Popularitatea lui Orban în România este de 57%. Institutul Nézőpont din Budapesta a dat publicității rezultatele unui sondaj de opinie despre percepția premierului Ungariei, Viktor Orban, în rîndul românilor

Prin tribunale ca prin viață | Barbu Ștefănescu Delavrancea, un avocat care a strălucit într-o lumină unică

Cred că în România, astăzi, justiția este un curcubeu care naște multe pasiuni, frustrări și îndoieli. Aproape că nu este nicio persoană care să nu aibă câte ceva de spus. De la schimbări continue până la sentimentul pe care mulți îl au că justiția este populată de juriști lipsiți de umanitate, fără suflet, la sentimentul că justiția este coruptă, însă nu de puține ori descoperim că, de fapt, nu știm cum este ea cu adevărat.

Pentru cei care nu știu, Justiţia este simbolizată de zeiţa greacă Themis ale cărei atribute sunt: ochi legați– imparţialitate, nu contează statutul (legea este unică pentru toți); îmbrăcată în mantie – înfăptuirea dreptății se face după un anumit ritual, procesul fiind sacru; balanţă (libra) în mâna stângă – echilibru, cântărire, ascultarea ambelor părţi; spadă în mâna dreaptă – puterea sa (răsplată sau pedeapsă), obligativitatea de a respecta hotărârea judecătorească.
Dar, oare se pierd aceste simboluri cunoscute încă din cele mai vechi timpuri? Ca jurist, fiind avocat de peste două decenii, aș vrea să cred că nu.

Cert este un lucru: justiția prin toate profesiile juridice este în slujba cetățeanului, dar are nevoie de sprijin, de un sistem modern, eficient, accesibil și de calitate, adaptat nevoilor societății, precum și de o colaborare eficientă cu celelalte instituții ale statului implicate în realizarea actului de justiție.

Cu această ocazie aș vrea să aduc în prim plan o mică poveste, care pe mine m-a captivat. O poveste în care oamenii justiției erau adevărați cavaleri ai dreptății. Am citit și recitit povestea de viață a lui Barbu Ștefănescu Delavrancea, o poveste care pe mine mă inspiră și mă motivează.

Cine a fost Barbu Ștefănescu Delavrancea?
A fost scriitor, orator și avocat român, membru al Academiei Române, ministru deputat și primar al Bucureștiului pe la 1899. Este tatăl pianistei și scriitoarei Cella Delavrancea, precum și al Henrietei (Riri) Delavrancea, una dintre primele femei-arhitect din România, precum și unchiul scriitoarei Ștefana Velisar, soția lui Ionel Teodoreanu. A trăit între 11 aprilie 1858 și 29 aprilie 1918.

Despre avocatul Barbu Ștefănescu Delavrancea, celebru în secolul al XIX-lea, se spunea că era un poet al barei datorită pledoariilor sale, că a strălucit într-o lumină unică. Nu exista în epocă un grad de comparație ca avocat penalist. Defila cu ușurință în tot cortegiul crimelor pasionale, al patimilor, pasiunilor, instinctelor. Găsea soluții de salvare și apărare a victimei. Reușea să facă lumină în orice beznă a situației.

Am citit că oamenii care au asistat la procesele sale spuneau că avocatul celebru intra în sala de judecată încheiat până sus la haina cenușie, cu jumătate din lavaliera albă aruncată peste gulerul de postav, privea țintă inamicul. Când era solicitat se ridica greoi. Aplecat de mijloc, rezemat în pumnii încleștați, începea încet să vorbească, abia i se auzea vocea, apoi își scutura coama, se înălța drept și amenințător. Circumflexul sprâncenelor se adâncea, scăpărau ochii, vocea tuna.

Orator cu vocația perceperii evenimentelor politice și culturale în cele mai profunde sensuri ale acestora, lansat în politică, cel mai bun prieten al lui I.L Caragiale și fost primar al Bucureștilor prin 1899, la 12 mai 1912, este ales membru al Academiei Române. Prezintă lucrarea „Estetica poeziei populare”, la recepția festivă în ședința din 22 mai 1913.

A rămas în istoria justiției române ca unic orator şi celebru penalist, pledoariile sale fiind publicate în „Biblioteca Marilor Procese”, iar în istoria teatrului românesc prin trilogia: „Viforul”, „Apus de Soare”, „Luceafărul” şi comedia „Hagi Tudose”.
La 29 aprilie 1918, scriitorul moare la Iași și este înmormântat la Cimitirul „Eternitatea”.

Iată, am ținut să reamintesc această poveste despre care am mai scris, deoarece este bine să cunoaștem oamenii mari ai dreptului care au dat sens justiției române de altă dată.
În concluzie, vreau să întăresc încrederea în justiția din România, sunt încrezătoare și cred în magistrații, avocații și în toți partenerii justiției care sunt devotați profesiei și contribuie la înfăptuirea actului de justiție cu demnitate, profesionalism și iubire față de oameni.


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

Un comentariu pentru articolul „Prin tribunale ca prin viață | Barbu Ștefănescu Delavrancea, un avocat care a strălucit într-o lumină unică”

Crunta exploatare a sînului Julietei

Fiecare poveste de călătorie scrisă de Ion Cristoiu aduce ceva ce nu te aștepți, pentru că ochiul versat surprinde amănuntul pe lângă care ceilalți trec fără să-l vadă.
Cartea poate fi comandată de pe site-ul editurii Mediafax