Nicolae Ciucă: Vom negocia cu toate forțele responsabile, astfel încât, într-o perioadă de timp cât mai scurtă, să reușim să alcătuim guvernul și să poată să fie aprobat în Parlament

Tudor Arghezi acum o sută de ani: Prostia ce domnește într-o bună parte din presa românească e o prostie neînchipuită

Ca și presa de azi. 25 august 1912. Într-o tabletă din Facla intitulată Din presă, Tudor Arghezi face un rechizitoriu feroce al presei din primii ani ai secolului XX. Au trecut de la vremea publicării acestuia peste o sută de ani. Dacă n-ai ști că se referă la presa de atunci ai crede c-a fost scris pentru a descrie presa de azi:

„Presa, pentru cine o cunoaște, presa de partid și de afaceri, cu infirmii ei morali, cu țațele ei bătrîne, sterpe și mustăcioase, cu staroștii, cu pezevenghii, cu dobitoacele gulerate, veștejitură și gunoi, noroaie și bale, mîncărime și neputință, e ceva ca un templu prelungit cu un bordel, în care «Facla» și-a pus de gînd să ardă cîndva o noapte. Într-un număr ce va fi închinat acestei a patra puteri în stat, se va face inventarul nulităților căscate, care în bună parte alcătuiesc numita putere. Cu tămîia cuvenită va fi afumată cinstea arendașilor de presă, oameni care adeseori nu cunosc uzajul propriu al condeiului, ratați ai tuturor profesiilor și chiar ai politicii, slugi sugărețe cretini și gheșeftari.

Nimic mai jalnic, în același timp, ca lumea de robi a celor așa-zișii mici; salaorii fără scînteie posibilă, ai celor douăzeci, treizeci de coloane cotidiane, asupriții unei munci care ar ține prin definiție de creier și care se face mai mult cu spinarea. Talente adevărate, rătăcite prin redacții, unde cel mai slab interes merge fără greș la personalitate, inteligențe tari, năzuințe frumos pornite, se pierd neîncetat, în vecinătatea molipsitoare a cîte unui catîr en chef sau director, incapabil adeseori să aprecieze un talent sau mai bine zis jignit de ființa lui. Prostia ce domnește într-o bună parte din presa românească, azi cînd prea puțini mai sînt să-și amintească de adevărata chemare a gazetarului, cînd dascălii independenți de gîndire au pierit unul cîte unul, și cînd cei rămași par grosului ziaristic sau nebuni sau subvenționați, e o prostie neînchipuită. Și această prostie comandă un cortegiu întreg de apucături și vicii care înjosesc meșteșugul de ziarist, privit ca o îndeletnicire de multe ori inferioară. Spionaj, delațiune, trădare, presa convine confraților ambigui, vin și sifon. În acest spriț intelectual se simt bine jurnaliștii în solda poliției, care slujesc, pe cîțiva gologani, și Anei și Caiafei. Cutare șoarece de colecție, de la ziarul cutare, fură manuscrisele anonime ale oamenilor politici care colaborează dinafară, și le duce la Siguranță…

În definitiv, cîte ziare se pot lăuda că fac educație politică sau sufletească pe care cititorii o așteaptă de la presă, pentru ca ziaristul să merite salutul respectuos al publicului, cu care el știe să-și întîmpine prietenii și apărătorii?” (T. Arghezi, Din presă, Facla, 25 august 1912)

*

O istorie coordonată de masculi

Din Istoria ilustrată a omenirii, mai precis din volumul despre anii care au urmat Revoluţiilor de la 1848, reţin lupta dusă de femeile care voiau să fie şi altceva decît pubele pentru spermatozoizii bărbaţilor, pentru recunoaşterea ca doctoriţe, ca ingineri, ca oameni de ştiinţă. De remarcat că lumea masculilor a admis mult mai uşor şi mult mai repede femeia-scriitor, decît femeia- inginer. Scrisul trecea în ochii bărbaţilor drept ceva asemănător cîntatului la pian, torsului sau lucrului la gherghef. Profesii precum cele de doctor, de ziarist, de inginer sau de savant cereau ieşirea femeii din gineceul în care o încuia bărbatul – soţ, tată sau frate. Astfel de profesii însemnau expunerea femeii în spaţii publice, altfel spus, posibilitatea ca ea să fie văzută, dorită, pipăită cu priviri pofticioase de bărbaţi străini. Adulterul în imaginaţie pare a fi un pericol de care sînt convinşi azi cei care obligă femeile să nu arate străinilor nici măcar o bucată din pielea picioarelor.

Absenţa drepturilor pentru femei şi-a avut cauza nu atît în credinţa masculină în inferioritatea genului frumos, cît mai ales în convingerea că femeia rămîne, înainte de toate, un obiect erotic.
E însă această credinţă chiar atît de minimalizatoare a femeii cum se străduiesc să ne convingă feministele de azi?!


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

38 comentarii pentru articolul „Tudor Arghezi acum o sută de ani: Prostia ce domnește într-o bună parte din presa românească e o prostie neînchipuită”

  • tocma ce-am citit ceva pe evz, …treaba devine cam clara: oamenii or vor preda stafeta Inteligentei Artificiale, or…Pa! Civilizatie.
    in ce-o priveste pe Civilizatie, omul e incapabil sa continue ‘constructia’. si e normal sa fie asa, ca omul e un produs natural, pe cind Civilizatia e unul artificial.
    deci…daca va e draga Civilizatia, focusati-va pe ‘prietenul’ numit Inteligenta Artificiala:))
    iar daca va e drag omul, priviti… tinta! spre Natura!:)

  • „Absenţa drepturilor pentru femei şi-a avut cauza nu atît în credinţa masculină în inferioritatea genului frumos, cît mai ales în convingerea că femeia rămîne, înainte de toate, un obiect erotic.
    E însă această credinţă chiar atît de minimalizatoare a femeii cum se străduiesc să ne convingă feministele de azi?!”
    .
    Doamnele jurnaliste, invitatele dv., ar putea sa va elucideze, maestre, raspunzând la întrebarea din final.
    Dar stim ca nu o vor face si mai stim si de ce.

    • Adriana, Elena, Gabriela ar putea s-o faca si ele în egala masura, dar nici ele nu o vor face, si stim de ce.

      • Tinere, a elucida nu e verb reflexiv!!

        • Mai bine te abtineai!
          „sa va elucideze” nu este la diateza reflexiva!
          Mai studiaza putina gramatica înainte sa ai asemenea interventii!

          • Chiar? Ia da mataluta un exemplu, de pe unde cita(i)si…sau un link unde zice ca ai dreptate. Prostu´daca nu-i fudul….

          • Bai, Mike, de ce tii neaparat sa arati lumii ca tu esti prostul cel fudul?
            Omule, înca din clasa a V-a ai învatat ca diateza reflexiva îti arata ca actiunea este facuta de subiect si este suferita de catre acesta.
            Aici este vorba despre jurnalistele care ar putea sa-l elucideze pe Ion Cristoiu, si nu se pune problema ca dânsul „sa se elucideze” el însusi, el pe el, ca sa fie vorba despre verbul „a se elucida”, reflexiv.
            Te sfatuiesc sa stai în banca ta si sa nu mai insisti în prostie!

          • Bai Geo, ti-am zis sa-mi dai un link unde ai gasit tu forma asta „a elucida pe cineva”, chiar daca nu ai vrut sa-l folosesti ca verb refexiv. POTI?

          • E acelasi caz cu a clarifica ceva, nu poti clarifica pe cineva.

          • Nu, zau?! Le întorci ca la Ploiesti!
            Ai intervenit sustinând ca am folosit verbul la forma reflexiva, ti-am demonstrat ca ai vorbit aiurea si acum îmi spui ca „a elucida înseamna doar „a clarifica”?! Afla ca înseamna si „a lamuri”, ceea ce se potriveste în contextul meu.
            .
            „ELUCIDÁ vb. I. tr. A clarifica, a limpezi, a lămuri, a desluși. [< it. elucidare, fr. élucider, cf. lat. lucidus – clar, lămurit]." (DEX)
            .
            Ce zici? Te-am LAMURIT? Hai, pa, ca ti-a ajuns!

          • Bai baiatule, tu nu esti tat? Ai zis ca nu l-ai folosit ca reflexiv, ti-am zis ca oricum e gresita forma „a elucida pe cineva” la fel cum e gresita si a „clarifica pe cineva”. Nu am zis ca inseamna doar „a clarifica” nicaieri. Ti-am mai dat un exemplu sa intelegi. Iti cer pentru a treia oara, da-mi un text unde sa apara forma asta. Nu poti, stai jos si nu mai macani!

          • … zise agramatul care considera ca verbul “sa va elucideze” este la diateza reflexiva!

          • Deschide ochii mari si citeste aici, bai, inteligentule si apoi ascunde-te naibii si lasa-ma în pace!
            .
            „Nu te pot elucida pentru că primitivele animale care se pregăteau să nască omul nu ar fi putut SA-L ELUCIDEZE decât în cuvinte, decât în idei, dar ele aspirau numai către acestea.”
            .
            A spus-o marele Nichita Stanescu, agramatule!
            .
            https://www.facebook.com/notes/nichita-st%C4%83nescu/fiziologia-poeziei-nichita-st%C4%83nescu/948089295341280/

          • Uite, cu cine-mi pierd eu timpul!
            Valea!

          • Mai citeste o data, ca sa-ti intre bine în cap:
            .
            „Eu te cunosc, deşi nu te pot elucida pentru că aparţii unui limbaj desăvârşit, spre care limbajul de acum aspiră. Nu te pot elucida pentru că primitivele animale care se pregăteau să nască omul nu ar fi putut să-l elucideze decât în cuvinte, decât în idei, dar ele aspirau numai către acestea.” (Nichita Stanescu)
            .
            Deci ai avut în text :
            „nu te pot elucida” si
            „ar fi putut sa-l elucideze”
            .
            Mare-i gradina…

          • Mocofanule, in poezie sau literatura sunt permise jocuri gramaticale care nu sunt in mod normal considerate corecte, a facut-o si Eminescu si Caragiale si altii. Pa ca esti prost!

          • Ha, ha, prostovane!
            Despre folosirea limbii române gresite de catre unii dintre marii autori s-au scris nenumarate studii! Da-mi un link pentru vreo lucrare din care sa rezulte ca si Nichita Stanescu a procedat la fel sau recunoaste ca esti si agramat si perfid si ticalos pe deasupra!

          • Ia ba, militianule de aici expresii inventate de Nichita..foloseste-le cu incredere, n-o sa zica nimeni ca esti un bou :)))
            -„Prieten iți este nici unul,
            nici doiul, nici nimenea…”
            -„sunt așteptat de tu…”
            -„Cuvinte miriapoade-ți aleargă pe limbă”
            -„Antitimp și antiexistență….Antiscunzii și antiînalții”

          • Ratatule, unde-i cea cu verbul „a elucida”?!
            Bai, mi-am adus aminte de tine. Nu demult, eu te-am mai facut de tot râsul pe acest blog, când jigneai o doamna în vazul lumii si sustineai ca nu i-ai gresit cu nimic!

          • Da ba si eu mi-am adus aminte de tine, te laudai ca adormi femeile si pe urma le abuzezi. Si ca esti coprofag de la 15 ani si nu poti sa te dezveti. Prostanac esti ba, imi ceri sa-ti dau un exemplu, eu iti dau multiple, iar tu intrebi unde-i cea cu elucida? Pai ai scris-o tu, balmajitule!

          • Lasa minciunile, spune-mi mai bine daca dupa aceasta lectie pe care ti-am dat-o, ai învatat cel putin ce înseamna un verb reflexiv. Ca de la aceasta greseala infantila pe care ai facut-o, vrând sa dai lectii de gramatica, agramatule, porniram!!!

          • Bai prostanacule, cu tine pierd timpul aiurea. Eu stiam ca forma e gresita, dar nu am stiut ce a fosta in scafarlia aia a ta tembela. D-asta am crezut ca-l percepi ca verb reflexiv, gen Dl Geo ar putea sa va f–a grija aiurea..Mai departe, am inteles ca nu ai vrut sa-l folosesti asa si ti-am spus ca oricum e gresit. De aici, ai luat-o militiene pe o aratura, de-ti tasneau greierii din calcaie.

          • Pentru ca prostule, pe mine ma mananca, pe tine te mananca, pe dvs va mananca…respectiv va elucideaza, in caz ca-l folosesti ca reflexiv. Eu doar am crezut ca intr-atat de bou esti, nimic mai mult.. S-a dovedit ca esti chiar mai mare, asta e alta discutie.

          • Doamne, cât esti de prost! Iar ai gresit!
            Cum naiba sa spui „pe dvs va mananca…respectiv va elucideaza, in caz ca-l folosesti ca reflexiv.”???!!!
            Bai, nu exista niciodata „în caz ca-l folosesti ca reflexiv” cu cele doua exemple tâmpite pe care le dai tu: „pe dvs va mananca…respectiv va elucideaza”!
            Tu întelegi ca la forma reflexiva nu exista loc pentru doua persoane? Ca existi doar tu care îti faci tie ceva???
            Du-te si fa-ti harakiri, prostovane, sa întelegi în acest mod ce este aceea sa faci tu însuti ceva si sa suporti tot tu acea actiune.

          • Bai handicapatule, ai prins un rahat in gura cu reflexivul asta si nu-i mai dai drumul.. Intre „sa ma manance” pielea si „sa ma manance” de c-r geo, forma verbului este acelasi. Daca nu citesc atent, cum nu am de ce sa citesc mizeriile tale, pot sa vad doar verbul si sa cred ca l-ai folosit la reflexiv. Te-ai lamurit, militianule? Sau cumva… te-am lamurit? :)))

          • Asa deci, ai mai continuat sa-ti arati prostia!
            .
            Agramatuleee, când o sa întelegi ca verbul “sa va elucideze” nici nu este la forma reflexiva si nici nu poti spune ca un tembel ce esti ca „pot sa vad doar verbul si sa cred ca l-ai folosit la reflexiv.” Si daca vezi doar verbul, daca nu ai fi agramat, nu ai avea cum sa crezi ca l-am folosit la reflexiv.
            Când vezi dora verbul „sa va elucideze” îti dai seama pe loc, daca nu esti prost, ca el presupune si existenta celei de-a doua persoane care vine cu elucidarea, si ca nici pe departe nu exista motive sa crezi ca eu l-am folosit la forma reflexiva!
            .
            Bai, sa nu-mi mai raspunzi ca iar te faci de rusine cu gramatica ta tâmpa!

          • Militianule, „sa va elucideze” sau „sa va manance”, vazut de cineva care nu stie cat de prostanac esti, e egal.. „Iti dai seama” doar cd ai de a face cu unul care este infinit mai putin dobitoc decat tine.. Deci, papacaca pana crapi, taran caruia ii sfaraie calcaiele de greieri saltareti.:)))))
            „Asa deci”, prostanacule securist!!!!

  • jurnalismul este o arta.

    iar scoala care desavarseste aceasta arta este cunoasterea de sine.

    scolile de jurnalism care reusesc sa catalizeze cunoasterea de sine sint de folos jurnalismului.
    toate celelalte il pun la indoiala.

    de unde rezulta ca ‘jurnalismul’ are si el superpozitiile sale.
    pe una sade intotdeauna un intelept,
    iar pe cealalta sta cocotat ‘formatorul de opinie’.

    iata superpozitiile jurnalistului:
    -inteleptul
    -formatorul de opinie

    in timp ce inteleptul tinde spre Intelept,
    ‘formatorul de opinie’ tinde spre Antiintelept.

  • toti formatorii de opinie nu sint jurnalisti.

    una e sa formezi o opinie, cu totul alta sa creezi cuibul, golul in care o opinie se poate forma…dupa cum ii e dorinta!

    una e sa fii referinta, cu totul alta e sa faci dintr o ecuatie de miscare…referinta. nu e chiar simplu,..creca, sa fii SI-ul din ‘Bine si Rau’

  • atunci cind ‘jurnalistii’ s-au suprapus peste ‘formatorii de opinie’
    jurnalismul si-a definit propria contradictie.

    jurnalistii nu se ocupa cu ‘actiuni’, ci cu ‘nonactiuni’, daia sa fii jurnalist e tot atit de simplu pe cit e sa fii un intelept.

    atunci cind jurnalistii au fost momiti spre tronul asta, al formatorilor de opinie, ‘forta’…proaspat formata!…se cadea sa fie…dresata!:))
    si a fost!:)))
    ‘formatorii de opinie’ au devenit ‘formatori de dorinte’, devenind, abia astfel!, asamblori ai Realitatii, deci vectori capabili sa-si daruiasca…sensul…Realitatii.

    presa in sus…presa-n jos!
    insa…care e definitia presei, definitie folosita azi?
    in orice caz e fundamental diferita de definitia jurnalistului!,
    care ‘nu face’ in mod fundamental!,
    ca el…doar ridica capace de pe oale:))),
    neavind treaba nici cu oala,
    nici cu capacul,
    nici cu mancarica din oala:)),
    cu care poporul se hraneste,
    hranindu-si, adesea,
    chiar neputinta de a deslusi intre Minte si Inima…,
    facand din si, SI.

  • Zeul Matematic poate implini dorinte dorite de Minte,
    daca-i dai sa implineasca dorinte ale Inimii, el se dovedeste un Incapabil!

    prin urmare pentru ca Zeul Matematic sa se manifeste plenar
    e are nevoie ca in Imparatia sa:))) sa se manifeste exclusiv dorinte dorite de Minte!

    feminismul e calea prin care Muza e…data pe brazda!, astfel incat ea sa mai inspire exclusiv dorinte dorite de Minte. Horror!

    feminismul e despre inundarea…feminitatii cu dorinte dorite de Minte, exclusiv!, si el isi va atinge tinta abia atunci cind anihileaza toate dorintele dorite de Inima.

    feminismul se ocupa cu cernerea feminitatii prin sita Mintii. ce ramane-n sita…e chiar esenta feminismului!

    pe cind feminitatea este o poveste a Inimii, feminismul e o poveste a Mintii.

    sa deslusesti intre feminitate si feminism ai nevoie de aceleasi competente care sint necesare
    in deslusirea dinamicilor Inimii, prezente… printre cele ale Mintii.

    in timp ce Iubirea e proprie Inimii, Antiiubirea e proprie Mintii.
    insa faza tare e nu asta, ca Antiiubirea e proprie Mintii, ci ca ea exista!
    exista in mod absolut relativ! si ce e de observat e exprimarea absoluta a relativului…
    tocmai daia intre Iubire si Antiiubire va fi tot atit de simplu de deslusit pe cit desimplu e de deslusit intre Absolut si exprimarea absoluta a Relativului.

  • nu Trecutul e problema,
    nu Viitorul e preocuparea,
    ci expandarea catre Trecut si Viitor a Prezentului
    …e definitia Nemuririi.

    cea care genereaza preocupare,
    iar asta pentru ca e o problema…existentiala:))
    e…Nemurirea!
    adica…Dorinta…neimplinita de cind e omul pe planeta asta!
    ( si care se va implini negresit!, pentru ca ‘implinirea dorintei’ e chiar ecuatia de miscare a Universului!, chiar daca o dorinta dorita in mod relativ se implineste intotdeauna in mod absolut! )

  • feminismul este despre lipsa feminitatii.
    insa tinde sa aduca la acelasi numitor genurile feminin si masculin.

    de fiecare data cind in poveste este ‘o Minte SI o Inima’ se naste o alta poveste, a Iubirii.
    insa daca Mintea ramane minte,
    iar Mintea preia comanda in Inima ( ca, se stie, in fiecare Inima se afla culcusita Mintea!) din ‘Minte SI Inima’ mai ramane…’Mintea SI…doar ea!’

    Lumea e…taramul Mintii!
    iar tinta ei e secarea Inimii!

    feminismul este despre lipsa feminitatii.
    adica despre lipsa Inimii.

    daca dorintele care se mai manifesta sint dorintele Mintii, o Minte le poate implini.
    iar pentru ca dorintele sint cele care definesc Realitatea, prin implinirea de sine!, o Minte poate…stapani Realitatea!

    feminismul este despre lipsa dorintelor Inimii.

    • in lipsa Muzei,…dorintele,
      din dorinte ale Inimii si Mintii,
      mai raman doar…ale Mintii!

      nu erotismul e tinta, ci…Muza!
      feminismul lasa Muza fara…viata!

      • Zeul Matematic…le are cu Mintea,
        cu Muza…habar n-are care e treaba cu ea!, nu poa s-o titreze-n cifre!, ca s-o priceapa.
        daia-l si incurca!, deci daia si vrea sa scape de ea!:)))

        Maestreee, …ce ne facem fara Muza?!:)))

        • …io pamea am pitit-o-ntr-o sticla de Absint! :)))
          …mai acu citiva ani:))
          si…virgina a ramas, sticla!:))),
          asa ca…mi-am pitit bine Muza!, ca inca nu cunoaste pluralul!:)), prin urmare…punerea ei la indoiala in stil plenar…pare a fi cam fara obiect! :)))

A apărut cartea „Decembrie 1989. Un talmeș-balmeș bine regizat”

După ani și ani de documentări, discuții cu unii dintre actorii implicați în evenimentele din decembrie, Ion Cristoiu a terminat de scris cartea „Decembrie 1989. Un talmeș-balmeș bine regizat”.
Apăsați aici pentru mai multe detalii
Invitații cristoiublog

Invitații cristoiublog