Marcel Ciolacu: De astăzi, dansul în doi s-a terminat! Decizia ca PSD și PNL să meargă cu propriii candidați la Primăria Capitalei a fost dificilă, dar este soluția corectă

“Timpul” ca instrument de schimb. Moneda viitorului? (I)

Știu că e dificil să va imaginați lumea altfel decât ați fost obișnuiți, însă încercați un exercițiu.

Fiecare minut care se adună în viață fiecăruia trebuie să aibă reprezentare monetară.

Bebelușul de o zi trebuie să aibă în contul bancar 1.440 de “minute convertibile”, reprezentarea celor 1.440 de minute petrecute pe pământ. Iar dacă își dorește cash, trebuie să suporte costul tipăririi. Părinții, desigur.

Părinții săi i-au cumpărat scutece, puteau plăti din banii lui. Dacă nu au făcut-o, practic l-au creditat, au făcut-o din timpul lor, din timpul în care aceștia l-au alocat pentru a fi utili altor oameni.

Subsemnatul are cam 48 de ani, deci ar trebui să am vreo 25.000.000 de minute convertibile în cont, dacă nu aș fi fost util nimănui și dacă nu aș fi consumat resursele nimănui. Imposibil, desigur. Însă aceeași suma aș fi avut-o în cont și dacă aș fi fost util altora în aceeași măsură în care alții mi-au fost de-a lungul timpului utili mie.

Cine ar stabili aceasta? Simplu – piața. Piața stabiliește, prin întâlnirea cererii cu oferta, prețul timpului fiecăruia. Ne construim în timp propria valoare pentru ceilalți, utilizând în timp mai mult sau mai puțin din resursele altora.

Toată viață facem, ca oameni, schimb de timp. Deci, de ce nu am recunoaște chiar “timpul” ca instrument de schimb?

Ce reprezintă cele 25.000.000 minute convertibile pe care le-aș avea în cont într-o astfel de circumstanță? Cota mea parte indiviză din resursele naturale ale comunității căreia ii aparțin, ale României – spre exemplu, precum și capitalul propriu, ceea ce am creat de-a lungul anilor folosindu-mi timpul și a rămas neconsumat. Monetizabile de la cei care le consumă. Să nu uităm că Dumnezeu sau Mama Natură ne-a lăsat pe Pământ cu timp și cu posibilitatea de a-l utiliza pentru a transformă natură și a o consumă în folosul nostru.

Ce reprezintă totalul masei monetare, calculată astfel, al unei comunități?

În România suntem 20.000.000 oameni, cu vârstă medie de 42 de ani, deci 22.000.000 minute x 20.000.000 oameni înseamnă o masă monetară de 440.000.000.000.000 minute convertibile. Ce reprezintă această? Valoarea resurselor naturale neprelucrate rămase și valoarea capitalului (resursă naturală transformată prin muncă (timp) și neconsumată încă.

În lume suntem cca. 8.000.000.000 de oameni, cu o vârstă medie de cca 30 de ani, adică cca. 16.000.000 minute, implicit – rotunjind – masă monetară globală în minute convertibile (MC) ar fi de cca. 125.000.000.000.000.000 MC. Respectând actuală tendința a creșterii populației și a speranței de viață, această ar crește natural cu cca. 1,5% anual. Ar crește și capitalul și ar scădea resursele naturale, în măsură în care nu descoperim altele. Și această masă monetară ar fi reprezentarea tuturor resurselor naturale și de capital existent de pe Pământ, neconsumate încă. Adică exact ceea ce ar trebui să fie – o raportare a banilor la etalonul “timp”.

Acesta este arhitectură corectă a așa-numitului Venit Universal Necondiționat – oportunitatea unică a reconstrucției pe fundamente corecte economic a profund viciatului sistem monetar actual. Cât despre sistemul bancar… care sistem bancar?

Orice tip de organizație (comunitate locală, ONG, instituție, firma) s-ar putea constitui, exclusiv prin alocarea de minute convertibile aflate în posesia oamenilor și economisite anterior. Prin împrumut sau prin aport sau prin contribuție nereturnabila. Putem imagina diferite formule.

Esențialul rămâne însă modul echitabil de formare, de alocare și de evidențiere a întregii mase monetare.

(Octavian Bădescu) 


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

2 comentarii pentru articolul „“Timpul” ca instrument de schimb. Moneda viitorului? (I)”

  • Să nu uităm că Dumnezeu sau Mama Natură ne-a lăsat pe Pământ cu timp și cu posibilitatea de a-l utiliza pentru a transformă natură și a o consumă în folosul nostru.

    Natura nu lucreaza cu Timpul, deci zicerea de mai sus s ar parea ca nu face prea multe parale, dar le o face pe toate!, cine stie….
    Natura lucreaza cu anotimpuri, cu anotimpuri infasurate in alte anotimpuri, infasurate in alte si alte anotimpuri, care se tes prin daruirea de sine a Ciclului Matrice, care e ‘ciclul lui Planck’ ( acesta fiind in sine Gestatia Universului, inclusiv ea fiind un ciclu al anotimpurilor, cu totul si cu totul special, insa un ciclu al anotimpurilor )

    • Timpul e Imaginea din Oglinda a Ciclului Anotimpurilor

      deci e …imaginea din oglinda, adica e intoarsa pe dos si cu capul in jos

      insa si Civilizatia e o Antinatura, si ea fiind Imaginea din Oglinfa a Naturii

      prin urmare bineinteles ca Civlizatia are tendinta sa anuleze dinamica ciclica a anotimpurilor, inlocuind o cu ceva pe masura ei, in fapt cu timpul…
      e veche povestea. ( …la fel ca si ingineria sociala fragmentara, care e insasi Antiintelepciunea, adica Imaginea din Oglinda a Intelepciunii si care rasare pe unde nu te astepti )

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *