Sondajele pentru locale arată că după Parlamentare Dreapta, condusă de Klaus Iohannis și sprijinită puternic de Sistemul instituțiilor de forță, va deține puterea absolută

Cum s-a întîmplat de atîtea ori în postdecembrism, în plină campanie pentru locale au început să curgă sondajele despre votul din 27 septembrie 2020.
Recent au fost date publicității două sondaje – CURS și AVANGARDE – amîndouă vizînd votul politic la alegerile locale din 27 septembrie 2020. Precizarea, Vot politic, e necesară în orice comentariu dedicat rezultatelor dezvăluite de sondaje. La alegerile locale din 27 septembrie 2020, ca de altfel la toate alegerile locale, vot politic înseamnă votul dat listelor de consilieri de la diferite nivele. Alegătorul e chemat să pună ștampila pe nume și pe partide. Pe nume în cadrul votului pentru primari și președinții de consiliu județean. Pe partide în cadrul listelor de consilieri locali și județeni. La București, votul pe nume e la primăria generală și la primarii de sector. Votul pe listă e la consilierii de sector și la consilierii generali. La votul pe nume, contează mai puțin partidul și mai mult persoana. Firește, are importanță, mai ales în situații emoționale, și partidul. Dar e greu de presupus că, excepție făcînd electoratul captiv al unui partid, alegătorii să împotriva inimii cînd vine vorba de un nume. La votul pe listă contează doar partidul. Pot fi și situații, cum e cea de la consiliul general București, în care o parte a alegătorilor să pună ștampila pe un partid, descoperind pe listă persoane îndrăgite, cum ar fi, de exemplu, Petre Roman. Regula e dată de votul pentru partide, mai ales că situațiile în care lista să atragă prin numele unor consilieri sînt destul de rare. De aceea, votul pentru consilii e considerat vot politic. Votul pentru primari exprimă într-o mai mică măsură opțiunea politică a momentului. Votul pentru consilii dă seamă de opțiunea politică. Nu pot fi excluse situațiile în care votul la consiliul municipal să difere politic de votul la primărie. Adică primarul să fie al unui partid, iar majoritatea din consiliu al unui alt partid. Sînt și situații ca în 2016, cînd votul politic a funcționat nu numai la consiliul pe București, dar și la primăria pe București. Cînd primarul e în exercițiu votul pe persoană capătă o importanță covîrșitoare.

Votul politic de la locale e un bun barometru pentru parlamentare. Votul pentru primari nu poate fi luat în calcul la modul absolut. Am spus-o de ce. Sînt multe situații în care opțiunea pentru o persoană întrece opțiunea pentru un partid. Una dintre condițiile acestei situații e dată de o prezență mare la vot. Această prezență mare înseamnă prezența nehotărîților, a celor care nu fac parte din galeriile de partid.
Aceste considerații trebuie să ne îndrume în analiza rezultatelor date de cele două sondaje.

Procentajele date de cele două sondaje nu sînt decisive pentru votul la primari. Am spus-o: la votul pe nume contează persoana și nu partidul. Mai ales acum, cînd emoția ca factor de opțiune politică a dispărut. În noiembrie 2019 sau chiar în aprilie 2020, ura față de PSD și iluzia unui PNL care face un altfel de politică și-ar fi spus cuvîntul și la primării. Acum însă, după 10 luni de dezastru PSD-ist al Guvernării liberale, e greu de crezut că emoția va mai funcționa.

Conform unui sondaj CURS prezentat de Antena 3 luni, 7 septembrie 2020, intenția de vot pentru partide la alegerile locale din 27 septembrie ar fi:

• PNL – 33%
• PSD – 26%
• USR–PLUS – 16%
• Pro România – 7%
• PMP – 5%
• ALDE – 4%
• UDMR – 4%
• PPU-SL – 4%
• Alt partid – 1%

Sondajul a fost realizat în perioada 28 august – 4 septembrie, prin metoda de culegere a datelor „față-în-față, la domiciliul respondenților”. De precizat că procentele reprezintă opțiunile a 75% din cei care intenționează să voteze.

Același post a prezentat și un sondaj de opinie realizat de Avangarde. Rezultatele sunt apropiate.

• PNL – 34%
• PSD – 27%
• USR–PLUS – 17%
• Pro Romania – 5%
• UDMR -5%
• PMP – 4%
• PPU-SL – 4%
• ALDE – 3%

Cercetarea a fost realizată în perioada 3-7 septembrie 2020, pe un eșantion de 800 de persoane. Marja de eroare este de 4%.

Ce ne spun cele două sondaje în privința votului la consilii, votul politic?

1. Dreapta, adică PNL, USR-PLUS și eventual PMP, va face majoritatea în cele mai multe consilii locale și județene. Chiar dacă vor cîștiga, candidații PSD se vor confrunta cu ceea ce poate fi mai rău în cazul unei majorități ostile în consilii. Din acest punct de vedere, e sigur că la București consiliile de sector și consiliul general vor alcătui majoritatea. În eventualitatea că ar cîștiga, Gabriela Firea s-ar confrunta cu o majoritate de Dreapta agresivă. PSD s-a putea alia în consilii doar cu Pro România. Puțin pentru a face majoritate în consilii.
2. Parlamentarele vor aduce la putere o Coaliție de dreapta suficient de solidă pentru a proceda atît prin parlament, cît și prin Guvern, sub conducerea lui Klaus Iohannis, și cu sprijinul Sistemului instituțiilor de forță, la reforme structurale. Comentatorii au fost atenți doar la diferența dintre PNL și PSD. Din acest punct de vedere, lucrurile în privința guvernării au lăsat impresia că se mai joacă. În realitate, tendința electoratului, așa cum o arată rezultatele în privința votului politic, e de a da puterea Dreptei. În sondajul CURS, PNL și USR-PLUS fac împreună 49%. Împreună cu UDMR în mod sigur sau cu PMP, dacă Traian Băsescu face o campanie cinstită la București, cele două partide vor avea o majoritate confortabilă în Parlament. În sondajul AVANGARDE, cele două formațiuni fac împreună 51%. Singura necunoscută rămîne raportul dintre PNL și USR-PLUS în cadrul Dreptei. Deocamdată, el e în favoarea PNL. 33% la 16% în cadrul primului sondaj. 34% la 17% în cadrul celui de-al doilea. PNL pare a avea cuvîntul de spus în cadrul Coaliției de Guvernare.
   Lucrurile se pot complica pînă la parlamentare și mai ales după rezultatul de la locale. Dacă la București cîștigă Nicușor Dan la primăria generală și Clotilde Armande la sectorul unu, chiar dacă succesele izvorăsc dintr-o alianță electorală, pentru alegători victoria va fi a USR-PLUS. S-ar crea astfel condițiile unui val pro USR-PLUS spre parlamentare. Localele pot influența raportul și prin compromiterea PNL din punct de vedere politic prin dedulcirea la racolări de la PSD. Realitatea semnalează că nu de puține ori un primar te poate costa enorm la parlamentare. Să ținem cont de faptul că, după locale, alianța PNL- USR-PLUS se va destrăma. Asta dacă nu cumva Dan Barna va primi ordin să se concubineze mai departe și la parlamentare cu PNL pentru a sufoca USR-PLUS de atîta strîns în brațe.
3. Stînga e deja perdantă la votul politic de la locale și la votul de la parlamentare. În primul sondaj PSD are 26 %, iar Pro România 7%. În total 33%. De observat că PSD nu mai are alți aliați cu care să facă un Guvern. În al doilea, PSD are 27%, iar Pro România, 5%. Total 32%. Nu prea greu de remarcat că în timp ce la Dreapta, PNL și USR funcționează după principiul vaselor comunicante, la Stînga nu se întîmplă acest lucru.

Deși alegerile locale n-au avut loc, iar cele parlamentare sînt abia peste trei luni, știm de pe acum că în decembrie 2020 la putere va veni pentru patru ani Dreapta. O Dreaptă beneficiind de un Președinte și prin acesta de Sistemul instituțiilor de forță din România. Opoziția, redusă la PSD și Pro România, se anunță de pe acum firavă. Dacă ne gîndim că presa, ONG-urile, partenerii occidentali sînt de partea viitoarei Puteri absolute a Dreptei, Democrația va fi pusă la grea încercare.