Nicolae Ciucă: Vom negocia cu toate forțele responsabile, astfel încât, într-o perioadă de timp cât mai scurtă, să reușim să alcătuim guvernul și să poată să fie aprobat în Parlament

Scurt comentariu despre modificarea și completarea legii pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale

Recent, legiuitorul a modificat și completat Legea nr.241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale. Astfel, în cazul infracțiunilor prev. de art. 8 și 9, acoperirea integrală a a prejudiciului în faza de urmărire penală nu mai atrage aplicarea sancțiunii administrative, ci a amenzii penale. Același art.10 are de acum încolo încă două alineate, cu următorul conținut:

„(11) În cazul săvârșirii uneia dintre infracțiunile prevăzute la art. 8 şi 9, dacă în cursul urmăririi penale sau în cursul judecății până la pronunţarea unei hotărâri judecătorești definitive, prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile este acoperit integral, fapta nu se mai pedepseşte, făcându-se aplicarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare.
(12) Dispoziţiile prezentului articol se aplică tuturor inculpaţilor chiar dacă nu au contribuit la acoperirea prejudiciului prevăzut la alin. (1) şi (11).”

Așadar, puterea legislativă pare să se fi dezmeticit și să priceapă că primordială este reîntregirea bugetului consolidat al statului cu sumele de bani evazionate fiscal, iar nu vârârea penalilor în pușcărie. Am zis „pare” întrucât lucrurile, simple în aparență, se complică teribil când începi să le pipăi juridic. Păi, noua reglementare, mă refer la art.10 al.11,intră în coliziune cu teoria de până azi a prejudiciului, care reprezenta doar damnum emergens, iar nu și lucrum cessans. Mai pe înțelesul nejuriștilor, paguba însemna numai suma care făcea obiectul infracțiunii de evaziune fiscală, nu și accesoriile, dobânzile și penalitățile adică. În acest context, anticipez o avalanșă de excepții de neconstituționalitate a alineatului cu pricina. În practică, se întâmplă ca infracțiunile respective să fie descoperite după trecerea unui interval de timp de câțiva ani, iar un proces durează îndestul. Prin urmare, dobânzile și penalitățile, curgând din momentul comiterii infracțiunii, pot ajunge la o valoare ce depășește flagrant și descurajator paguba în sine.

De aceea, mă îndoiesc că textul în discuție își va găsi aplicabilitatea în cauzele cu prejudicii apreciabile. De exemplu, în ipoteza unei pagube de 500 000 euro, accesoriile, pentru o perioadă de 6 ani, reprezintă suma de 328.650 euro. Unde mai pui că aceste dobânzi și penalități se calculează la un prejudiciu majorat cu 20 %, rezultând suma totală de 994.380 euro. La un prejudiciu de 1.000.000 euro calculele sunt abracadabrante, 1.988.760 euro!

Ce se va întâmpla, de pildă, în situația în care un inculpat a stabilit cu autoritățile fiscale o eșalonare a accesoriilor, înțelegerea va fi luată în considerare de către organele judiciare au ba? Mai mult, dacă el beneficiază de o scutire de plată a dobânzilor și penalităților, în baza Ordonanței de urgență nr. 69/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum şi pentru instituirea unor măsuri fiscale, va mai fi obligat la plata lor ? Căci Statul Român este chiar partea civilă al cărei patrimoniu a fost afectat și nimeni altcineva – nici măcar magistratul – n-ar trebui să decidă decât în acord cu interesul ei manifest și suveran.

Nu în ultimul rând, să nu ignorăm faptul că, în mod obișnuit, procurorii rețin în concurs infracțiunea de evaziune fiscală cu infracțiunea de spălarea banilor, ceea ce presupune că suma evazionată fiscal este considerată a fi și „spălată”, cu consecința confiscării speciale, în limitele stabilite de către Înalta Curte de Casație și Justiție -Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, prin decizia nr.23 din 19 septembrie 2017. Și cum să acoperi integral prejudiciul, în condițiile art.10 al.11, de vreme ce ești pasibil de condamnare pentru infracțiunea de spălarea banilor? Oricum, instanțele de judecată vor decide dacă, în ipoteza acoperirii integrale a prejudiciului produs prin evaziune fiscală, nepedepsirea faptei conduce și la achitarea pentru infracțiunea de spălarea banilor, în temeiul art.16 lit.a Cpp.
Iată, în sinteză, câteva probleme pe care un text, părelnic simplu, le va ridica în practica judiciară de la noi.


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

A apărut cartea „Decembrie 1989. Un talmeș-balmeș bine regizat”

După ani și ani de documentări, discuții cu unii dintre actorii implicați în evenimentele din decembrie, Ion Cristoiu a terminat de scris cartea „Decembrie 1989. Un talmeș-balmeș bine regizat”.
Apăsați aici pentru mai multe detalii
Invitații cristoiublog