Klaus Iohannis s-a angajat să plătească trei miliarde de euro în plus la pușculița Uniunii Europene, în timp ce Germania și Franța și-au micșorat contribuțiile spre UE. Klaus a donat în 5 minute birocraților UE tot ce a muncit diaspora într-un an. În 2018, românii din diaspora trimiteau în țară aceeași sumă – 3 miliarde euro.
… la Consiliul European, președintele Klaus Werner Iohannis, s-a angajat să mărească suma totală virată de România la bugetul comun european cu 3 miliarde euro, în timp ce state bogate precum Franța și Germania și-au diminuat semnificativ contribuțiile. „Proasta cu bani a Europei” România, care nu are bani pentru pensii sau pentru alocațiile copiilor săi, găsește fonduri „suplimentare” să dea mai mulți bani birocrației din Bruxelles. Practic, aflat la o bârfă politică de 5- 10 minute pe care el a crezut-o „negociere”, Iohannis a oferit bugetofagilor de la UE suma muncită și trimisă de diaspora într-un an întreg: în 2018, spre exemplu, românii care muncesc peste hotare au trimis în țară 3 miliarde euro.
… Iohannis aparține euro-parlamentarului Maria Grapini, care spune că anunțarea obținerii „banilor europeni” ca fiind o victorie a Palatului Cotroceni este doar pură dezinformare: „Klaus Iohannis a angajat România să plătească circa trei miliarde în plus pentru noul cadru multianual 2021-2027, în timp ce Olanda, Suedia, Germania, Franța și Danemarca și-au diminuat contribuția față de exercițiul anterior! Și nu ați adus dumneavoastră nimic, ci ați acceptat cât au stabilit ceilalți șefi de state!”, i-a transmis Grapini președintelui Iohannis, completând ulterior: „În calitatea sa de fost profesor de științe reale, președintele Iohannis ar fi putut face împărțirea bugetului alocat, care e deocamdată pe hârtie, la numărul de locuitori, și ar fi văzut că România a primit suma cea mai mică, raportată la milionul de locuitori!”.
…la puțin timp după ce premierul Guvernului Meu, Ludovic Orban, a făcut apel public către Ungaria și Polonia să deblocheze adoptarea bugetului multianual al UE și a planului de sprijin pentru economiile lovite de pandemia de COVID-19. Reamintim că, în nov. 2020, Ungaria și Polonia s-au opus cu veto adoptării bugetului pan-european, acuzând șantajul unor „elite” de la UE, care condiționează primirea banilor de respectarea principiilor unui așa-numit „stat de drept”- o sintagmă insuficient descrisă, suspectată că lasă poarta deschisă abuzurilor. În trecutul apropiat, chiar România a experimentat acest lucru- cu legislație națională controlată și desființată prin intervenția brutală a unor comisari precum Frans Timmermans (Olanda) și a unor grupuri pro-globalizare din lobby-ul vest-european. În acest context, comportamentul politic isteric al actualei guvernări PSD-PNL-USR înfățișează România ca pe o damă-de-consumație, aflată la o binemeritată odihnă sub acoperișul european, după un trăscău și un trabuc.
… controlată subtil prin finanțări de la Bruxelles, statele membre Ungaria și Polonia sunt acuzate de ani buni de limitarea independenței justiției și a libertății presei, fără să fie însă produse probe clare și elocvente. Este vădit, în același timp, că încleștarea pe bugetul pan-european a fost doar un bun motiv de tranșare a unui conflict mai vechi care, în ultimii ani, a opus periodic „activiști”- sateliți ai globalismului din UE (din CEDO, CE, GRECO, PE ș.a.) și oficiali din centrul și estul Europei- de obicei reprezentanți ai administrațiilor centrale din Ungaria, Polonia, Slovacia sau Cehia.
… recentul summit virtual al UE, unde a eșuat adoptarea bugetului pan-european, a arătat și fragilitatea organizației, respectiv tendințele centrifuge din interior. Altfel, este greu explicabil faptul că, în lipsa compromisului, au existat lideri europeni care au vehiculat posibilitatea ca bugetul și pachetul special de sprijin să fie adoptate cu excluderea Ungariei și Poloniei.
…din ce în ce mai „opțională”, încălcând principii de drept fundamentale în funcție de interese de moment. UE alege procurorul European (românca Laura Kovesi) printr-un concurs grotesc- organizat exclusiv cu politicieni, oferă României „recomandări” (prin Raportul pe Justiție MCV) ca să introducă serviciile secrete în actul de Justiție (iar Cătălin Predoiu prinde ideea din zbor!) și chiar își ia libertatea să ignore votul unor state-membre la summit-uri cruciale ale Consiliului European, cum a fost cel din nov. 2020, în anul teribil al pandemiei COVID-19.
…au transmis un mesaj clar: acela că, prin Tratatul de constituire, proiectul european nu înseamnă doar „bani” ci și „respect reciproc”. Ori România, prin liderii de calitate îndoielnică pe care i-a avut și îi are, a solicitat permanent doar „bani”. Cu un președinte (Iohannis) în numele căruia au decis tot timpul liderii din Germania, Franța și Olanda și cu un șef de guvern (Ludovic Orban) care este singurul premier din UE fotografiat cu whisky și țigări la locul de muncă, România nu mai are șanse să fie salvată- cu tot cu problemele sale multe și mari- doar prin intervenția altor state.
… de la Bruxelles a luat proporții la doar o lună distanță de expirarea termenului de negocieri Brexit. De la 1 ianuarie 2021, cu sau fără o înțelegere comercială cu blocul comunitar, Marea Britanie părăsește definitiv UE. În acest context, faptul că Olanda, Suedia, Germania, Franța și Danemarca au decis contribuții diminuate din 2021 la pușculița europeană poate fi privit ca un prim efect important al Brexit-ului: marii donatori ai UE nu mai vor să susțină donatorii mai mici sau pe cei care doar primesc bani, nici măcar dacă aceștia sunt ascultători, supuși, inofensivi, confirmă mereu ce spun Angela Merkel și Emmanuel Macron, și stau cu mâinile la spate până vine vreo hârtie de semnat, așa cum se prezintă președintele român, Klaus Iohannis.
(https://blogtraianhoria.wordpress.com/)
Lasă un răspuns