Punct și de la capăt | Alo, Guvernul României? Alo, Președinție?? E cineva acasă?

Ce-mi place la Denise Rifai

(Ion Cristoiu)

Ca jurnalistă, Denise Rifai are un mare ghinion. Arată bine. Sau mă rog, așa zic mai toți, nu numai bărbați, dar și femei, că arată bine.
Cînd o femeie de succes arată bine răuvoitorii și nu numai ei vor exclude dintre temeiurile succesului în domeniul său de activitate inteligența, talentul, ambiția, hărnicia. Vor pune reușitele respectivei pe seama trecerii la bărbați. Mult mai grav, atenți la felul cum arată, mulți nu vor căuta să vadă dacă e sau nu o profesionistă în domeniul ei de activitate.
Regula asta de viață, pe care n-au reușit s-o pună la îndoială nici urîtele din mișcarea #MeToo, face ca pentru unii jurnalista Denise Rifai să fie pusă în umbră de femeia Denise Rifai.

Cum pe mine nu mă interesează aspectele exterioare ale lui Denise Rifai, dacă aș fi mai tînăr, aș spune că nu e genul meu, am avut posibilitatea lucrînd cu ea ca invitat al emisiunii Legile puterii să observ și să apreciez calitățile de jurnalist ale vedetei de la Realitatea Plus.

Pe Denise Rifai o știu din 2014, mai precis din preajma alegerilor prezidențiale. Ținea la Realitatea, care nu devenise încă Realitatea Plus, o rubrică de interviuri. M-a sunat pentru a mă invita la una dintre emisiuni, ca să dezbatem spectacolul postdecembrist al alegerilor prezidențiale. Spre surprinderea mea, tînăra jurnalistă, pe care o și categorisisem drept o fătucă, mi-a zis că vrea să vină la BAR pentru a pregăti interviul. Să leșin nu alta! De regulă, cînd sînt convocat la o emisiune trebuie să insist eu pe lîngă moderator ca să stabilim temele de discuție. Interviul cu Denise Rifai a ieșit așa și așa. Poate pentru că era emoționată. Poate pentru că un autor de interviu trebuie să aibă fermitatea de a nu mă lăsa să preiau eu controlul dialogului.
N-am uitat însă gestul de a pregăti interviul.
Asta însemna un devotament de excepție pentru meseria de jurnalist.

Au urmat mai nou prezențele mele de joi de la 22 la 23 la emisiunea Legile puterii.
N-a existat emisiune pentru care Denise Rifai să nu mă sune ca să discute cu mine temele pe care trebuia să le abordăm. Înainte de a accepta invitația, am urmărit cîteva emisiuni ale lui Denise Rifai cu politicieni. Ținta moderatoarei e să obțină de la interlocutor o știre de tip Breaking news. Pentru a smulge unui prizonier informații în alte locuri ale lumii se folosește tortura. Prizonier al lui Denise Rifai, invitatul e supus unei torturi dulci. Denise Rifai îi cîntă în strună, îi lasă impresia că e cel mai frumos și cel mai inteligent din lume, într-un cuvînt îl droghează, pentru a-l face să-și piardă autocontrolul.

Tipic pentru un jurnalist profesionist rămîne – o spun din proprie experiență – să pună pasiune în tot ceea ce face. Marea majoritate a vedetelor din presa noastră intră la un moment dat în rutină, fac emisiuni sau scriu articole fără a mai lăsa în truda de alcătuire a lor ceva din sufletul lor.
Denise Rifai abordează fiecare emisiune de parcă ar fi cea de debut în presă.

Cînd am invitat-o să scrie pe cristoiublog.ro, Denise Rifai n-a ezitat o clipă. Nu s-a alintat că n-are timp, că la ce folosește. Și-a dat seama imediat că o rubrică pe cristoiublog.ro, în presa online, ca să zic așa, i-ar da posibilitatea de a se exprima ca publicist despre viața politică din România. O posibilitate pe care postura de moderator nu i-o oferă. Citind textul trimis pentru a fi postat la rubrica Punct și de la capăt, am recunoscut în publicista Denise Rifai pe moderatoarea Denise Rifai. Denise Rifai scrie cu patimă, ca și cum s-ar dezlănțui. Titlul Alo, Guvernul României? Alo, Președinție?? E cineva acasă? dezvăluie din start o stare de spirit care se transmite pe loc cititorului:
Revolta.

Revolta că în timp ce Lumea moare, politicienii români se piaptănă, chiar dacă n-au păr. Din acest scris de parcă ar lua cu asalt o baricadă, apar formulări publicistice de efect: „Sub «Înaltul» patronaj al liderului de turmă politică, Liviu Nicolae Dragnea”; „Ocupați cu portofelele lor, marii politicieni uită să se mai uite în Jur!”; „Așa, și????! după cum ar spune un mioritic local”; „guvernele de broșă ale lui Liviu Nicolae Dragnea”; „Să le spună cineva că dacă nu se trezesc totuși între timp, nu vor mai avea CE împărți!”

Nimic n-am apreciat mai mult la cei cu care am lucrat de a lungul timpului ca devotamentul față de meseria de ziarist.
Nu poți fi mare ziarist, ba chiar nici ziarist, dacă nu ești convins că profesia asta e superioară tuturor celorlalte, chiar și profesiei de Rege.
Denise Rifai trăiește pentru a fi jurnalistă.
E ceea ce îmi place la ea. 

Sunt cunoscută în spațiul public drept o mare opozantă a ultimilor trei ani de guvernare PSD sub „Înaltul” patronaj al liderului de turmă politică, Liviu Nicolae Dragnea. Am criticat continuu și am strigat, la propriu, împotriva cadrelor atât de slab pregătite, așezate strategic în fruntea celor mai înalte poziții în statul român, tocmai pentru a slăvi și deservi Interesele celui care credea că avea să pună stăpânire absolută pe țara asta mare și pe tot ce Încă mai producea ea.

Am realizat sute de emisiuni despre cum goana lor politică nebună și manevra mișelească de a-și cumpăra voturi, promițând ce economia statului român nu putea tehnic susține, avea să arunce realmente statul român într-un blocaj financiar semnificativ. Iată că acum, un AN mai târziu, vedem și primele „roade” concrete. Deficitul bugetar pe anul trecut a dat peste cap până și cele mai negative estimări ale Comisiei Europene și a depășit cu încă o treime ținta de deficit impusă la nivel european statelor membre. Cu ce ne-am ales deci post guvernarea Dăncilă??? Am intrat oficial în procedură de deficit excesiv! Și suntem Singurul stat din Uniunea Europeana în această situație anul acesta!

Ce înseamnă asta? Înseamnă că anul acesta România va trebui să vină cu un mix de măsuri prin care să scadă cheltuielile pentru ca deficitul să reintre în pragul admis în următorii trei ani. Și acum să facem un calcul! Păi dacă anul trecut când am văzut o creștere a punctului de pensie cu doar 15% și iată am ajuns cu deficitul la acest prag record de 4,6% din PIB, cum ar putea România, ca în acest an cu atât de multe amenințări reale la ușă – în care Comisia ne obligă să coborâm deficitul bugetar, cineva sa mai poată pună în aplicare o creștere a punctului de pensie cu până la 40% și dublarea alocațiilor? Păi asta ar însemna că ajungem cu deficitul la cer (minim 6% din PIB) și într-o criză efectivă de lichiditate !

Deci, ca să fie clar, Adio pensii și dublare de alocații! Cu atât mai mișel deci jocul politic al celor din PSD care știau clar ce efect aveau să producă măsurile electorale vândute votanților. Și cu atât mai mișel au jucat politic liderii PSD, dacă ne aducem aminte de contextul economic frumos în care România se afla în 2017 când au reintrat la Guvernare.

Acesta este așadar și principalul motiv pentru care partidele trag să avem ACUM alegeri anticipate. Cu toții știu bine că în toamnă, bani nu vor mai fi. Bani nu aveau cum să fie oricum, nici măcar înainte de acest anunț usturător venit de la Comisie. Ce lider politic ar mai risca să aștepte alegerile parlamentare la termen – adică în luna noiembrie, când bula promisiunilor se va fi spart si pușculița va fi goală. Ce voturi ar mai fi de împărțit atunci? Mulțimea vidă.J

Să revenim însă la ale Noastre. D’ale Zilei. Căci, bineînțeles, decuplați total de la agenda publică, unde toate statele lumii sunt în alertă totală din cauza epidemiei de coronavirus, aici, în mica noastră Românie, asistăm zilnic la un meci ridicol de acuze și invective între cele două mari partide PSD și PNL, care chiar în aceste momente sunt lovite de o febră mai periculoasă decât cea a coronavirusului – vorbim de Febra pregătirii pentru Marile Alegeri.

Un fel de „na-ți-o ție/dă-mi-o mie” – schimbă primarii între ei, își cumpără unii altora parlamentari, se joacă de-a alianțele – în speranța lor nebună că ajung la putere – adică la cașcaval – și că încă mai găsesc ceva de împărțit (bugete, bineînțeles!).

Însă ce se întâmplă de fapt pe fond, în spatele șaradei acesteia de așa-zisă negociere politică? Ocupați cu portofelele lor, marii politicieni uită să se mai uite în Jur! Iar în Jur, se prefigurează o criză cum nu a mai fost prea recent. Căci pe fondul acestei epidemii de coronavirus, economiile lumii largi, lumii dezvoltate, se vor fragiliza una câte una; nu întâmplător, SUA prin decizia Federal Reserve de săptămâna trecută de reducere a dobânzii de politică monetară, au avut grijă să tragă un prim semnal că se pregătesc de o astfel de situație!

Așa, și????! după cum ar spune un mioritic local. Ce dacă Coronavirus?
Politicienii noștri au ajuns ca se prefac că NU văd în sine epidemia de coronavirus. Adică în state cumva occidentale, cu sisteme cât de cât de sănatate, cu proceduri, cu tehnică medicală (Italia!!!) coronavirus face ravagii, iar aici, la noi în România, nu va exploda???? Oare???! Nu vreau să mă gândesc cum va arăta România în plină criză de coronavirus. O țară furată și devalizată în atât de mulți ani, Cum să facă față la așa o amenințare? Cu spitale pline de alte bacterii, cu mulți oameni sărmani și în nevoie și cu multe, multe lipsuri.

Păi, dacă în contextul unui climat de liniște economică la nivel european, noi am ajuns singura țară din Uniune în procedură de deficit excesiv, cum o să facem față epidemiei de coronavirus??? E pregătită oare România să facă față reculului economic cu care economiile mari din Uniunea Europeană se vor confrunta cât de curând?! Își pune oare Cineva din statul român Întrebarea asta???

Și dacă până acum am criticat continuu guvernele de broșă ale lui Liviu Nicolae Dragnea pentru micimea de care au dat dovadă, mi-aș dori să vad că guvernele PNL și președintele Iohannis vor alege totuși să joace diferit.
Altfel decât că ne spun ca PSD e rău. Am trăit cu toții ce a făcut PSD!

Cu PSD ne-am lămurit. Așa cum ne-am lămurit și că nu sunt bani pentru promisiunile votate de PSD. Însă, tot nu e momentul de trei luni de Parlament dizolvat și de campanie electorală!!!! România are nevoie de un guvern stabil!

Și NU ne permitem să ne prefacem că nu avem coronavirus doar pentru că, politic, ne dorim anticipate! Și nu ne permitem să nu cerem IMPERATIV diasporei să nu vină în țară de sărbători, doar pentru că avem nevoie de voturile lor pe termen lung !

Mi-e teamă însă că nu ne aude nimeni! Politicienii noștri au altă treabă. Sunt mult prea ocupați să-și negocieze locuri pe listele parlamentare. Să facă și să desfacă Guverne. Să le spună cineva că dacă nu se trezesc totuși intre timp, nu vor mai avea CE împărți!