Reîmpădurirea, soluția pentru locul în care chiar se moare de foame

Insula Madagascar a pierdut aproape 40% din pădurile sale în ultimii 60 de ani. Defrișările, seceta și pierderea biodiversității au contribuit la foamete și la un aflux de refugiați climatici. În sudul țării, pădurea Tsitongambarika este protejată, iar în prezent se depun eforturi pentru a înlocui ceea ce s-a pierdut. „În urmă cu 60 de ani, pădurea acoperea 45% din suprafața Madagascarului, însă astăzi doar 12% din teritoriul țării este împădurit”, a afirmat Razafindjra Hanta, director al procesului de reîmpădurire din Madagascar. Defrișările au un impact direct asupra mediului. Precipitațiile sunt rare, iar seceta lovește puternic sudul insulei, provocând o foamete fără precedent. Un localnic, Augustin Lambo, este o victimă a defrișărilor abuzive. Când a realizat care sunt consecințele defrișărilor s-a alăturat altor locuitori implicați în procesul de reîmpădurire. „Situația este gravă, de aceea am decis să ne unim forțele cu cei care se ocupă de această zonă protejată pentru a o reîmpăduri. Într-adevăr, din cauza lipsei de precipitații și a secetei, nu mai pot cultiva orez, dar dacă pădurea revine, vom avea apă și mă voi putea întoarce la plantația mea de orez, iar dacă va exista o pădure, ne vom putea trata, deoarece majoritatea medicamentelor noastre provin de acolo, din pădure”, spune acest locuitor din Tsitongambarika.

În prezent, Madagascar plătește un preț greu pentru greșelile de mediu din trecut. Guvernul pune în aplicare o campanie de reîmpădurire prin mobilizare populară, care implică formare și conștientizare. Obiectivul este de a planta minim 40.000 de hectare pe an. „Această zonă din Tsitongambarika reprezintă aproximativ 59.000 de hectare de zonă protejată. O mare parte din ea a fost degradată, ceea ce va însemna că aproximativ 20.000 de hectare vor trebui refăcute în următorii ani. Așadar, era absolut necesar să găsim activități economice durabile pentru aceste populații, deci crearea de lanțuri valorice. Spre exemplu, am dezvoltat aici, în acest sit, cursuri de formare pentru a-i ajuta să devină antreprenori în domeniul apiculturii și există, de asemenea, un experiment în curs de desfășurare pentru a crea un sector de împletituri de coșuri și de reîmpădurire organică”, a declarat ministrul Mediului, Baomiavotse Vahinala Raharinirina. În anul 2019, obiectivul stabilit de autorități a fost atins, iar acum se urmărește practic dublarea suprafeței prin plantarea a 73 de milioane de puieți și 20 de milioane de semințe semi directe.

Sudul Madagascarului s-a confruntat cu cea mai gravă secetă din ultimele patru decenii, peste 1,14 milioane de persoane având nevoie de provizii alimentare, potrivit Programului Alimentar Mondial (PAM).  Malnutriția acută globală (Global Acute Malnutrition – GAM) la copiii sub cinci ani din Madagascar aproape că s-a dublat în lunile acelea, ajungând la un nivel alarmant de 16,5 %. Printre cele mai afectate zone s-au numărat districtul Ambovombe, unde ratele GAM, de 27 la sută, indică un scenariu care pune în pericol viața multor copii. Vă recomand și articolul meu anterior, pentru a înțelege mai bine situația din Madagascar: https://www.cristoiublog.ro/madagascarul-moare-de-foame/

O pădure din Madagascar. Foto Frank Vassen