Să mai spună cineva că între România lui Klaus Iohannis și RSR a lui Nicolae Ceaușescu e vreo diferență!

Vineri, 14 mai 2021, seara, a avut loc o ședință de Guvern convocată pentru adoptarea Hotărîrii nr. 29 privind luarea unor măsuri de relaxare în contextul Pandemiei de Covid 19. Intrate în vigoare de sîmbătă, 15 mai 2021, măsurile sînt spectaculoase prin raportare la interdicțiile de pînă acum. Se renunță la purtatul măștii în spații deschise, la restricțiile de circulație pe timpul nopții, se reia programul normal al magazinelor, se vor relua (chiar dacă în anumite condiții), toate activitățile cu public, de la cele cultural-sportive la cele de familie. După ședință, în cadrul unei Conferințe de presă, premierul Florin Cîțu a prezentat pe larg măsurile care intră în vigoare de la 15 mai 2021 anunțînd că de la 1 iunie vor fi valabile și alte măsuri de relaxare.

Conferința de presă ar fi trebuit să fie un eveniment răsunător. Pentru prima dată după un an de zile se dedică o Conferință de presă măsurilor de relaxare și nu de restricții. Nota de eveniment spectaculos, făcut să producă un șoc, era cu atît mai mult posibilă cu cît același premier ne prevenea cu puține zile în urmă că renunțarea la mască nu va fi posibilă decît dacă vom avea 10 milioane de persoane vaccinate. Ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, ne avertiza pe 9 mai că „puțin înainte de luna septembrie am putea să începem să renunțăm la mască în spații deschise”.

Pînă vineri, 14 mai 2021, procentul de persoane vaccinate era de 12%. Cu un număr de doar 2,6 milioane vaccinați cu ambele doze, nu se punea problema adoptării nici unei măsuri de relaxare începînd cu 1 iunie 2021.
Și iată, cu doar 2,6 milioane de persoane vaccinate, Guvernul anunță măsuri de relaxare imediat preconizate pînă acum a fi luate după atingerea cifrei de 10 milioane de vaccinați.

O asemenea schimbare la față a Guvernului ar fi trebuit să facă din conferință un eveniment.
Și cu toate acestea, conferința n-a fost un eveniment.
Nu pentru că Florin Cîțu ar fi vorbit mai prost ca altădată, ci pentru că el n-a anunțat nimic nou.

Măsurile prezentate de el ca fiind decise în ședința de Guvern de vineri au fost anunțate de Klaus Iohannis joi, 13 mai 2021, după-amiaza într-o declarație de presă de la Cotroceni. Ședința de Guvern n-a făcut altceva decît să transpună în practică anunțul făcut de Klaus Iohannis cu o zi înainte. Iar conferința de presă de după ședință, n-a făcut altceva decît să detalieze măsurile anunțate de președinte.

Mă număr printre istoricii care se ocupă în continuare de Nicolae Ceaușescu. Pare o pierdere de vreme dacă ne gîndim că Nicolae Ceaușescu a fot executat la Târgoviște cu 32 de ani în urmă.
Pare, dar nu e.
Pentru că Nicolae Ceaușescu e mai actual ca niciodată.
Și prin urmare, studierea faptelor și vorbelor sale se impune oricărui Istoric al Clipei.
Numai prin raportare la relația dintre Nicolae Ceaușescu și Guvernul Constantin Dăscălescu vom înțelege relația dintre Klaus Iohannis și Guvernul Florin Cîțu.

Puțină lume știe că potrivit Constituției din 1965, România lui 1989 avea un Guvern intitulat Consiliul de Miniștri. Articolul 78  stipula:

„Consiliul de Ministri este ales de Marea Adunare Nationala pe durata legislaturii, in prima sesiune a acesteia. Consiliul de Ministri functioneaza pina la alegerea noului Consiliu de Ministri in legislatura urmatoare”.

Potrivit articolului 90, Guvernul avea un premier

„Consiliul de Ministri se compune din: primul-ministru, viceprim-ministrii, ministrii, ministrii secretari de stat, precum si presedintii altor organe centrale ale administratiei de stat prevazuti prin lege.”

În 1989, premier era (din 1982) Constantin Dăscălescu. Articolul 82 stabilea clar în fața cui răspundea Consiliul de miniștrii:

„Consiliul de Miniștri, în întregul său, și fiecare din membrii acestuia sînt răspunzători în fața Marii Adunări Naționale, iar în intervalul dintre sesiuni, în fața Consiliului de Stat. Fiecare membru al Consiliului de Miniștri este răspunzător atît pentru propria sa activitate, cît și pentru întreaga activitate a Consiliului de Miniștri.”

Potrivit Constituției, RSR avea și un Președinte:

„Art. 71. – Președintele Republicii Socialiste România este șeful statului și reprezintă puterea de stat în relațiile interne și internaționale ale Republicii Socialiste România.

Art. 72. – Președintele Republicii Socialiste România este ales de Marea Adunare Națională pe durata legislaturii, în prima sesiune a acesteia, și rămîne în funcție pînă la alegerea președintelui în legislatura următoare.”

Relația sa cu Guvernul e stabilită clar prin articolul 75:

„Art. 75. – Președintele Republicii Socialiste România îndeplinește, în conformitate cu Constituția și cu legile, următoarele atribuții principale (…)
Prezidează ședințele Consiliului de Miniștri atunci cînd apare necesar; (…)
Numește și revocă, la propunerea primului-ministru, pe viceprim-miniștrii, miniștrii și președinții altor organe centrale ale administrației de stat, care fac parte din Consiliul de Miniștri;”

Așa scria în Constituție.
În realitate, cel care conducea Guvernul era președintele.
Nicolae Ceaușescu anunța public, prin cuvîntări, hotărîrile pe care Guvernul avea să le ia a doua zi.
Nicolae Ceaușescu lucra direct cu fiecare ministru.
Bietul Constantin Dăscălescu nu făcea altceva decît să urmărească felul în care ministrul îndeplinea indicațiile lui Nicolae Ceaușescu.

România lui 2021 are și ea o Constituție.
Se numește Constituția din 2003. Potrivit Constituției, România are un Guvern. Acesta e supus doar Parlamentului:

„Articolul 109 (1) – Guvernul răspunde politic numai în faţa Parlamentului pentru întreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului răspunde politic solidar cu ceilalţi membri pentru activitatea Guvernului şi pentru actele acestuia.”

Guvernul are un premier. Se numește Florin Cîțu. Constituția stabilește clar că și premierul se supune Parlamentului.
Constituția precizează că România are un președinte.
Ea stabilește clar relația Președintelui cu Guvernul:

„Articolul 85 (…)
(2) În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului.

Articolul 86 – Preşedintele României poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită.

Articolul 87 (1) – Preşedintele României poate lua parte la şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-ministru, în alte situaţii.
(2) Preşedintele României prezidează şedinţele Guvernului la care participă.”

O simplă comparare a celor două Constituții evidențiază că Președintele Klaus Iohannis are aceleași puteri față de Guvern ca și Nicolae Ceaușescu.
Puține.
Și în RSR și în România, Stăpînul Guvernului e Parlamentul.
Și cu toate acestea, Klaus Iohannis anunță public (cum s-a întîmplat cu măsurile de relaxare) ce decizii urmează să ia Guvernul.
Guvernul, întrunit a doua zi, ia deciziile anunțate de președinte; el nu se abate nici cu o virgulă de la anunțul făcut de președinte.

Și cu toate acesta Klaus Iohannis lucrează direct cu fiecare ministru, ba chiar și cu mai mulți.
Să mai spună cineva că între România lui Klaus Iohannis și RSR a lui Nicolae Ceaușescu e vreo diferență!