Marcel Ciolacu: De astăzi, dansul în doi s-a terminat! Decizia ca PSD și PNL să meargă cu propriii candidați la Primăria Capitalei a fost dificilă, dar este soluția corectă
Nicolae Rădescu a fugit din ţară cu acceptul ruşilor?
***Criza memoriei efective
După Sir Alvin Toffler din eseul „Şocul viitorului“, în viaţa omului modern perindarea obiectelor, locurilor, oamenilor e mult mai rapidă ca altădată. Cu alte cuvinte, omul modern nu mai e legat sufleteşte de nimic. Sentimentalisme de genul „casa mea dragă“, „locul în care m-am născut“, „cărţile mele“ vor trece nu peste mult timp într-o desuetudine ridicol-înduieşătoare, asemenea ipostazelor focoase ale junilor primi de prin 1924-1929.
E firesc să ne punem însă întrebarea:
Dar cu memoria scriitorului cum rămîne?
Căci noi, oamenii tradiţionali asta ştim din cărţile noastre tradiţionale, cărţi de care – lipsiţi de orice simţ al ridicolului – ne simţim legaţi pînă la înduioşare:
Că memoria scriitorului înseamnă întîi şi întîi oamenii, obiectele şi locurile de care s-a ataşat în copilărie.
Din ce se va mai alcătui memoria afectivă a scriitorului dacă omul modern e un om fără legături sufleteşti, precum cel dinainte ca omul să devină „homo sapiens“?
*** Credinţă
Citind „Capra cu trei iezi“ de Ion Creangă, mulți copii cred că, pilindu-şi dinţii şi limba, ţi se subţiază glasul.
Influenţa literaturii asupra vieţii!
Comentarii
Lasă un răspuns