Sociograme. Stele albastre pe zidurile Parisului

Autorul articolului: Dan Culcer (Franța) 

Conflictul din Israel nu poate să nu fie exportat, pentru că sunt implicate Statele Unite, care sprijină, aparent necondiționat, acțiunea guvernului din Israel. Aparent, fiindcă acțiunile pe prea multe fronturi pot leza interesele strategice ale SUA. În același timp se adună probe multe despre reacțiile inamicale față de evreii diasporiți, țapi ispășitori, ca în toate cazurile, pentru politicile abuzive ale guvernelor de la Ierusalim. Solidaritatea global musulmană este și ea în acțiune. Se exagerează, ca de obicei, dintr-o parte ca și din cealaltă a acestui front coextensiv, liderii comunităților evreiești diasporite umflând inventarul gesturilor catalogate ca antisemite.

Am urmărit un singur episod din acest război al comunicărilor pe toate suporturile media accesibile. Cel semnalat în presa franceză, care scrie despre apariția pe zidurile unor cartiere pariziene a stelei lui David, imprimată cu albastru.

În aceste condiții, poate fi pecetea lui Solomon sau steaua albastră a lui David un tag antisemit? Doar imbecilii și manipulații propagă o asemenea interpretare, evită să recunoască natura manipulatorie a acestei acțiuni, sub steag străin, printr-o interpretare delirantă. Să imprimi pe zidurile orașului Paris steaua albastră a lui David, exact așa cum figurează acest simbol pe steagul statului Israel, nu poate fi un act antisemit.  Dimpotrivă, sunt convins că este semnul victoriei dorite și anticipate de comunitatea evreiască pariziană în războiul cu agresații palestinieni, deveniți agresori violent reactivi la invazia, în Cisiordania, de coloni evrei înarmați, care rod mereu câte o bucată din spațiul vital al palestinienilor, în numele propriului lor spațiu vital.

Nu poate avea vreo semnificație anti-iudaică sau anti-israeliană nici dacă ar fi fost imprimată exclusiv pe clădiri locuite de evrei, așa cum sunt multe, de pildă, în arondismentul al XIX-lea parizian. Am lucrat în această zonă aproape 30 de ani, Paul Goma locuia într-un apartament cu chirie moderată din aceeași zonă. Este una din zonele dens locuite de evrei, de chinezi, de arabi și africani, fără ca vreodată să fi auzit sau trăit vreo situație conflictuală publică.

Am citit (vezi mai jos sursa) că, deși nu par să fi fost singurii, zona de afișaj cuprinzând și alte arondismente pariziene, autorii tagurilor ar fi fost niște cetățeni ai Moldovei , care au fost identificați și arestați rapid. Ceea ce mă face să cred că, pentru un motiv oarecare, erau deja fișați, altfel nu văd cum, din mulțimea de autori probabili, puteau fi atât de rapid identificați. Chiar dacă au fost denunțați de un locuitor care i-a văzut aplicând negativele stelei cu șase colțuri pe zidul unei școli. Cine i-a plătit pentru asta? Presa tace mâlc pe tema asta. Vor fi rapid expulzați, fiindcă sunt ilegali. Și nu vom afla poate niciodată cine au fost comanditarii. Dacă ar fi fost o acțiune de protest a unor cercuri anti-israeliene, cu referință la războiul din Gaza, autorii, actanții nu aveau de ce să nu-și asume actul, devreme ce mii de oameni au participat în stradă la manifestații de protest, legale sau ilegale, în favoarea populației civile palestiniene, bombardată de armată statului Israel, fără nicio reținere, în chip de represalii.  Acest stat a declarat oral război unei entități care nu are statut de stat, prin glasul unui prim-ministru al Israelului și al unor generali ai armatei, Tsahal. Bizară simetrie. Rusia nu declară război Ucrainei și numește conflictul armat, operație specială, deși adversarul este un stat membru al ONU, atacul fiind un răspuns rus la agresiunea ucraineană recuperatoare a unor teritorii care, conform uzanței internaționale, credibil sau nu, și-au declarat independența pe criterii etnice, teritoriile majoritar rusofone, fiind la granița cu Rusia. Israel declară război nu unui stat, ci unei formațiuni politice considerată teroristă, acționând de pe un teritoriu care are un statut convențional ambiguu, pe care îl administrează palestinienii, dar care, de fapt, nu beneficiază decât de o pseudo-suveranitate și se află într-o stare de dependență totală de statul suzeran, Israel, cu demarcare teritorială bazată pe o linie de armistițiu.

În Franța există formațiuni asociative sau comunitare evreiești militante, uneori deosebit de agresive, protejate de o impunitate tradițională, despre a căror activitate nu aflăm prea multe, fiindcă sunt discrete, dacă nu secrete, decât cu prilejul unor acțiuni de genul celei contra librăriei românești, Librairie du Savoir, acum câteva decenii atacată iar proprietarul ei terorizat pentru difuzarea unei cărți critice la adresa politicii statului Israel, semnată de filosoful Roger Garaudy. De atunci sionismul a devenit o ideologie sanctuarizată, cel ce face o analiză critică a consecințelor aplicării pe teren a acestei ideologii riscă acum amenzi usturătoare, ba chiar și pedeapsa cu închisoarea, fiindcă definiția antisemitismului a fost modificată în acest sens, pentru a fi identificat cu anti-sionismul, orice critică publică devenind act de lès-majestate, pentru care este prevăzută o pedeapsă penală sau o amendă, ilegală, anti-constituțională prin definiție, nefiind urmarea administrării de probe în contradictoriu, în fața justiției ci doar actul abuziv al intervenției unei asociații care se prezintă, fără nici o delegație formală, ca reprezentând, chipurile, interesele unui grup minoritar. Pentru moment evreii habotnici ultra-ortodocși, antisioniști prin definiție, care neagă baza ideologiei sioniste, nu sunt încă pedepsiți.

Deși toată lumea știe că doar varianta galbenă a stelei lui David a avut sau poate avea o semnificație negativă pentru niște evrei, fiindcă purtarea ei, cu sens infamant, a fost impusă de naziști în Germania condusă de Hitler, după 1933, interpretarea aberantă a prezenței stelei albastre a fost acceptată ca naturală și difuzată în buclă de toată presa controlată. Excepții de interpretare lucidă și calmă există totuși, de pildă emisiunea lui Aldo Sterone, pe un canal Youtube. https://www.youtube.com/watch?v=EyhqqyMMYKQ

Concluzia mea este că apariția acestui simbol evreiesc nu are și nu poate avea nici o semnificație negativă, fiind vorbă de o supra-interpretare abuzivă, construită prin complicitatea dintre presa franceză manipulatorie, dirijat reactivă și anume interese comunitare, împănate cu tipice manifestări de psihopatie colectivă. Surse. « Le 7 octobre 2023. Vendredi dernier, un couple a été arrêté dans le 10e arrondissement de Paris pour dégradation aggravée par le fait qu’elle a été commise en raison de l’origine ou de la religion, a appris actu, confirmant une information de BFMTV.» https://actu.fr/ile-de-france/paris_75056/paris-deux-moldaves-arretes-apres-avoir-tague-sur-commande-des-etoiles-de-david_60287293.html

De când am scris comentariul meu, situația a devenit mai clară. La adresa https://moldova.europalibera.org/a/cine-este-moldoveanul-care-a-desenat-stelele-lui-david-la-paris-si-ce-legatura-are-cu-gruparea-sor-/32706740.html, pe situl postului de radio Europa Liberă, antena din Moldova au apărut câteva elemente noi. Se confirmă ipoteza mea despre utilizarea metodei de destabilizare sub steag străin. Moldovenii reținuți la Paris au fost eliberați, deoarece nu s-ar fi putut demonstra caracterul antisemit al acțiunilor lor. Omul de afaceri moldovean Anatoli Prizenco a confirmat Europei Libere că a comandat desenarea stelelor lui David la Paris. Acțiunea a avut scopul să transmită un mesaj de sprijin comunității evreiești „în contextul atacurilor și al antisemitismului în Europa”. Un comunicat al Poliției franceze, emis la 28 noiembrie 2023, în legătură cu implicarea moldoveanului Cocii în incidentul de la Paris, spune că suspectul a fost implicat anterior și în „acțiuni de huliganism și destabilizare, dirijate de către grupul [Ilan] Șor” în R. Moldova, dar nu precizează dacă este vizat acum de vreo anchetă moldoveană. Ilan Mironovici Șor (n. 6 martie 1987, Tel Aviv) este un afacerist milionar și politician al Republicii Moldova, vorbitor de limba rusă și de origine evreiască, fost primar al orașului Orhei și președinte al Partidului ȘOR, care a intrat în parlament în 2019 și 2021. A fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova și a fost condamnat la 15 ani de închisoare cu executare, pentru participarea la o operațiune de devalizare a mai multor bănci din țară.

Revin la salonul MILIPOL despre care am scris acum câteva zile, unde am văzut cea mai vastă expoziție de armament și de mijloace de represiune la îndemâna statelor. Cantitatea de arme și complexul mijloacelor de supraveghere și constrângere pe care le-am înregistrat în imensele pavilioane prin care mișunau specialiștii, mi-au permis să pot imagina importanța acestei industrii și nevoia ei de a găsi noi piețe de desfacere, de inovare și de consumare a stocurilor produse. Ceea ce se întâmplă în lume, în cadrul celor trei conflicte militare și industriale, este consecința logică a supraproducției. Armele și medicamentele trebuie, după ce au fost produse, să fie consumate. Altfel aceste industrii stagnează, dispar și cu ele se aruncă în șomaj și precaritate sutele de mii de oameni care lucrează, câștigă și consumă, clienți pentru alte industrii. Ne aflăm într-un sistem care nu se poate opri, după ce a fost pus în mișcare, fără ca oprirea să producă efecte dezastruoase. Firește, toate aceste forțe de producție ar putea fi orientate spre alte domenii. Desigur. Dar cine va da vrabia din mână pe cioara de pe gard? Logica productivă a capitalismului industrial, combinată cu logica speculativă a capitalismului financiar sunt mortale.

Există scăpare? Probabil că da, soluția propusă de una din  cele mai inteligente și dârze persoane despre care am știre în Franța, Valérie Bugault. Una din cărțile sale, operă de analiză economică, financiară și juridică, apărută în traducere românească grație lui Iurie Roșca, scrisă în colaborarea dintre Valérie Bugault, doctor în drept, specialist în fiscalitatea internațională, și Jean Rémy, fost bancher internațional, conține liniile de forță ale unei revoluții politice și sociale coperniciene.

După opinia lui Iurie Roșca, traducătorul și autorul prefeței, opinie la care subscriem integral:  «Într-o epocă în care oligarhia financiară planetară a reușit să croiască și să impună dominația unor modele de gândire, ce dau actualei stări de lucruri din domeniul financiar, economic, juridic și politic o aparență de normalitate ce s-ar întemeia pe niște legități imuabile, asemeni legilor fizice sau științelor exacte, Valerie Bugault și Jean Rémy deconspiră venalitatea Sistemului cu o vigoare științifică și o forță de convingere exemplare.» Și continuă: «Autorii afirmă univoc și pe bună dreptate: statele nu mai servesc societățile, interesul public, binele comun, ci exclusiv cauza perversă a celor care controlează fluxurile marelui capital, instituțiile financiar-creditate internaționale, moneda,”faptul economic”. Tocmai împotriva acestei ordini internaționale nedrepte și chiar genocidare se ridică Valerie Bugault și Jean Rémy. Ei afirmă pe parcursul întregii lucrări prioritatea numărul unu, ce trebuie să constituie cheia reușitei popoarelor în lupta lor contra dominației banksterilor: reabilitarea politicului, emanciparea lui de sub jugul economicului.»

«La ora când omenirea se află pe buza unei prăpastii, care o poate înghiți în maxim câteva decenii, dacă Sistemul reușește să-și mențină dominația globală, atunci sfârșitul istoriei umane devine inevitabil. Semnele apocaliptice ce se proiectează pe ecranul umanității – transumanismul, distrugerea în serie a mediului prielnic vieții pe pământ, mitul creșterii economice fără sfârșit, psihoza consumismului și capitalismul hedonist – nu mai îngăduie amânarea luptei de eliberare a popoarelor lumii de sub stăpânirea servanților lui Mamona, care la origini însemna concomitent bani și tentație.»

Versiunea românească a apărut la Chișinău în 2017, sub titlul A ucide Plutocrația. Ghid practic pentru demontarea Sistemului. Tirajul pare epuizat. O reeditare și comentarea abundentă în presa liberă ar fi necesare.