii o evocă tot mai des în perioada recentă: prin topirea permafrostului e posibil să fie puse în libertate virusuri ale variolei umane vechi de sute de ani, îngropate sub și conservate de gheața care nu mai poate fi eternă din cauza încălzirii globale. Acestea pot deveni surse de infecție pentru întreaga populație nevaccinată. Cercetătorilor francezi le-a reușit cu ani în urmă resuscitarea unor virusuri asemănătoare vechi de zeci de mii de ani. Nu mai vorbim de ambiția furibundă a oamenilor de știință de a crea himere microscopice prin laboratoare. Nevaccinați sunt toți locuitorii planetei veniți pe lume după 1980, atunci când s-a renunțat la vaccin. Generațiile de seniori și vaccinați dispun conform estimărilor experților de o protecție de circa 85%.

Căile de transmitere ale variolei clasice le știm deja: În primul rând cea aeriană cu aerosoli ori picături de salivă și secreții respiratorii, ori crustele pulverizate ale veziculelor de pe piele (inclusiv lenjeria și îmbrăcămintea venite în contact cu pielea bolnavilor). Acele căi, deși valabile și pentru variola maimuței, par să joace doar un rol secundar, mult mai eficientă fiind transmiterea prin leziuni cutanate și ale mucoaselor, prin contactul direct, intim și prelungit cu sânge și secreții. Multe dintre cazurile identificate până acum sunt reprezentate de persoane tinere, în special bărbați, mai cu seamă din categoria MSM (men who have sex with men). Mai multe țări au constatat și raportat creșterea numărului de cazuri în special la participanții la întruniri și festivaluri organizate de și pentru acele categorii. Întrucât la unele dintre acestea numărul participanților a fost unul foarte mare, e de așteptat ca numărul cazurilor să crească.

O veste bună este că maladia actuală este una ușoară. O alta este că, spre deosebire de virusurile gripale ori corona, virusul variolei suferă extrem de rar mutații. Mai puțin binevenite și gândite sunt măsurile care se iau în calcul și pe alocuri se pun în aplicare, și anume aceleași pe care le-am cunoscut și am învățat să le detestăm – întrucât nu rezolvă mai nimic pe termen lung – la pandemia de Covid. Cui și cum să-i folosească izolarea la domiciliu/masca/carantina în condițiile în care persoanele respective vor continua să întrețină relațiile și raporturile care predispun cel mai mult la contaminare? Sau se va trece la observarea îndeaproape a acelor activități și la obligativitatea folosirii prezervativului? Pentru a câta oară încercăm să obținem rezultate diferite prin aceleași metode tocite de atâta utilizare? Nu avem cum să știm dacă vaccinurile, care vor fi și ele – ca și medicamentele care așteaptă în depozite – experimentale, pot și vor aduce efectele scontate de noi sau mai degrabă de producători, dar un lucru rămâne neschimbat: lumea mișună de microorganisme și a mișunat dintotdeauna. Dacă după doi ani de pandemie nu am reușit să ne dăm seama că am greșit și unde, nu mai suntem de salvat, oricâte simulări am face! Însuși faptul că s-a pus problema simulării unei pandemii în plină pandemie este un indiciu că pandemia în desfășurare nu era luată câtuși de puțin în serios. Avem destule pandemii în plin avânt. Pentru ce ar trebui să mai simulăm încă una?


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

3 comentarii pentru articolul „Maimuțele și variola lor”

  • Daca ne mai „salveaza” mult Big Pharma, nici maimute n-o sa mai ramana pe Terra, daramite oameni!

  • Variola maimutelor ar putea fi legata de vaccinarea anticovid, in mod deosebit de vaccinul Astra Zeneca dar si de cel anti Ebola? Ca si in cazul covid, se vorbeste doar de un numar de cazuri, un numar de tari in care a aparut boala si de un mod de transmitere, de aceata data sexual,
    mai ales la homosexuali, se cauta doar prezentarea a ceea ce va urma sa se intimple, in baza unui scenariu. Nu se discuta profesional, nu sunt prezentate anchete epidemiologice, cate persoane se imbolnavesc dintr-un grup, care sunt persoanele mai receptive, care sunt persoanele care au facut boala, daca au avur vaccin anticovid. Ca si la covid, se va ajunge la internarea si carantinarea contactilor, vor aparea asimptomaticii. Un simplu test PCR va imparti iar omenirea. Pe vremuri bune, un medic te examina si recomanda analize medicale, din 2020 te examineaza testul si doctorul se uita la pacient de la distanta.

    • Legătura cu vaccinurile există în sensul că se dorește introducerea și folosirea noilor vaccinuri. Firma producătoare a încheiat deja un contract cu o țară europeană – al cărei nume nu se precizează – pentru livrarea de vaccinuri.
      https://www.bavarian-nordic.com/investor/news/news.aspx?news=6574
      Altfel nu s-ar mediatiza astfel. Tuberculoza, o boală de care moare la fiecare 15 secunde un om nu beneficiază de o astfel de „atenție”, deși există de zeci de ani medicamente eficiente. Nimeni nu și-a pus problema eradicării acelei pandemii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *