Ne vom întoarce la treburile zilnice, la măști, la pandemie și la micile plăceri ale vieții

Vă revoltați pentru tragedia de la Piatra Neamț, dar de ani de zile uitați de faptul că procesul pentru „Colectiv” se judecă în zadar într-o justiție mizerabilă care trebuie schimbată din temelie.
Vă este indiferent că monstrul Dincă fără de care nu puteai deschide televizorul profită de fiecare chichiță avocățească deși acum un an erați gata să vă înscrieți pe lista de linșaj.
Plângeți morții de la ATI ca și când ar fi o noutate. Ca și când nu ar fi fost niciodată „Apuseni”, „Sutghiol”, ”Caracal”, „Colectiv”…

O să explodeze internetul vreme de câteva săptămâni ca artificiile chinezești pe cerul anului nou.
Or să uite gospodinele de telenovela plictisitoare și întortocheată de la Kanal D. Vulpița și Viorel vor dispărea din mentalul colectiv pentru o perioadă scurtă, iar peștele Biancăi Drăgușanu își va petrece arestul fără ca presa să iscodească nesătulă de informații celula mică și plină de igrasie în care a ajuns.
Nimeni nu o să vorbească aproape deloc de altceva decât despre Piatra Neamț. Vreme de două – trei săptămâni. Poate o lună.

După aceea ne vom întoarce la treburile zilnice, la măști, la pandemie și la micile plăceri ale vieții.
Fix peste trei luni o să retrăim momentul atunci când vreo comisie de anchetă va scoate din pălărie vreun Acar Păun responsabil de toată povestea.
La șase luni știrea cu procesul o să prindă greu publicul, iar la un an or să se mai stoarcă ultimele picături de emoție din această tragedie.
Peste un an, doi, trei tragedia de la Piatra Neamț o să intre după al doilea calup de publicitate de la Știrile ProTV înainte de o dulcegărie transmisă de un corespondent plictisit.
Procesul o să curgă greu prin sălile patronate de viitorii pensionari de lux, iar peste patru, cinci ani, când va ajunge la final nimeni nu o să-și mai amintească exact ce s-a întâmplat la Piatra Neamț.

(Text de Mihai Belu)